RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII // Criza gazelor, demisia lui Iohannis, protestele feroviarilor și noi tensiuni în justiție
Săptămâna care se încheie a fost una plină de evenimente cu impact, atât pe plan intern, cât și internațional. De la negocierile privind livrările de gaze în regiunea transnistreană, până la anunțul demisiei președintelui României, scena politică a fost marcată de schimbări și decizii strategice. Justiția și securitatea națională au fost și ele în prim-plan, cu noi măsuri împotriva corupției și incidente care au ridicat semne de întrebare asupra siguranței cetățenilor.
Criza energetică din regiunea transnistreană a fost unul dintre cele mai discutate subiecte ale săptămânii. După expirarea ajutorului european de 20 de milioane de euro pentru gaze, Uniunea Europeană a propus un nou sprijin de 60 de milioane, însă Tiraspolul a refuzat oferta, preferând să aducă gaz printr-o companie maghiară și un intermediar din Dubai. Chișinăul a permis tranzitul pentru a evita o criză umanitară, dar a impus reguli, inclusiv impozitarea volumelor suplimentare. Decizia a fost interpretată de experți ca o victorie a Moscovei, care își păstrează influența în regiunea separatistă.
Pe scena politică, România a fost zguduită de anunțul-surpriză al președintelui Klaus Iohannis, care a declarat că va demisiona pe 12 februarie. Motivația oficială a fost evitarea unui referendum de demitere, însă decizia a declanșat speculații privind jocurile de culise din partidele de la guvernare. În paralel, Parlamentul României urma să dezbată cererea de suspendare a președintelui, depusă de opoziție.
În Chișinău, două cazuri grave de meningită la copii au alertat autoritățile sanitare. Tot în această săptămână, poliția a început să folosească camere de monitorizare pentru a depista șoferii care nu poartă centura de siguranță sau folosesc telefonul mobil la volan.
Un alt subiect a fost includerea oficială a lui Vladimir Plahotniuc pe lista Interpol. Avocații săi au anunțat că vor contesta decizia, în timp ce autoritățile moldovenești au cerut sprijin internațional pentru localizarea și extrădarea sa.
Pe plan judiciar, anestezista acuzată în cazul morții suspecte a femeii de afaceri Liubov Babuțchi a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Ancheta a scos la lumină lipsuri grave în reglementarea clinicilor estetice, iar Ministerul Sănătății a promis controale mai stricte pentru a preveni cazuri similare în viitor.
Anton Malîșev, cetățean moldovean deținut ilegal în regiunea transnistreană timp de doi ani, a fost eliberat, dar reținut imediat la Chișinău sub acuzația de trafic de droguri.
Un incendiu devastator în blocul „Romanița” din Chișinău a dus la moartea a două persoane. Salvatorii au reușit să evacueze mai mulți locatari de la etajele superioare, iar ancheta a indicat drept cauză un cuptor cu microunde defect.
Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, declarând că echipele lor vor începe negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Kremlinul a confirmat discuția și a anunțat că Putin l-a invitat pe Trump la Moscova, în timp ce Zelenski a subliniat necesitatea unor măsuri concrete pentru a opri agresiunea rusă.
Tot pe scena internațională, Maia Sandu a reprezentat Republica Moldova la Conferința de Securitate de la München, unde a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și angajamentul pentru integrarea europeană. În același timp, conferința a fost marcată de tensiuni între oficialii europeni și administrația Trump, după ce vicepreședintele american JD Vance a criticat restricțiile asupra libertății de exprimare în Europa. Tot la München, Volodimir Zelenski a discutat cu liderii occidentali despre noi strategii pentru contracararea agresiunii ruse.
Criza feroviarilor din Republica Moldova s-a adâncit, iar protestele angajaților CFMs-au intensificat în mai multe orașe. Muncitorii cer plata salariilor restante și condiții mai bune, în timp ce Guvernul caută soluții pentru redresarea economică a întreprinderii. Sindicaliștii au avertizat că protestele vor continua până când vor fi găsite soluții viabile.
În domeniul justiției, Republica Moldova a anunțat crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Aceasta va prelua atribuțiile Procuraturii Anticorupție și ale Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Un atac cu drone asupra portului Reni din Ucraina a dus la încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Mai multe drone s-au prăbușit pe teritoriul țării, provocând o reacție dură din partea autorităților de la Chișinău, care au convocat ambasadorul rus și au transmis o notă de protest. În replică, Moscova a evitat să-și asume responsabilitatea, iar NATO a reiterat sprijinul pentru Republica Moldova în fața amenințărilor hibride.
Un accident grav s-a produs pe drumul Kiev-Chișinău, unde un autocar s-a răsturnat din cauza carosabilului acoperit cu zăpadă. 16 persoane au fost rănite, iar Poliția investighează circumstanțele producerii tragediei. În același timp, Republica Moldova a fost lovită de ninsori, care au creat probleme pe drumuri și au afectat traficul rutier.
Săptămâna s-a încheiat cu comemorarea a 36 de ani de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Maia Sandu a transmis un mesaj de recunoștință veteranilor, iar Teleradio-Moldova a prezentat povestea lui Constantin Boeștean, un fost soldat care a documentat sacrificiul camarazilor săi într-o carte comemorativă.
În Rusia și în diasporă, susținătorii lui Alexei Navalnîi au organizat evenimente comemorative la un an de la moartea opozantului. Moscova a avertizat împotriva oricăror manifestații, însă în marile orașe europene au avut loc marșuri și proiecții de documentare dedicate liderului opoziției.
