Studiu | Peste o treime dintre candidatele la alegerile din 2025 au fost victime ale violenței
Violența împotriva femeilor din politică continuă să fie o barieră extrem de mare pentru democrație, iar la alegerile parlamentare din 2025 s-a pus multă presiune asupra femeilor. Cinci la sută dintre femeile candidate la ultimele alegeri au raportat forme de violență chiar în ziua alegerilor, 2% - incidente care au vizat familia, iar 35 la sută au afirmat că au fost afectate.
Pe lângă violența psihologică, fizică, economică, s-a dezvoltat și alt timp de violență – violența femeilor în mediul online, arată datele unui studiu, elaborat de UN Women, cu sprijinul Suediei, prezentat marți, 9 decembrie, la Chișinău.
„Da, candidate au spus că s-au confruntat cu violență. 32% s-au confruntat cu comentarii derogatorii cu remarca de genul ce caută femeia în politică sau ceva similar. 22 de procente s-a confruntat cu un limbaj ofensator pe alte criterii în afară de faptul că sunt femei. Majoritatea celor care au avut acest comportament agresiv simpatizanți sau simpatizante ai oponenților, dar și votanții. Profilul acestor persoane sunt în mare parte bărbați”, a declarat Elena Rățoi, una dintre autoarea studiului, consultantă la UN Women.
Ludmila Adamciuc, deputată în Parlament, susține că atunci când o femeie se autocenzurează, când renunță la dezbateri publice, când evită evenimente publice sau se retrage definitiv din viața politică este un semn de alarmă.
„Nu am un parcurs foarte lung în politică, dar am un parcurs mai lung în mediul online. Reacțiile care le-am avut din momentul în care am anunțat public că voi candida în calitate de deputată m-a făcut să înțeleg de la zero ce înseamnă violența digitală. Având atunci un copil de trei luni, evident toate mesajele era: „du-te acasă și îți crește copilul”. Discriminarea precum că locul femeii este acasă să-și crească copiii este primul obstacol cu care se confruntă majoritatea femeilor atunci când ies în mediul public. În Parlament vom continua să consolidăm legislația, să monitorizăm aplicarea ei, să ne asigurăm de mecanismele de protecție care funcționează. Vom studia atent recomandările legislative ale studiului și determinarea noastră de-a lupta împotriva tuturor formelor de violență”, a spus Ludmila Adamciuc.
La același eveniment de prezentare a studiului, șefa Secției cooperare pentru dezvoltare de la Ambasada Suediei la Chișinău, Maria Tropp, a subliniat că trebuie de asigurat că în R. Moldova femeile se pot implica în „siguranță în politică”. Potrivit oficialei, acest lucru poate fi îmbunătățit prin cooperare durabilă și sustenabilă cu instituțiile guvernamentale, cu partenerii de dezvoltare și cu diferite instituții.
„Participarea femeilor și a bărbaților în politică, accesul femeilor la leadership sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă a țării. Participarea femeilor în politică este dreptul fundamental al fiecăruia și este o condiție pentru o democrație adevărată. Cu cât mai multe femei vor intra în domeniul politică, în procesul electoral, procesul de violență împotriva acestora va rămâne o barieră pentru participarea lor pe deplin în viața publică. Toate tipurile de violență țin să descurajeze femeile de a se implica în politică și devin înfricoșate și detașate de a participa în viața politică”, a menționat Maria Tropp.
La rândul său, secretara Comisiei Electorale Centrale, Dana Munteanu, a reiterat că odată cu creșterea femeilor care candidează, s-a acutizat fenomenul violenței împotriva femeilor în politică: „Această formă de violență nu este doar o problemă individuală sau experiență izolată. Reprezintă o amenințare directă la adresa participării egale în procesele electorale și la integritatea instituțiilor democratice (...) Ne angajăm să consolidăm mecanismele de prevenire, monitorizare și reacții la situațiile care afectează integritatea procesului electoral și participarea femeilor”.
Potrivit Studiului național privind violența împotriva femeilor în politică în R. Moldova, vârsta medie a femeilor candidate la alegerile parlamentare din 2025 este de peste 49 de ani. Din numărul total al acestora, 35 la sută sunt cu studii superioare și 58% - cu studii postuniversitare. Totodată, 62 la sută din aceste femei sunt căsătorite, iar 4 la sută într-o relație stabilă.
Studiul mai arată că 70 la sută dintre femei au candidat pentru prima oară, iar 37% au candidat pentru a schimba lucrurile în țară, iar 17% pentru a contribui la dezvoltarea țării.
Cele mai răspândite teme abordate de candidate în campanie au fost: integrarea europeană și nivelul de trai, urmate de problemele din economie și agricultură, sărăcie, problemele sociale, sănătatea și educația.
În cadrul Studiului național privind violența împotriva femeilor în politică în R. Moldova au fost chestionate peste 100 de femei candidate care au participat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
CITIȚI ȘI:
