--- title: "Mass-media va fi reglementată de o lege nouă: Guvernarea invocă alinierea la UE, iar opoziția contestă mai multe prevederi " url: https://moldova1.md/p/78132/mass-media-va-fi-reglementata-de-o-lege-noua-guvernarea-invoca-alinierea-la-ue-iar-opozitia-contesta-mai-multe-prevederi published: 2026-06-10T12:28:11Z language: ro author: "Luminița Toma" section: "Politic" source: moldova1.md --- # Mass-media va fi reglementată de o lege nouă: Guvernarea invocă alinierea la UE, iar opoziția contestă mai multe prevederi > Parlamentul va aproba o lege nouă care va reglementa domeniul mass-mediei. Inițiativa a fost examinată miercuri, 10 iunie, în Comisia pentru integrare europeană, iar opoziția a contestat două dintre prevederile sale: registrul furnizorilor de servicii media și răspunderea pentru conținutul publicat. [Video](https://www.youtube.com/embed/nGMH2v0XcDo) Parlamentul va aproba o lege nouă care va reglementa domeniul mass-mediei. Inițiativa a fost examinată miercuri, 10 iunie, în Comisia pentru integrare europeană, iar opoziția a contestat două dintre prevederile sale: registrul furnizorilor de servicii media și răspunderea pentru conținutul publicat. ![](https://storage.moldova1.md/images/58f3cf02-aefb-49f2-943a-1ca663c9cc57.jpg) Potrivit deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Liliana Nicolaescu-Onofrei, autoare a proiectului, noua lege o va înlocui pe cea din 1994, urmând să alinieze cadrul mediatic al Republicii Moldova la standardele europene. Parlamentara a subliniat că vechea lege *„nu reflectă evoluțiile tehnologice”* și nu mai corespunde mass-mediei de astăzi. Noul proiect urmărește racordarea la Actul european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act). Inițiativa prevede asigurarea independenței editoriale, protecția jurnaliștilor și a surselor jurnalistice, transparența proprietății media, inclusiv identificarea beneficiarului de facto al unei surse media, precum și prevenirea concentrării pe piață, cu responsabilități mai clare pentru Consiliul Concurenței. ![](https://storage.moldova1.md/images/d5812b41-d162-4b8d-a99f-fdd32414bf48.jpg) Un capitol distinct vizează autoreglementarea breslei mediatice, prin consolidarea Consiliului de Presă. Potrivit deputatei, proiectul a fost elaborat împreună cu grupul de experți de pe lângă Comisia Europeană. Primul punct de divergență a fost administrarea registrului media. Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean, a susținut că, din practica europeană, *„99 la sută”* dintre state nu lasă registrul în gestiunea unui minister, *„întrucât există o mare posibilitate de influență politică”*. El a invocat critici ale Comisiei Europene la adresa Ungariei, Poloniei și Croației, în legătură cu acest fapt. Liliana Nicolaescu-Onofrei a replicat că registrul propus *„nu poate să priveze reprezentanții mass-media de îndeplinirea activității”*, fiind util mai ales pentru accesul la banii publici. Ea a adăugat că, din punctul său de vedere, Ministerul Culturii, autoritatea care reglementează politicile media, ar trebui să cunoască entitățile din domeniu. Președintele comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spătari, a propus un compromis care să fie discutat între cele două lecturi ale proiectului. Deputatul a sugerat administrarea registrului de către Consiliul de Presă, cu asigurarea accesului Ministerului Culturii și al altor instituții la informații, o variantă pe care a apreciat-o ca fiind *„mai populară”* în rândul societății civile și al presei. Al doilea punct contestat a vizat răspunderea pentru conținut. Vartanean a atras atenția asupra unui paragraf care obligă redacțiile media să elimine de pe platformele lor anumite conținuturi care pot să atragă răspundere penală. El a invocat riscul unui *„efect inhibitor”* al autocenzurii, în special atunci când presa critică guvernarea. Nicolaescu-Onofrei a respins interpretarea, susținând că proiectul nu vizează intervenția înainte de publicare, *„ceea ce ar însemna cenzură”*, ci doar eliminarea conținutului ilegal, cum ar fi instigarea la ură, la discriminare sau la acțiuni împotriva unor grupuri. Ea a precizat că răspunderea nu se aplică *„în orice situație și oricând”*, ci doar conținutului ilegal și a acceptat reformularea textului pentru a evita ambiguitățile. Deputatul comunist Constantin Starîș a contestat însăși logica reformei, afirmând că proiectul conține prevederi *„ideologice”*, fără legătură cu tehnologizarea invocată drept motiv al schimbării, și a cerut ca presa să fie *„lăsată în pace”*. Autoarea a răspuns că respectarea limitelor ține de deontologia jurnalistică și a reiterat disponibilitatea de a clarifica formularea privind conținutul ilegal. **CITIȚI ȘI:** - [Două rapoarte, două imagini diferite ale presei din R. Moldova: Progres regional și autocenzură din frica de a pierde finanțări externe](https://moldova1.md/p/75259/doua-rapoarte-doua-imagini-diferite-ale-presei-din-r-moldova-progres-regional-si-autocenzura-din-frica-de-a-pierde-finantari-externe) - [Amnesty International: R. Moldova a înregistrat, în 2025, regrese în domeniile libertății presei și drepturilor civile](https://moldova1.md/p/74252/amnesty-international-r-moldova-a-inregistrat-in-2025-regrese-in-domeniile-libertatii-presei-si-drepturilor-civile) - [R. Moldova urcă patru locuri în clasamentul libertății presei: „Suntem pe drumul cel bun”](https://moldova1.md/p/74951/r-moldova-urca-patru-locuri-in-clasamentul-libertatii-presei--suntem-pe-drumul-cel-bun-)