---
title: "Barometrul IMAS: Sprijinul pentru aderarea la UE atinge un nivel record"
url: https://moldova1.md/p/78671/barometrul-imas-sprijinul-pentru-aderarea-la-ue-atinge-un-nivel-record
published: 2026-06-17T14:36:15Z
language: ro
author: "Luminița Toma"
section: "Social"
source: moldova1.md
---

# Barometrul IMAS: Sprijinul pentru aderarea la UE atinge un nivel record

> Datele celui mai recent barometru socio-politic, realizat de compania de cercetare IMAS, arată o societate prinsă între o nemulțumire economică persistentă, o neîncredere instituțională profundă și un sprijin în creștere față de aderarea la Uniunea Europeană.

![](https://storage.moldova1.md/images/b3d66d90-ca41-412f-b0f5-a5c64cf7418c.jpg)

Datele celui mai recent [barometru](https://imas.md/pic/archives/54/[imas]%20barometrul%20socio-politic_iunie%202026.pdf) socio-politic, realizat de compania de cercetare IMAS, arată o societate prinsă între o nemulțumire economică persistentă, o neîncredere instituțională profundă și un sprijin în creștere față de aderarea la Uniunea Europeană.

Studiul, realizat în perioada 1-14 iunie, pe un eșantion de 1.116 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, a subliniat directorul general al IMAS, Doru Petruți, la o conferință de presă pe 17 iunie.

**Economia – principala preocupare**

Întrebați, în formă deschisă, ce măsuri ar trebui luate în Republica Moldova în lunile următoare, respondenții au plasat covârșitor problemele economice în fața oricărei alte teme. Creșterea salariilor și a pensiilor a fost menționată de 34.7% dintre participanți, locurile de muncă - de 16.4%, micșorarea prețurilor - de 12.9%, iar îmbunătățirea generală a nivelului de trai - de 12.1%. 

Totodată, 10.5% dintre respondenți au cerut explicit schimbarea conducerii politice a țării, un răspuns pe care Petruți l-a calificat drept o noutate a acestei ediții, semn că, pentru o parte a electoratului, nicio măsură economică nu ar mai fi suficientă fără o schimbare a celor care guvernează. Lupta cu corupția (7.9%) și reforma justiției (3.4%) completează lista principalelor cereri instituționale.

Percepția asupra economiei rămâne, în ansamblu, negativă: 86% dintre respondenți consideră că Republica Moldova trece printr-o criză economică. 

**Guvernul Munteanu între *„un guvern slab”* și unul care *„încearcă să facă lucruri bune”***

Activitatea Guvernului condus de Alexandru Munteanu este privită critic de o parte importantă a populației: 46% îl consideră *„un guvern slab, care nu este clar cu ce se ocupă”*, în timp ce 38% îi acordă un credit de încredere, considerând că *„încearcă să facă unele lucruri bune, dar trebuie să mai avem răbdare”*. Doar 5% îi atribuie rezultate clar pozitive. Printre puținele realizări menționate se numără inițierea negocierilor de aderare la UE și gestionarea crizei energetice.

Corupția este identificată drept cea mai mare problemă a instituțiilor statului, atât ca primă mențiune, cât și cumulat, devansând clar numirile pe criterii politice, salariile insuficiente ale funcționarilor sau birocrația excesivă. 

Nivelul de democrație, în opinia a 41% dintre respondenți, a degradat în ultimii cinci ani, față de doar 19% care văd o îmbunătățire.

Sentimentul de libertate de expresie este redus: doar 33% se declară liberi să își exprime public opinia, indiferent de reacția celorlalți, iar exprimarea opiniilor în spațiul public este considerată *„riscantă”* de 35% și recomandabilă *„cu prudență”* de alți 42%. 

Aproape jumătate dintre respondenți (48–51%, în funcție de formulare) recunosc un fenomen de autocenzură din motive politice, fie în discuțiile directe, fie în mediul online.

![](https://storage.moldova1.md/images/bc548612-3045-45cc-b4f0-e7f2d7df7378.jpg)

**O societate profund dezbinată politic**

Datele despre încrederea interpersonală oferă, potrivit lui Petruți, unul dintre cele mai îngrijorătoare seturi de rezultate ale ediției. Familia rămâne principalul spațiu de încredere: 87% dintre respondenți au foarte multă sau multă încredere în membrii propriei familii. 

Încrederea scade drastic atunci când vorbim despre persoane din afara cercului apropiat: doar 31% au încredere ridicată în vecini, 21% în persoane de altă religie, 20% în persoane de altă etnie, iar pentru străinii întâlniți pentru prima dată procentul scade la 7%. 

Cel mai problematic indicator este însă încrederea în susținătorii altor partide: doar 9% declară multă sau foarte multă încredere, în timp ce aproape 80% au puțină, foarte puțină sau deloc încredere în persoanele cu altă opțiune politică. Consecința acestei fragmentări se reflectă direct în autopercepția societății: 85% dintre respondenți consideră R. Moldova *„mai degrabă o societate dezbinată”*, față de doar 12% care o văd unită.

Potrivit rezultatelor barometrului, 38% dintre respondenți spun că s-au gândit, în ultimele șase luni, să plece din țară, fie temporar (25%), fie definitiv (13%), un semnal pe care autorul studiului l-a numit una dintre cele mai serioase probleme structurale ale R. Moldova, cu rate de intenție migraționistă care, în funcție de grupa de vârstă, ajung între 50% și 65% în rândul tinerilor și adulților activi.

Tema aducerii de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, discutată recent la nivel guvernamental cu referire la state din Asia, este respinsă net: 76% nu susțin ideea. Totodată, 59% din respondenți spun că nu ar trebui adus deloc personal din afară. 

Reforma de comasare administrativă a localităților se confruntă, la rândul său, cu sprijin redus: doar 38% o susțin, iar 64% consideră că ultimul cuvânt în privința comasării ar trebui să-l aibă, prin referendum local, cetățenii localității respective, nu Guvernul și Parlamentul (12%).

**Sprijin în creștere pentru UE**

Pe fondul deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și al unei perioade marcate de vizite externe și manifestări publice de entuziasm, datele IMAS confirmă o creștere moderată a sprijinului proeuropean. Într-un eventual referendum, 50% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la UE, *„cel mai ridicat nivel din ultimii ani de monitorizare IMAS”*, față de 19% care ar vota pentru aderarea la NATO și 30% pentru unirea cu România. 

Scepticismul privind calendarul integrării europene rămâne dominant: doar 27% cred că R. Moldova va deveni membră a UE până în 2028, în creștere ușoară față de minimele de 24–25% din februarie–aprilie 2026, iar 43% cred că acest lucru este posibil până în 2030.

**CITIȚI ȘI:**

- [Sondaj: 70% dintre moldoveni consideră că nu le sunt respectate drepturile](https://moldova1.md/p/31129/sondaj-70-dintre-moldoveni-considera-ca-nu-le-sunt-respectate-drepturile)

- [Sondaj IMAS: Trei partide ar trece peste pragul electoral în eventualitatea unor alegeri parlamentare](https://moldova1.md/p/16644/sondaj-imas--trei-partide-ar-trece-peste-pragul-electoral-in-eventualitatea-unor-alegeri-parlamentare)

- [Sondaj IMAS // Cine sunt favoriții cursei prezidențiale și ce cred analiștii politici](https://moldova1.md/p/29200/sondaj-imas--cine-sunt-favoritii-cursei-prezidentiale-si-ce-cred-analistii-politici)