---
title: "Corespondență Dan Alexe | După criza din Ceuta: De ce este imposibilă excluderea Spaniei din spațiul Schengen"
url: https://moldova1.md/p/82330/corespondenta-dan-alexe--dupa-criza-din-ceuta-de-ce-este-imposibila-excluderea-spaniei-din-spatiul-schengen
published: 2026-08-04T05:15:00Z
language: ro
author: "Dan Alexe"
section: "Externe"
source: moldova1.md
---

# Corespondență Dan Alexe | După criza din Ceuta: De ce este imposibilă excluderea Spaniei din spațiul Schengen

> Cvasi-totalitatea zecilor de mii de migranți ilegali care invadaseră Ceuta au părăsit enclava situată pe malul marocan al Mediteranei, lăsând în urmă și cel puțin 72 de morți, dar neașteptata criză nu este încă încheiată. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a convocat astăzi, marți 4 august, o reuniune a miniștrilor de interne pentru a discuta efectele celor întâmplate.

![](https://storage.moldova1.md/images/b5e93cd1-1bc7-4ca1-9536-e6e78f3d0e8e.jpg)

Cvasi-totalitatea zecilor de mii de migranți ilegali care invadaseră Ceuta au părăsit enclava situată pe malul marocan al Mediteranei, lăsând în urmă și cel puțin 72 de morți, dar neașteptata criză nu este încă încheiată. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a convocat astăzi, marți 4 august, o reuniune a miniștrilor de interne pentru a discuta efectele celor întâmplate.

Asta după ce 22 de lideri ai UE - inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și șefa guvernului italian Giorgia Meloni, dar și România, prin Nicușor Dan, în schimb nu Franța sau Irlanda - au semnat în weekend o scrisoare în care critică politicile de migrație ale Spaniei pentru că subminează securitatea blocului comunitar.

Ba chiar, Italia a mers până la a sugera excluderea Spaniei din spațiul Schengen, mai ales că această criză a venit după ce Spania anunțase regularizarea iminentă a circa 500.000 de migranți ilegali aflați pe teritoriul său,  
Reuniune de criză… prin video

De obicei, în luna august cartierul instituțiilor europene - nu doar instituțiile UE și NATO sunt închise, cu toată lumea în vacanță, ba chiar până și restaurantele și barurile și-au tras deja obloanele.   

Pe culoarele Bruxelles-ului, în mod tradițional, nu e mai nimeni în luna august, iar cunoscătorii sunt convinși că acest gol instituțional anual este atât de flagrant, încât tocmai de aceea Putin a ales să atace Georgia, ocupând militar regiunea Osetia de sud, în august 2008, știind că e un moment în care funcționarii UE și NATO vor trebui târâți înapoi din vacanțe pentru a lua decizii urgente... sau organizând videoconferințe, cum este cea de astăzi, marți 4 august, când, la inițiativa Irlandei, care deține până la sfârșitul anului președinția rotativă a UE, miniștrii de interne din cele 27 de țări membre vor discuta situația creată după invazia de scurtă durată a zeci de mii de ilegali trecând din Maroc în enclava spaniolă Ceuta. 

Miniștrii de interne vor trebui, fie și prin video, să găsească cel puțin o unitate de fațadă, mai ales după ce Italia, sprijinită de o majoritate de alte țări membre, a cerut excluderea Spaniei din spațiul european de liberă circulație Schengen și a introdus controale pentru spanioli la frontierele si aeroporturile sale, deocamdată pentru o lună de zile.  

În mod accesoriu, organizatoarea reuniunii virtuale, Irlanda, nu face parte din Schengen. De fapt, anul acesta, două insule, Cipru si Irlanda, singurele țări din UE care nu sunt în zona Schengen, și-au împărțit președinția rotativă de 6 luni, a UE. Dublinul a obținut de la început o clauză zisă de "opt-out", de neparticipare, ceea ce înseamnă că teoretic Irlanda nu va adera niciodată la spațiul Schengen.

Trebuie însă insistat că în ciuda cererii vehemente a Italiei, al cărei guvern este deseori suspectat de populism ieftin, excluderea unei țări din spațiul Schengen este o imposibilitate juridică. Pur și simplu tratatele europene nu au prevăzut o asemenea situație, după cum s-a văzut și în cazul Ungariei sub Viktor Orbán, când se vorbea despre excluderea ei din UE pentru obstrucționarea sistematică a valorilor si deciziilor comune, însă lucrul s-a dovedit imposibil.

Ceea ce, de altfel, și explică de ce unii membri mai vechi ai UE sunt atât de reticenți față de o nouă extindere a UE, până când nu se va trece la o autentică reformă internă a instituțiilor deja existente. 

**Amintirea contextului crizei: Ce s-a întâmplat?**

Tensiunile au izbucnit după ce o masă necontrolată de aproximativ 60.000 de migranți a pătruns ilegal în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, venind dinspre Maroc. În urma acestui aflux, vicepremierul italian Antonio Tajani și premierul Giorgia Meloni au cerut suspendarea Spaniei din Schengen, susținând că guvernul de la Madrid a eșuat în protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. 

Douăzeci și doi de lideri ai UE, inclusiv germanul Friedrich Merz și italianul Giorgia Meloni, au semnat o scrisoare în care îl acuză pe premierul spaniol Pedro Sánchez că subminează securitatea granițelor Europei. 

Deși poziția Italiei a primit rapid sprijin politic din partea majorității celorlalte state, deosebirea dintre declarațiile politice și realitatea juridică este netă. Codul Frontierelor Schengen nu conține nicio prevedere care să permită votarea excluderii unui stat. Un stat nu poate fi dat afară unilateral sau colectiv. 

**Poziția Comisiei Europene**

Executivul de la Bruxelles nici nu ar putea accepta o astfel de măsură. Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a reamintit că spațiul Schengen conține deja prevederi speciale pentru Ceuta și Melilla, persanele provenind din acestea fiind strict verificate la trecerea spre Spania continentală, neexistând astfel un risc direct de propagare instantanee spre restul Europei. 

În loc de o excludere din Schengen a Spaniei, la care nu pot avea recurs, Italia și alte state folosesc deocamdată singura pârghie legală temporară pe care o au la dispoziție: reintroducerea temporară a controalelor la granițe.

**Regularizare masivă promisă în Spania**

În luna februarie 2026, guvernul Spaniei a anunțat că intenționează să regularizeze peste 500.000 de imigranți fără acte în următoarele luni, pentru a susține o creștere economică robustă.

Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să nu aibă antecedente penale și să demonstreze că au locuit în Spania cel puțin cinci luni înainte de 31 decembrie 2025. Permisul de ședere va fi reînnoibil anual. Spania are în prezent aproape șapte milioane de rezidenți străini, reprezentând aproximativ 15% din populație.

Premierul Pedro Sánchez subliniază frecvent beneficiile imigrației pentru economie, într-un context în care Spania a înregistrat o creștere economică de 2,9% în 2025 și o scădere a șomajului sub pragul de 10%, o premieră de la criza economică severă traversată de țară.

De aceea, premierul spaniol Pedro Sánchez a condamnat retorica Romei, numind-o „demagogie partizană” și amintind că respectarea tratatelor europene este obligatorie. Situația din Ceuta tinde de altfel să se stabilizeze, autoritățile spaniole raportând că practic toți migranții au fost deja returnați în Maroc. 

Sánchez, la rândul său, i-a acuzat pe omologii săi din UE de o reacție „egoistă”, „ilegală” și „polarizantă” și a subliniat că Spania a înregistrat mai puține treceri ilegale de frontieră decât Italia în ultimii ani. 

În sfârșit, mai anecdotic: actorul spaniol Javier Bardem și-a folosit platforma «X» pentru a redistribui postări susținând că Israelul și „extrema dreaptă occidentală” sunt adevărații beneficiari ai unei „Spanii destabilizate” și că această criză ar trebui văzută ca represalii pentru criticile Madridului la adresa acțiunilor Israelului în Gaza.