---
title: "Raport SIS și AIM despre depozitul de muniții de la Cobasna: Din circa 14.000 de tone, doar 2.800 au încărcătură explozibilă, iar efectele unei explozii s-ar limita la 2 kilometri "
url: https://moldova1.md/p/83656/raport-sis-si-aim-despre-depozitul-de-munitii-de-la-cobasna-din-circa-14-000-de-tone-doar-2-800-au-incarcatura-explozibila-iar-efectele-unei-exploz
published: 2026-08-21T08:35:45Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Social"
source: moldova1.md
---

# Raport SIS și AIM despre depozitul de muniții de la Cobasna: Din circa 14.000 de tone, doar 2.800 au încărcătură explozibilă, iar efectele unei explozii s-ar limita la 2 kilometri 

> Amenințarea reprezentată de depozitul de muniții de la Cobasna a fost exagerată timp de două decenii de reprezentanți ai regimului separatist de la Tiraspol și ai Moscovei, arată o analiză prezentată, pe 21 august, de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării. Potrivit datelor oficiale, din stocul inițial de 20.000 de tone, anunțat în 2006, au rămas circa 14.000 de tone, iar încărcătura explozivă reală însumează doar 2.800 de tone, contrazicând scenariul unei catastrofe regionale.

![](https://storage.moldova1.md/images/6e47c7d5-94ca-49e3-a556-b261ef506401.jpg)

Amenințarea reprezentată de depozitul de muniții de la Cobasna a fost exagerată timp de două decenii de reprezentanți ai regimului separatist de la Tiraspol și ai Moscovei, arată o analiză prezentată, pe 21 august, de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării. Potrivit datelor oficiale, din stocul inițial de 20.000 de tone, anunțat în 2006, au rămas circa 14.000 de tone, iar încărcătura explozivă reală însumează doar 2.800 de tone, contrazicând scenariul unei catastrofe regionale.

Astfel, o potențială explozie la depozitul de la Cobasna nu ar genera consecințe comparabile cu cele de la Hiroshima, efectele s-ar limita la o rază de doi kilometri și ar afecta o singură localitate din vecinătate.

Analiza reunește informații din rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, imagini din satelit, surse deschise și secrete, precum și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice, a precizat directorul SIS, Alexandru Musteața, într-o conferință de presă.

*„De mai bine de două decenii, depozitul de la Cobasna a fost transformat într-un subiect de frică. A fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de unele persoane din conducerea Federației Ruse, precum și de anumite voci autohtone drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Instituțiile noastre au decis să răspundă acestor afirmații nu cu alte declarații, ci cu date”*, a declarat Musteața.

![](https://storage.moldova1.md/images/b7c5c0d2-0291-4c22-9e27-05bb17a098af.jpg)

Potrivit directorului SIS, scăderea cantității de muniții față de anul 2006 se datorează utilizării acestora în cadrul exercițiilor și antrenamentelor militare organizate de trupele ruse și forțele separatiste pe parcursul ultimilor 20 de ani.

*„Este esențial să facem distincția între masa brută a munițiilor și cantitatea efectivă de material explozibil. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozibilă. Această diferență este importantă",* a adăugat Musteața.

**Efectele unei explozii s-ar limita la doi kilometri**

Stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură clădire, ci repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanțe de 80 - 200 de metri unul față de altul, a detaliat, la aceeași conferință de presă, directorul AIM, Radu Cîșleanu.

*„Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit”*, a precizat Cîșleanu.

Referitor la scenariul realist al unui incident major, directorul AIM a exclus varianta unei explozii unice de proporții regionale, descriind un alt tip de evoluție, confirmat și de precedente internaționale similare.

*„Scenariul realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai degrabă, ar fi un fenomen de detonare succesivă - incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului. Precedentele unor incidente similare produse în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă susțin pe deplin acest tip de evoluție”*, a declarat Cîșleanu.

Simulările efectuate de instituție indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra pe o rază de aproximativ doi kilometri de la epicentru - o distanță care corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate.

![](https://storage.moldova1.md/images/4bc86fc1-89d1-4661-becb-ea2790c70c35.jpg)

**Rusia trebuie să-și retragă trupele „imediat, necondiționat și pașnic"**

Șeful SIS a formulat și o cerere explicită față de Federația Rusă, în contextul în care trupele ruse sunt staționate ilegal la Cobasna de peste trei decenii. 

*„Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor este nu doar ilegală, dar și nejustificată"*, a declarat Musteața.

**De ce acum? Analiza a durat trei - patru luni**

Întrebat de ce raportul apare tocmai acum, Musteața a explicat că procesul analitic a fost unul de durată, care nu a putut fi grăbit. 

*„Lucrul realizat de către experții din SIS și din Agenția de Informații Militară a durat trei - patru luni. (...) Colectarea de informații, analiza lor, suprapunerea datelor, verificarea din diferite surse și lucrul cu inginerii a luat un pic de timp"*, a precizat el.

Întrebat de Moldova 1 la ce reacții se așteaptă din partea Rusiei după publicarea raportului, Musteața a răspuns că speră ca toată lumea să se informeze din surse credibile.

*„Eu cred că reacția Rusiei este una destul de previzibilă. Nu trebuie comentat prea mult acolo"*, a răspuns directorul SIS.

**De ce o eventuală explozie la Cobasna va avea efecte minime**

Raportul publicat de SIS și AIM arată că amplasarea depozitului pe un teren deluros mai înalt oferă o protecție naturală față de localitățile din jur - Ulmu, Andrieeni, Cobasna, Gherșunovca, Stanislavka și Velike Burilove, ultimele două din Ucraina, aflate în văi. Datorită acestui relief și a fâșiilor forestiere, unda de șoc a unei eventuale explozii ar fi puternic atenuată și dispersată.

*„Caracteristicile topografice ale regiunii contribuie la limitarea extinderii efectelor distructive și la reducerea gradului de vulnerabilitate al localităților situate în apropierea depozitului",* se arată în raport.

Autorii analizei subliniază că, în realitate, un depozit de muniții nu funcționează ca un singur bloc masiv de exploziv. Spațiile de stocare includ o gamă variată de muniții, ambalaje, componente metalice și zone libere, elemente care, alături de structura construcției, contribuie la atenuarea undei de șoc.

![](https://storage.moldova1.md/images/ec2a2b34-9a61-4d6e-b920-faf92b3b04b1.jpg)

![](https://storage.moldova1.md/images/bcbc5e17-ca0f-437a-bf34-8fbf1c09a92e.jpg)

![](https://storage.moldova1.md/images/04b54952-ee64-4a11-b292-f2cb6ee56dea.jpg)

**Comparația cu Hiroshima, un mit. Bomba nucleară a fost de 1.500 de ori mai puternică**

Raportul abordează explicit și sursele narațiunilor false despre Cobasna. Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, afirma, pe 21 aprilie 2026, că munițiile de la Cobasna sunt „*vechi și periculoase”* și ar putea provoca *„o catastrofă ecologică regională și numeroase victime umane”*. Un studiu al Academiei de Științe a Moldovei din 2005, citat și răspândit pe larg de agențiile rusești, susținea că explozia ar putea fi comparabilă cu „*o explozie nucleară de 10 kilotone, aproape ca cea care a lovit Hiroshima în 1945, și ar putea provoca un cutremur de 7.5 grade pe scara Richter”*.

Directorul SIS a demontat aceste mituri. 

*„O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate se păstrează acolo”*, a explicat Musteață.

Totodată, infrastructura depozitelor este proiectată special pentru a preveni extinderea unei explozii și o detonare în lanț. Acest obiectiv este atins prin separarea fizică a stocurilor, compartimentare și utilizarea unor bariere de protecție.

*„Chiar în cazul unui incident, scenariul cel mai probabil este cel al detonării secvențiale cu propagarea unui incendiu, nicidecum al unei explozii în masă simultane”*, precizează documentul elaborat de serviciile de inteligență ale R. Moldova.

![](https://storage.moldova1.md/images/bdc3374e-b267-4d74-8925-88bb182e5270.jpg)

Un alt argument este cel al precedentelor. Incidentele din Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă, toate implicând depozite cu cantități mult mai mari de muniții decât Cobasna, au urmat același tipar: incendiu inițial, explozii repetate pe parcursul mai multor ore sau zile și dispersia fragmentelor, fără nicio detonare simultană. 

Exemplul cel mai relevant este depozitul de lângă Balaklia, Ucraina, unul dintre cele mai mari ale țării, care a explodat în martie 2017. 

Locuitorii din localitățile adiacente au fost evacuați fără a fi înregistrate victime, iar detonările au continuat câteva ore, finalizându-se cu incendii izolate.

![](https://storage.moldova1.md/images/e12d2602-dc35-4c73-a165-3794eb251b57.jpg)

***

De aproape trei decenii, autoritățile de la Chișinău solicită Rusiei să-și retragă trupele armate și munițiile de pe teritoriul necontrolat al țării noastre, subliniind că prezența acestora e o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale. Retragerea trupelor a fost cerută, constant, dar fără succes, și de comunitatea internațională. Rusia a ignorat de fiecare dată aceste demersuri și continuă să sprijine militar și economic regimul separatist din regiune, numind prezența trupelor sale „*o operațiune de menținere a păcii*”.

Amintim că trupele rusești au ajuns în regiunea transnistreană în perioada sovietică, parte a Armatei a 14-a, staționată strategic. După destrămarea URSS, conflictul armat din 1992 dintre Republica Moldova și forțele separatiste a implicat direct Armata a 14-a, care a sprijinit separatiștii.

În iulie 1992, un acord de încetare a focului a fost semnat între Republica Moldova și Federația Rusă, stabilind o misiune de menținere a păcii formată din forțe moldovenești, rusești și transnistrene. Acest acord a permis staționarea continuă a trupelor rusești în regiune.

Armata a 14-a a fost reorganizată și redenumită Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Trupele rusești au rămas în regiune până astăzi, păstrând controlul asupra depozitelor de armament din Cobasna.

Precizăm că depozitul militar de la Cobasna a fost creat în anii 1940, iar cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist.

După destrămarea URSS, Chișinăul a obținut introducerea unui paragraf distinct în Declarația Summitului de la Istanbul din 1999, prin care Rusia se angaja, pentru a doua oară, să-și retragă trupele din regiunea transnistreană până la sfârșitul anului 2002. Moscova nu și-a respectat însă promisiunea nici până în prezent.