---
title: "Investițiile în start-up-urile din R. Moldova s-au dublat într-un an. Sectorul crește cu aproape 20% anual"
url: https://moldova1.md/p/83741/investitiile-in-start-up-urile-din-r-moldova-s-au-dublat-intr-un-an-sectorul-creste-cu-aproape-20-anual
published: 2026-08-22T16:00:00Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Economic"
source: moldova1.md
---

# Investițiile în start-up-urile din R. Moldova s-au dublat într-un an. Sectorul crește cu aproape 20% anual

> Ecosistemul de start-up-uri din Republica Moldova crește cu aproape 20% pe an, investițiile s-au dublat, iar numărul de companii inovatoare s-a triplat în ultimii cinci ani. Datele au fost prezentate Olga Melniciuc, directoarea executivă a Start-Up Moldova în cadrul emisiunii „Banii”, de la Moldova 1. Aceasta afirmă căprincipala provocare rămâne accesul la finanțare, dar și capacitatea fondatorilor de a gândi din start pentru piețele internaționale.

![](https://storage.moldova1.md/images/30ebf865-4dfe-4534-8712-e7aef92e479d.jpg)

Ecosistemul de start-up-uri din Republica Moldova crește cu aproape 20% pe an, investițiile s-au dublat, iar numărul de companii inovatoare s-a triplat în ultimii cinci ani. Datele au fost prezentate Olga Melniciuc, directoarea executivă a Start-Up Moldova în cadrul emisiunii [„Banii”,](https://www.youtube.com/watch?v=JFFwk3bW81c&t=1s) de la Moldova 1. Aceasta afirmă căprincipala provocare rămâne accesul la finanțare, dar și capacitatea fondatorilor de a gândi din start pentru piețele internaționale.

**Un start-up nu este o firmă nouă. Care e diferența**

Primul lucru pe care Olga Melniciuc îl clarifică este ce înseamnă de fapt un start-up, deoarece confuzia cu o afacere obișnuită este frecventă.

*„Un start-up este o companie care are ambiție globală, ambiție de a scala sau de a crește pe piețe internaționale, care vine cu dorința de a rezolva o problemă globală. Asta nu înseamnă că să ai un magazin mic sau o frizerie este o afacere proastă, poate fi o afacere foarte bună pentru o familie. Însă start-up-ul în esență este ceva diferit. Tehnologic înseamnă inovare și înseamnă rezolvarea problemelor globale*", a explicat Melniciuc.

În opinia sa, unul dintre principalele obstacole pentru fondatorii moldoveni este faptul că își gândesc produsele prea mult pentru piața locală. Un start-up, spune ea, trebuie să aibă de la început ambiția de a se extinde pe piețe internaționale și să rezolve o problemă care poate fi relevantă la nivel global.

*„Deseori, antreprenorii care fac start-up-uri analizează piața locală, gândesc că e de ajuns să facă o soluție pentru Moldova și pe urmă scalează. Așa nu prea funcționează, pentru că ceea ce rezolvăm în Moldova ar putea să nu mai fie fezabil pentru alte piețe. Deci, prima lecție ar fi să începem să gândim mult mai ambițios. Suntem prea naivi ori prea romantici",* a spus directoarea.

Un alt blocaj este validarea ideii. Nu este suficient ca fondatorul să primească reacții pozitive de la potențiali clienți, ci trebuie să demonstreze că aceștia sunt dispuși să plătească pentru produs sau serviciu. 

*„Prin validare am în vedere să ai deja cumpărători pentru această soluție. Asta înseamnă că cineva este gata să achite, nu doar să spună că îi place ideea"*, a explicat Melniciuc.

Accesul la finanțare rămâne a treia mare problemă, deoarece start-up-urile sunt considerate prea riscante pentru creditarea bancară tradițională.

*„Start-up-urile nu sunt acele companii care pot merge la bancă și primi un credit, sunt prea riscante pentru o instituție de creditare tradițională. Și din păcate, în Moldova nu avem destule resurse financiare pentru start-up-uri. Suntem abia în proces de creștere"*, a recunoscut ea, adăugând imediat că tocmai această etapă incipientă reprezintă și o oportunitate: R. Moldova poate prinde din mers val ul inteligenței artificiale și al altor tendințe globale.

**Ce opțiuni de finanțare există**

Pentru fondatorii aflați la început de drum există și programe de finanțare oferite prin ODA. Potrivit Melniciuc, unul dintre programe oferă granturi de până la 25.000 de dolari, iar o altă măsură permite obținerea unui grant de 100.000 de euro, condiționat de atragerea unor investiții străine în start-up.

Fondurile de capital de risc, Venture Capital, reprezintă o altă sursă, deși în Moldova nu există încă o astfel de instituție locală. 

*„Există în regiune fonduri de capital străin de risc care caută și investesc în start-up-uri moldovenești. Și în general le place mult partea asta, suntem fondatori muncitori, nu cerem mulți bani, evaluările sunt mai mici decât în alte țări. Suntem gata să muncim non-stop numai să arătăm că putem. Asta este un atu al moldovenilor",* a spus Melniciuc.

Totodată, se deschid tot mai multe fonduri europene pentru Moldova, inclusiv prin European Innovation Council. 

*„Noi încă nu suntem tare pregătiți să accesăm fondurile mari, de milioane, dar suntem pe calea cea bună. Sunt mai multe companii care aplică și în curând o să avem companii care au câștigat",* a adăugat directoarea.

**Cele mai promițătoare sectoare: AI, sănătate, agricultură**

Referitor la domeniile cu cel mai mare potențial, Melniciuc a menționat că inteligența artificială este acum prezentă în toate verticale și că se așteaptă ca toate start-up-urile noi să integreze AI nativ sau pe deasupra produsului existent.

Dincolo de AI ca tehnologie transversală, R. Moldova are deja trei concentrații industriale conturate: sănătate și tehnologie, educație și domeniul financiar. Directoarea Start-Up Moldova spune că așteaptă cu interes dezvoltarea sectorului AgriTech.

*„Recent a fost lansat AgTechPark, un spațiu pe lângă Universitatea Tehnică, care va crea posibilitatea ca companiile din agricultură să testeze și să vină cu soluții inovative. Moldova fiind o țară agricolă, cu procesarea produselor agricole, ar fi păcat să nu avem și soluții tehnologice în acest domeniu", *a spus ea.

**Ce trebuie să schimbe statul, băncile și universitățile**

Potrivit Olgăi Melniciuc, statul ar trebui să vină cu mai multe finanțări nerambursabile pentru start-up-uri, în special în domenii prioritare precum agricultura și sănătatea, și să fie mai deschis la colaborarea cu companiile inovatoare pentru rezolvarea problemelor publice — un model cunoscut sub denumirea de GovTech. Moldova Innovation Technology Park, cu regimul său fiscal de 7%, este deja un exemplu pozitiv.

Universitățile ar trebui să fie mai conectate la mediul de afaceri, inclusiv prin oficii de transfer tehnologic — structuri care ajută instituțiile academice să monetizeze invențiile cu ajutorul antreprenorilor. 

*„Noi avem invenții, dar nu toate pot fi scoase la vânzare. Aș vrea să văd tot mai multe colaborări între universități și business-ul privat",* a spus Melniciuc.

Un rol aparte îl are diaspora. 

*„Ei au expertiza pe care noi în Moldova nu o avem. Lucrează la companii globale, la companii despre care noi putem doar să visăm, și sunt gata să ofere ajutor gratuit start-up-urilor noastre. Noi doar trebuie să-i conectăm",* a subliniat directoarea.

Republica Moldova s-a clasat anul trecut pe locul 90 la nivel global în clasamentul ecosistemelor de start-up-uri. În 2025, două start-up-uri dezvoltate în R. Moldova au fost preluate de companii internaționale, marcând primele tranzacții de tip exit din ecosistemul local.

În ultimii cinci ani, start-up-urile din Republica Moldova au atras investiții de peste 60,7 milioane de dolari, dintre care 17 milioane de dolari în 2025, de două ori mai mult decât în 2024. În aceeași perioadă, companiile din ecosistem au generat venituri de peste 60 de milioane de dolari și au creat mai mult de 1.500 de locuri de muncă.