---
title: "„Orizontul este spațiul european și euroatlantic”. Ion Hadârcă, la Moldova 1, despre direcția R. Moldova la 35 de ani de independență"
url: https://moldova1.md/p/84089/-orizontul-este-spatiul-european-si-euroatlantic--ion-hadarca-la-moldova-1-despre-directia-r-moldova-la-35-de-ani-de-independenta
published: 2026-08-27T15:25:19Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Politic"
source: moldova1.md
---

# „Orizontul este spațiul european și euroatlantic”. Ion Hadârcă, la Moldova 1, despre direcția R. Moldova la 35 de ani de independență

> La 35 de ani de la proclamarea independenței, integrarea Republicii Moldova în spațiul european și euroatlantic este direcția conturată tot mai clar, iar generația tânără, crescută cu limba română și cu studiul istoriei românilor, menține această orientare de mai multe cicluri electorale. Opiniile au fost exprimate de deputatul în primul Parlament Ion Hadârcă și istoricul Octavian Țîcu, în cadrul unei ediții speciale difuzate de Moldova 1.

![](https://storage.moldova1.md/images/5a62399e-3cda-4d97-b066-647ca7c60fcb.jpg)

La 35 de ani de la proclamarea independenței, integrarea Republicii Moldova în spațiul european și euroatlantic este direcția conturată tot mai clar, iar generația tânără, crescută cu limba română și cu studiul istoriei românilor, menține această orientare de mai multe cicluri electorale. Opiniile au fost exprimate de deputatul în primul Parlament Ion Hadârcă și istoricul Octavian Țîcu, în cadrul unei ediții speciale difuzate de [Moldova 1](https://www.facebook.com/tvmoldova1/videos/1791967065419301).

**Ion Hadârcă: „Orizontul este cel de integrare definitivă în spațiul european și euroatlantic”**

Ion Hadârcă a reamintit că primul Parlament al Republicii Moldova a luat câteva decizii de mare îndrăzneală imediat după proclamarea independenței, inclusiv una care a sfidat direct Kremlinul. R. Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut independența Lituaniei — un gest pe care Hadârcă l-a descris drept „absolut îndrăznesc și sfidător față de Kremlin."

Tot atunci, a precizat fostul deputat, a fost formată Comisia pentru elaborarea noii Constituții, iar proiectul inițial nu prevedea nici limbă moldovenească, nici neutralitate, nici autonomii sau statute speciale pentru formațiunile impuse de la Moscova.

*„Constituția este acel mecanism juridic fundamental care emană apoi toată legislația și tot cadrul acesta în care îți poți realiza independența, suveranitatea și despărțirea puterilor în stat și așa mai departe. Primul Parlament a adoptat una din primele decizii, pe lângă simbolistica despre care vorbim cu toții, adoptarea tricolorului, alegerea Guvernului, prim-ministrului și alte acțiuni, inclusiv recunoașterea independenței Lituaniei”. Acel proiect de nouă Constituție nu prevedea limbă moldovenească, nu prevedea neutralitate, nu prevedea autonomie, un statut special pentru alte formațiuni care erau impuse de la Moscova”*, a amintit Hadârcă.

El consideră că recunoașterea independenței Lituaniei a fost una dintre cele mai îndrăznețe decizii luate de autoritățile de la Chișinău în acea perioadă.

*„A fost un pas absolut îndrăzneț și sfidător față de Kremlin, prima țară din toată lumea care a recunoscut independența Lituaniei. Deci au fost câteva semnale de mare curaj”*, a spus fostul deputat.

El susține că presiunile Kremlinului asupra Republicii Moldova au fost directe încă din primii ani de independență.

*„Cei de la Moscova, Gorbaciov și toată echipa ne cereau ca să semnăm tratatul unional și ne dădeau de înțeles, în caz de nesemnare, că veți avea alte două republici pe teritoriul dumneavoastră”*, a relatat fostul deputat.

Procesul de recunoaștere internațională a fost unul relativ rapid. Hadârcă amintește că, până la participarea președintelui Mircea Snegur la Adunarea Generală a ONU din 2 martie 1992, Republica Moldova fusese deja recunoscută de majoritatea statelor lumii.

*„Acesta era un proces încheiat și, ca replică sau ca afrontă a acestui proces de recunoaștere a Republicii Moldova, s-a declanșat războiul din Transnistria”*, a spus el.

**„Au fost momente de recul”**

Potrivit lui Hadârcă, războiul de pe Nistru și ulterior vulnerabilitatea energetică au devenit printre principalele probleme care au afectat consolidarea independenței Republicii Moldova.

*„Este doar o parte a acestor probleme iscate și produse artificial în fața noastră. Sau blocajul energetic, din care noi nici acum încă, mă rog, să dea Domnul să construim tot ce trebuie și să ieșim”*, a declarat fostul deputat.

În pofida acestor dificultăți, Hadârcă consideră că direcția strategică a Republicii Moldova trebuie să fie clară.

*„Orizontul este cel de integrare definitivă în spațiul european și euroatlantic, aș zice eu”,* a afirmat el.

Fostul deputat a vorbit și despre o eventuală Unire cu România, pe care o vede drept o variantă în cazul în care procesele de integrare europeană ar fi tergiversate.

*„Noi totuși avem și varianta de rezervă, unirea cu România și readucerea, deci, accelerarea, hai să zicem, a acestor procese de integrare”*, a declarat Ion Hadârcă.

![](https://storage.moldova1.md/images/521e7354-537c-4f7b-a509-ddb6963cf483.jpg)

**Octavian Țîcu: „Rusia a frânat elanul independenței noastre prin separatisme, dar și prin război”**


Istoricul și fostul deputat Octavian Țîcu consideră că parcursul Republicii Moldova după proclamarea independenței a fost influențat decisiv de presiunile Federației Ruse. În opinia sa, conflictul transnistrean, mișcările separatiste și schimbările politice de la Chișinău au încetinit consolidarea statului și apropierea acestuia de spațiul european.

Țîcu amintește că încă din primele luni ale independenței au existat semnale că noul stat va trebui să facă față unor presiuni externe puternice.

*„Avem survolarea spațiului aerian cu 5 drone pe teritoriul Republicii Moldova de ziua independenței. Avem începutul războiului la Nistru, 2 martie 1992, când noi intram în Organizația Națiunilor Unite. De la 1792 rușii nu ne lasă în pace, asta e o realitate. Rusia a frânat elanul independenței noastre prin separatisme, dar și prin război”*, a declarat istoricul.

Istoricul consideră că problemele Republicii Moldova nu s-au limitat la conflictul transnistrean. După primele succese ale mișcării de renaștere națională, în opinia sa, au urmat schimbări politice care au readus în prim-plan politici și discursuri apropiate de viziunea promovată de Moscova.

*„După care a urmat restaurarea neocomunistă. În urma alegilor, au adus agrarienii la conducere și au restabilit tot panteonul de ideologie și propagandă moldovenistă pe care Rusia și-a dorit-o și pe care a menținut-o, iar apoi perioada lui Voronin, care doar datorită presiunilor externe a refuzat federalizarea”*, a declarat istoricul.

![](https://storage.moldova1.md/images/586c54ce-bd1d-4107-b11f-b2cff70f86aa.jpg)

**O nouă generație schimbă direcția țării**

Ex-deputatul, Octavian Țîcu spune că vede motive de optimism în evoluția societății moldovenești, în special datorită schimbării generaționale. Potrivit istoricului, tinerii care intră în prezent în procesul electoral au fost formați într-un sistem educațional diferit de cel al generațiilor de la începutul independenței.

*„Deci avem o societate, în primul rând, tânără, pentru că atât la 7 aprilie 2009, cât și după 2020, imaginați-vă că an de an intră cam 100.000 de alegători în procesul de vot, tineri învățați în școala românească, cu limba română, istoria românilor, cu viziuni europene. Care vrei sau nu vrei oferă șansa noastră deja în două cicluri electorale să ne menținem în graficul integrării europene și, din punctul ăsta de vedere, sunt chiar optimist la 35 de ani de independență”*, a declarat istoricul.


Octavian Țîcu consideră că o schimbare importantă s-a produs și în modul în care Republica Moldova își interpretează propriul trecut recent. Potrivit lui, ani la rând conflictul transnistrean a fost prezentat prin formule care estompau dimensiunea geopolitică a războiului.

*„Cât timp am vorbit de război civil, război interetnic, conflicte între Chișinău și Tiraspol, până ne-am dumirit după 2009 să vorbim un pic despre războiul pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova”*, a spus Țîcu.

**„Cel mai important a fost că am reușit să menținem identitatea"**

Întrebat ce anume din tot ce s-a realizat pe 27 august 1991 a meritat cel mai mult, Deputatul în Primul Parlament, Ion Hadârcă a răspuns că proclamarea independenței în sine a fost actul esențial, iar victoria principală a fost păstrarea identității și a școlii în limba română.

*„Cel mai principal este chiar proclamarea independenței. Faptul că vorbim limba română, chiar dacă unii nu o recunosc. Am reușit să menținem identitatea și școala în limba română, pentru că tranziția a fost completată. Dacă toate școlile și liceele noastre vor începe anul acesta școlar cu mesajul de asumare a identității, de cunoaștere a ce s-a întâmplat și de cultivare a sentimentului de mândrie că suntem parte a unui mare popor cu mari tradiții istorice, atunci lucrurile vor merge în direcția frumoasă"*, a concluzionat fostul deputat.

***

Pe 27 august 1991, pe fondul prăbușirii Uniunii Sovietice și al eșecului puciului de la Moscova, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență. Documentul a consacrat limba română ca limbă de stat și a afirmat suveranitatea țării asupra întregului său teritoriu, inclusiv asupra regiunii transnistrene. În acea zi, sute de mii de oameni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru a susține actul istoric care marca nașterea Republicii Moldova ca stat independent.

**CITIȚI ȘI:**

- [„Independența nu a căzut din pod”: Culisele scrierii și votării „actului de naștere” al R. Moldova, la 35 de ani distanță
](https://moldova1.md/p/84032/-independenta-nu-a-cazut-din-pod--culisele-scrierii-si-votarii-actului-de-nastere-al-r-moldova-la-35-de-ani-distanta)

- [Peste 2.000 de militari, tehnică modernă și sisteme anti-dronă în PMAN: „R. Moldova este un stat liber, un stat care își apără țara, independența, cetățenii”
](https://moldova1.md/p/84088/peste-2-000-de-militari-tehnica-moderna-si-sisteme-anti-drona-in-pman--r-moldova-este-un-stat-liber-un-stat-care-isi-apara-tara-independenta-cet)

- [Profesoară din R. Moldova, despre libertatea obținută în 1991: „Este atât de frumos că putem cere să ni se respecte istoria, tricolorul și limba română”](https://moldova1.md/p/84084/profesoara-din-r-moldova-despre-libertatea-obtinuta-in-1991--este-atat-de-frumos-ca-putem-cere-sa-ni-se-respecte-istoria-tricolorul-si-limba-roman)