---
title: "Islandezii, chemați la urne pentru a decide reluarea negocierilor de aderare la UE. Ce arată ultimele sondaje"
url: https://moldova1.md/p/84191/islandezii-chemati-la-urne-pentru-a-decide-reluarea-negocierilor-de-aderare-la-ue-ce-arata-ultimele-sondaje
published: 2026-08-29T12:15:00Z
language: ro
author: "Redacția  TRM"
section: "Externe"
source: moldova1.md
---

# Islandezii, chemați la urne pentru a decide reluarea negocierilor de aderare la UE. Ce arată ultimele sondaje

> Alegătorii cu drept de vot din Islanda sunt așteptați sâmbătă la urne pentru a decide dacă țara lor se va apropia sau se va îndepărta de Uniunea Europeană, într-un moment geopolitic dificil, în care văd cum teritoriul insulei vecine Groenlanda este râvnit de Donald Trump, relatează News.ro.

![imagine simbol](https://storage.moldova1.md/images/09eb098e-20bd-4de9-802b-a7526a6c5e11.jpg)

*Sursa: imagine simbol*

Alegătorii cu drept de vot din Islanda sunt așteptați sâmbătă la urne pentru a decide dacă țara lor se va apropia sau se va îndepărta de Uniunea Europeană, într-un moment geopolitic dificil, în care văd cum teritoriul insulei vecine Groenlanda este râvnit de Donald Trump, relatează [News.ro](https://www.news.ro/externe/islandezii-sunt-chemati-la-urne-sambata-pentru-a-spune-daca-vor-sa-fie-reluate-negocierile-de-aderare-cu-ue-ce-arata-cel-mai-recent-sondaj-1922403029002026080822671301).

![imagine simbol](https://storage.moldova1.md/images/427459be-b67b-4762-93c3-761a2fecb521.jpg)

*Sursa: imagine simbol*

*„Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?” Aceasta este întrebarea care le va fi adresată celor 270.000 de islandezi. Secțiile de vot s-au deschis la ora 09:00 și vor închide la ora 22:00. 

Rezultatele referendumului vor determina dacă insula cu 400.000 de locuitori ar trebui să reia negocierile de aderare la blocul celor 27 de state membre, întrerupte în urmă cu 13 ani, sau să pună această idee pe plan secund pentru viitorul previzibil.

**Schimbare de ultim moment în sondaje**

Un nou sondaj de opinie Gallup, dat publicității vineri, arată că o majoritate strânsă a alegătorilor islandezi se opune reluării negocierilor de aderare la UE, o schimbare de tendință de ultim moment față de sondajele anterioare, relatează Reuters.

Votul din 29 august nu este un vot privind aderarea în sine, iar orice acord ar impune Islandei să organizeze un al doilea referendum privind aderarea la blocul celor 27 de state membre, pe baza condițiilor convenite în timpul negocierilor.

Sondajul realizat în perioada 24-27 august pe un eșantion de 4.583 de persoane a arătat că 51.6% dintre cei chestionați se opun reluării negocierilor cu Bruxelles-ul pe tema aderării la UE, în timp ce 48.4% susțin această inițiativă.

Încă de la început, sondajele indicau faptul că rezultatul va fi, cel mai probabil, foarte strâns, doar că răspunsul favorabil avea un ușor avans.

Cotidianul islandez "Visir" a relatat la începutul acestei săptămâni că 51.3% dintre respondenți se declarau în favoarea desfășurării negocierilor cu Bruxelles-ul în vederea aderării, în timp ce 48.7% se opuneau, citând un sondaj realizat de agenția de sondaje "Maskina".

Această divizare reflectă tensiunile legate de viitorul plebiscit, care a scos la iveală liniile de fractură politice din Islanda atunci când vine vorba de UE, acoperind chestiuni care variază de la securitate la apele teritoriale.

Apărarea rămâne un punct de tensiune deosebit. Islanda se teme să nu fie prinsă în mijlocul conflictului dintre, pe de o parte, interesul economic și strategic crescând al Rusiei în zonă și, pe de altă parte, declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat în repetate rânduri că va anexa Groenlanda.

Însă localnicii subliniază că există mult mai multe probleme interne care ar putea determina rezultatul extrem de strâns, de la costul vieții în creștere la pescuit și agricultură, scrie Euronews.

Prim-ministrul islandez Kristrún Frostadóttir a declarat pentru Euronews în aprilie că trebuie să existe o "discuție echilibrată" cu privire la referendum.

**De ce a întrerupt Islanda negocierile cu UE și de ce vrea să le reia?**

Reykjavik-ul s-a retras din negocierile de aderare la UE în 2013, la patru ani după depunerea cererii, când la putere a venit un guvern eurosceptic. De atunci, creșterea costurilor de trai și războiul din Ucraina au reînviat interesul publicului pentru redeschiderea acestei chestiuni.

Guvernul islandez prezintă planul său de aderare ca pe un moment de tipul "acum sau niciodată". Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir le-a spus alegătorilor în luna august că un "nu" ar pune capăt tuturor scenariilor privind UE.

Aderarea la UE i-ar oferi Islandei un cuvânt direct de spus în procesul decizional prin intermediul instituțiilor precum Comisia Europeană, Consiliul de Miniștri și Parlamentul European, precum și integrarea țării în uniunea vamală și opțiunea de a adopta moneda euro.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, la un an după ce aceasta și alte țări au fost zguduite de criza financiară din 2008. Negocierile oficiale au început în 2010, guvernul islandez considerând aderarea ca un posibil mijloc de a consolida coroana islandeză. Cu toate acestea, după trei ani de presiuni din partea unui guvern eurosceptic, procesul de aderare a fost suspendat în 2013.

În anii care au urmat, prioritățile în materie de securitate s-au schimbat radical, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 redefinind vulnerabilitățile din regiunea nordică extremă.

Calculele financiare s-au modificat, de asemenea, mulți oficiali, precum ministrul islandez al finanțelor, Daði Már Kristófersson, declarând pentru Reuters că speră ca aderarea Islandei la UE să stimuleze economia țării, afectată de o inflație ridicată.

Realegerea lui Trump a semănat, de asemenea, discordie în cadrul alianței transatlantice și a ridicat semne de întrebare cu privire la acordul de apărare din 1951 dintre SUA și Islanda. Acesta este un tratat prin care SUA se angajează să sprijine apărarea Islandei în numele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Islanda găzduind baze și forțe militare americane.

Revenirea Islandei pe calea aderării la UE a avut loc în 2024, după ce guvernul de centru-stânga condus de Frostadóttir a fost ales prin vot. După victorie, executivul UE a confirmat că cererea de aderare a Islandei - depusă cu mai bine de un deceniu în urmă - rămâne valabilă.

La începutul anului 2026, prim-ministrul țării și-a îndeplinit promisiunea. Ea a anunțat că va avea loc un referendum pentru a decide dacă negocierile de aderare la UE ar trebui reluate, votul fiind programat pentru 29 august 2026.

**Ce au spus susținătorii campaniei?**

Deși nu este membră a UE, Islanda face parte din Spațiul Economic European (SEE). La fel ca în cazul Norvegiei, acest lucru înseamnă că Islandei i se acordă acces la piața unică a UE.

Aderarea la SEE înseamnă că Islanda a adoptat deja majoritatea normelor UE, ceea ce echivalează cu aproximativ 9 000 de acte juridice. Susținătorii votului "da" argumentează că reluarea negocierilor cu UE, cu scopul final de a adera la bloc, ar oferi Islandei un loc la masa negocierilor atunci când vine vorba de aceste dosare.

Susținătorii votului "nu" susțin că apartenența Islandei la SEE și accesul la piața unică ar trebui să fie suficiente, iar aderarea deplină nu este necesară.

Haraldur Ólafsson, președintele platformei eurosceptice Heimssýn, a declarat anterior pentru Euronews că, întrucât Islanda respectă deja 75% din normele UE, "nu este nevoie de mai mult".

Ministrul de externe, Thorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a remarcat că pescuitul este cealaltă problemă majoră în rândul susținătorilor votului "nu". Organismul care reprezintă industria pescuitului din Islanda, Fisheries Iceland, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o serie de norme ale UE în domeniul pescuitului, susținând că aderarea la UE ar priva Islanda de "puterea de a acționa ca un stat maritim independent".

Politica comună în domeniul pescuitului a UE stabilește limite de captură și cote pentru toate statele membre - o politică care a tensionat mult timp relațiile dintre Reykjavík și Bruxelles. Așa-numitele "războaie ale macrouului" au izvorât din adoptarea de către Islanda a unei poziții unilaterale privind cotele de macrou, pe care UE le-a considerat excesive, punând sub presiune fosta cerere de aderare a țării la UE. Se preconizează că această pagină din istoria Islandei va ocupa un loc important în mintea majorității alegătorilor, având în vedere că industria pescuitului reprezintă 6.5% din PIB-ul țării și asigură locuri de muncă pentru mii de persoane.

**Ce spune Uniunea Europeană?**

*„Împărtășim aceleași valori, ne cunoaștem foarte bine, avem viziuni similare, așa că suntem parteneri apropiați”*, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul vizitei sale în Islanda, în iulie 2025.

Ea a profitat de vizita sa pe insula nordică pentru a sublinia punctele forte ale acesteia - Islanda împărtășește aceleași valori ca UE, este membră a pieței unice și, pentru o țară în mare parte pacifistă, dispune de un sistem de apărare robust.

Cu toate acestea, Marta Kos, comisarul european responsabil cu extinderea din echipa lui von der Leyen, a prezentat perspectivele Islandei privind aderarea la UE în termeni mai concreți. Potrivit Politico, Kos a afirmat că Islanda ar putea oficializa negocierile de aderare până în 2027, întrucât cererea sa anterioară rămâne valabilă.

Când Islanda și-a suspendat cererea de aderare în 2013, fuseseră deschise 27 de capitole de negociere. Unsprezece dintre aceste capitole fuseseră închise provizoriu. Cu toate acestea, capitolul privind pescuitul a rămas o piedică majoră în cadrul negocierilor țării.

Totuși, Kos a sugerat recent pe platforma de socializare Bluesky că Bruxelles-ul ar putea fi dispus să găsească un teren comun cu privire la această chestiune delicată. *„Negocierile de aderare reflectă întotdeauna realitățile specifice fiecărei țări candidate”*, a scris ea.

**Amenințări externe**

Magnús Magnússon prezidează o platformă care militează pentru relații mai strânse cu UE. El a declarat anterior pentru Euronews că infrastructura critică a țării se află sub "atac constant" din partea unor actori ruși și că trebuie securizată. "Există multe aspecte în care UE poate oferi sprijin în acest sens", a afirmat el.

NATO a recunoscut, de asemenea, apetitul crescând al Rusiei și al Chinei pentru putere în Extremul Nord. Ca răspuns, alianța și-a intensificat de atunci activitatea în regiune, prin măsuri precum patrularea aeriană și o supraveghere submarină sporită. Un alt avantaj al acestei inițiative este acela de a-l mulțumi pe Trump, care a susținut că [SUA au nevoie de teritoriul autonom al Groenlandei ](https://moldova1.md/p/67468/tensiunile-cu-privire-la-groenlanda-determina-europa-sa-si-evalueze-dependenta-de-sua-in-domeniile-energiei-si-apararii)din motive de securitate națională, invocând activitatea intensificată din zonă atât a Rusiei, cât și a Chinei.

Adesea, în declarațiile sale, Donald Trump a confundat Islanda cu Groenlanda atunci când și-a repetat amenințările, experții declarând pentru Euronews că acest lucru a declanșat semnale de alarmă la Reykjavík. De asemenea, nu este un secret faptul că Washingtonul dorește să "europenizeze" NATO și să-și revizuiască prezența de securitate pe întreg continentul, un demers care, potrivit estimărilor comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius, ar putea costa Europa 500 de miliarde de euro.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a recunoscut, de asemenea, că situațiile de securitate ale UE și ale Islandei sunt strâns legate, pe fondul interesului manifestat de la Kremlin până la Beijing.

*„De la amenințările rusești la adresa infrastructurii de pe fundul mării până la interesul crescând al Chinei pentru Arctica, abordarea acestor probleme împreună ne oferă o pârghie mai mare”*, a declarat Kallas în cadrul unei conferințe de presă comune organizate în martie, cu ocazia celebrării Parteneriatului pentru Securitate și Apărare dintre Islanda și UE.

La întâlnirea de celebrare a pactului, care vizează consolidarea cooperării în domeniul apărării între cele două entități, ministrul de externe al țării, Katrín Gunnarsdóttir, ar fi afirmat că Acordul SEE a asigurat baze solide pentru această relație, dar că lumea se schimbă. *„Trebuie să facem față acestor schimbări”*, a adăugat ea.

Tobias Etzold, consilier principal la Centrul de Politici Europene, a opinat că îndoielile tot mai mari cu privire la fiabilitatea SUA în regiune, coroborate cu o Rusie din ce în ce mai ostilă, sunt cele care au reaprins dezbaterea privind referendumul pentru aderarea la UE în Islanda. Și tocmai scena geopolitică este cea care a injectat "un dinamism proaspăt" într-o discuție care zăcea în stare latentă de mai bine de un deceniu, notează News.ro.

**CITIȚI ȘI:**

- [Tensiunile cu privire la Groenlanda determină Europa să-și evalueze dependența de SUA în domeniile energiei și apărării](https://moldova1.md/p/67468/tensiunile-cu-privire-la-groenlanda-determina-europa-sa-si-evalueze-dependenta-de-sua-in-domeniile-energiei-si-apararii)

- [Ministră din Groenlanda, către Trump: Nicio putere externă nu trebuie să ne decidă soarta bogăției naturale](https://moldova1.md/p/67261/ministra-din-groenlanda-catre-trump-nicio-putere-externa-nu-trebuie-sa-ne-decida-soarta-bogatiei-naturale)

- [„Trump, du-te acasă”, mesaj de protest la Davos. Liderul SUA cere negocieri pentru achiziționarea Groenlandei](https://moldova1.md/p/67073/-trump-du-te-acasa--mesaj-de-protest-la-davos-liderul-sua-cere-negocieri-pentru-achizitionarea-groenlandei)