---
title: "Comisia de anchetă privind întreprinderile de stat își prelungește activitatea cu 30 de zile. Plîngău: „Avem o incoerență enormă între registrele oficiale”"
url: https://moldova1.md/p/84553/comisia-de-ancheta-privind-intreprinderile-de-stat-isi-prelungeste-activitatea-cu-30-de-zile-plingau--avem-o-incoerenta-enorma-intre-registrele-ofic
published: 2026-09-03T16:57:16Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Politic"
source: moldova1.md
---

# Comisia de anchetă privind întreprinderile de stat își prelungește activitatea cu 30 de zile. Plîngău: „Avem o incoerență enormă între registrele oficiale”

> Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat își va prelungi activitatea cu 30 de zile, după ce a identificat mai multe probleme în administrarea acestora. Printre constatări se numără diferențe semnificative între registrele oficiale, întreprinderi cu fondatori neclari și entități aflate în insolvabilitate de până la 20 de ani, care dețin în continuare terenuri și clădiri. Decizia a fost susținută de Parlament în ședința din 3 septembrie. Deputații din opoziție au criticat însă activitatea comisiei și au acuzat guvernarea că anchetează persoane pe care tot ea le-a numit în funcții.

![](https://storage.moldova1.md/images/62ba0ef5-0d2e-4d03-862f-621094db8be9.jpg)

Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat își va prelungi activitatea cu 30 de zile, după ce a identificat mai multe probleme în administrarea acestora. Printre constatări se numără diferențe semnificative între registrele oficiale, întreprinderi cu fondatori neclari și entități aflate în insolvabilitate de până la 20 de ani, care dețin în continuare terenuri și clădiri. Decizia a fost susținută de Parlament în ședința din 3 septembrie. Deputații din opoziție au criticat însă activitatea comisiei și au acuzat guvernarea că anchetează persoane pe care tot ea le-a numit în funcții.

**Principalele constatări identificate până acum**

Unul dintre principalele motive invocate pentru prelungirea anchetei este volumul mare de informații examinate. Dinu Plîngău spune că, de la independență, Republica Moldova a avut 1.359 de întreprinderi de stat, însă nici în prezent autoritățile nu au o evidență unitară a acestora. Potrivit datelor prezentate în Parlament, Registrul de stat al persoanelor juridice indică 515 întreprinderi de stat, dintre care 323 nu au IDNO. În Registrul patrimoniului public figurează 163 de întreprinderi, iar în Registrul fiscal de stat – 609. În acest din urmă registru sunt incluse și întreprinderi municipale.

*„Lucru foarte grav care a fost depistat la zi este incoerența între datele din registrele oficiale prezentate de instituțiile statului. Această divergență enormă este consemnată și de către raportul Curții de Conturi din perioada 2022. La zi, verificarea directă a listei prezentate de ASP indică că aceste incoerențe nu au fost reparate în ultimii câțiva ani, ci, din contră, în unele cazuri, situația s-a înrăutățit*”, a spus președintele Comisiei.

Comisia a constatat și situații în care întreprinderile au raportat activitate economică, inclusiv venituri, dar au indicat zero angajați pe parcursul mai multor ani. Au fost identificate, de asemenea, neconcordanțe între rapoartele fiscale și financiare și diferențe între numărul angajaților raportat și alte date disponibile.

O problemă separată este cea a întreprinderilor de stat aflate în procedură de insolvabilitate. Potrivit lui Plîngău, 70 de întreprinderi de stat se află în această procedură, iar unele dintre ele sunt în insolvabilitate de 20 de ani. În același timp, aceste entități dețin terenuri și clădiri care nu pot fi valorificate efectiv de stat.

Deputatul a menționat că, în multe cazuri, întreprinderile au datorii față de stat, inclusiv către autoritatea fiscală, precum și datorii salariale. Potrivit acestuia, identificarea unei soluții juridice ar permite statului să valorifice bunurile care au rămas blocate în proceduri de insolvabilitate ani la rând. 

*„Majoritatea acestor întreprinderi au intrat în această procedură din diferite motive, dar lucrul cel mai cert este că majoritatea au datorii față de stat, față de Inspectoratul Fiscal de Stat, precum și datorii salariale. Dacă este identificată o soluție juridică, am putea cel puțin valorifica bunurile care se află de 20 de ani în această procedură”*, a spus parlamentarul.

**Probleme și la numirea membrilor în consiliile de administrație**

Un alt capitol important al anchetei vizează modul în care sunt numiți membrii consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat.
Plîngău a anunțat că în evidențele analizate figurează 1.628 de poziții de membri ai consiliilor de administrație. Potrivit legislației prezentate de deputat, o persoană poate fi membră în cel mult trei consilii de administrație ale întreprinderilor de stat și în cel mult cinci consilii în cazul societăților pe acțiuni.

Comisia a identificat șase cazuri care ar putea reprezenta încălcări, însă Plîngău a precizat că verificarea nu este definitivă, deoarece baza de date nu indică întotdeauna data la care persoana a fost numită într-un consiliu.  Problema mai mare, în opinia sa, este însă rotația frecventă a acelorași persoane în diferite consilii.

„*Două, trei luni o persoană poate să fie membru într-un Consiliu de Administrare, peste două, trei luni poate să fie membru în alt Consiliu de Administrare. Riscul major este că persoana este numită nu pentru îndeplinirea atribuțiilor nemijlocite în activitatea acestei întreprinderi, ci mai degrabă ca o remunerație suplimentară la salariul de bază*”, a declarat Plîngău.

Potrivit datelor prezentate în Parlament, remunerația maximă pentru calitatea de membru într-un consiliu de administrație este de 6.200 de lei, sumă indicată de Plîngău ca fiind salariul minim pe economie. Problema apare, susține deputatul, atunci când aceeași persoană ajunge să fie membră în mai multe consilii.

„*Când o persoană este în șapte, opt, nouă Consilii de Administrare, înmulțiți cu 6.200 și remunerația este destul de bună*”, a spus acesta.

Comisia a identificat inclusiv un caz în care ordinul de numire a unei persoane într-un consiliu de administrație ar fi fost semnat cu o dată ulterioară numirii propriu-zise.

**Salariile: MoldATSA, Energocom și Moldovagaz, printre companiile cu cele mai mari medii**

Comisia a analizat și nivelul salariilor din întreprinderile de stat. Cea mai mare majorare analizată de Comisie a fost constatată la MoldATSA.

În 2019, salariul mediu în cadrul întreprinderii era de aproximativ 32.000 de lei, iar în prezent a ajuns la circa 63.000 de lei, potrivit datelor prezentate în plen. Plîngău a vorbit despre o majorare de până la 71% în ultimii doi ani.

„*Problema foarte mare la majorarea salariului se constată că, în majoritatea cazurilor, nu sunt confirmări sau justificări ale acestor majorări, deși legislația permite*”, a afirmat deputatul.

În cazul analizat la MoldATSA, acesta a menționat un efectiv de aproximativ 230 de angajați.

**Opoziția: „Nu poate un exponent al guvernării să facă anchetă pe cei pe care i-a făcut guvernarea”**

Deputații socialiști au pus sub semnul întrebării modul în care Comisia de anchetă privind întreprinderile de stat și-a desfășurat activitatea, susținând că mandatul inițial al acesteia era mai larg decât problemele prezentate în plen. Pavel Voicu a invocat în special necesitatea de a verifica modul în care au fost numiți conducătorii întreprinderilor de stat, dacă au fost organizate concursuri și dacă acestea au fost ocolite în favoarea anumitor persoane. Deputatul a întrebat dacă cele 30 de zile suplimentare sunt necesare pentru continuarea verificărilor sau pentru examinarea exactă a problemelor pentru care a fost creată comisia.

*„Cred că sunt cinci ani de zile de când actualul partid de guvernare este la guvernare și cred că putea cel puțin să înceapă soluționarea acestei probleme. Este bine că noi, măcar acum, începem să ajustăm la normal aceste întreprinderi. Însă spuneți-mi, vă rog, mai aveți nevoie de 30 de zile să continuați anume identificarea problemelor juridice, a problemelor legate de structura întreprinderilor sau, totuși, să fie examinată problema de bază cu care am venit la formarea acestei comisii?”*, a întrebat Pavel Voicu.

Președintele Comisiei, Dinu Plîngău, a răspuns că verificările au vizat inclusiv modul de numire a conducerii și că raportul final va conține propuneri legislative privind atât desemnarea administratorilor, cât și a membrilor consiliilor de administrație. El a spus că una dintre problemele identificate este utilizarea numirilor interimare pentru evitarea concursurilor, inclusiv prin menținerea unor persoane în funcție pentru perioade îndelungate.

*„Evident că vom veni cu propuneri legislative care se vor referi și la modalitatea în care sunt desemnați membrii în consiliile de administrație și inclusiv administratorii în aceste întreprinderi de stat. Sunt câteva idei de modificare, cum ar fi, spre exemplu, limitarea numărului de locuri în consiliile de administrație pentru care o persoană poate aplica. Cel puțin eu v-am dat trei companii care au fost examinate, în care s-au făcut majorări de salarii, dar la care nu au fost anexate motivația acestor majorări”*, a explicat Dinu Plîngău.

Deputatul socialist Vlad Batrîncea a criticat modul în care a fost desfășurată ancheta parlamentară, susținând că obiectivul inițial trebuia să fie identificarea celor care au făcut numiri fără concurs și au permis menținerea interimarilor în funcții. Socialistul a cerut ca raportul să arate concret cine a luat aceste decizii și cine a ignorat principiul meritocrației.

*„Noi, acei care am inițiat în acea săptămână proiectul de hotărâre privind crearea comisiei de anchetă, am argumentat de ce e nevoie de anchete parlamentare. Ca să stabilim, totuși, circumstanțe, ce a avut loc, ce încălcări au avut loc și să transmitem materialele respective organelor de drept, care să stabilească ce a comis persoana și cum trebuie sancționată persoana. Noi suntem pregătiți și astăzi, dar așteptăm raportul oficial cu un set de măsuri”*, a declarat Batrîncea.

Batrîncea a criticat și diferențele dintre indemnizațiile achitate membrilor consiliilor de administrație, în condițiile în care, potrivit lui, nu este întotdeauna clar dacă remunerațiile sunt raportate la volumul de muncă și rezultatele întreprinderilor.

*„La unii remunerațiile sunt de 150.000 lei, la alții 70.000, la cineva 60.000, la cineva 90.000, deși nu este clar care este raportul. Volumul de muncă, rezultate, eficacitate, produsul întreprinderii și așa mai departe. Dar ce folos că avem legi care nu se execută? Și ce folos dacă avem unii conducători de agenții care sunt mai presus decât lege și o ignoră?”*, a declarat Batrîncea.

Deputatul a criticat și faptul că opoziția nu ar fi avut acces la informațiile colectate de comisie, afirmând că majoritatea parlamentară ar fi refuzat să susțină inițiativa opoziției privind crearea unei comisii proprii de anchetă.

*„Noi, ca opoziție, care nu am avut acces la informații, am vrut să participăm în activitatea acestei comisii, am inițiat un proiect de hotărâre și să verificăm ce a avut loc. Nu ați dorit să citați inițiativa opoziției. Și astăzi nu avem nicio informație, dar ați câștigat timp, scandalul cumva între timp s-a desumflat, lucrurile deja au o altă linie și cumva oamenii au început să uite despre salarii nesimțite și așa mai departe”*, a afirmat Batrîncea.

![](https://storage.moldova1.md/images/f488d78c-3219-472c-930c-1c816b3b71b9.jpg)

În replică, președintele Comisiei, Dinu Plîngău, a susținut că informațiile despre încălcările depistate la întreprinderile de stat vor fi incluse în raportul final și că, în fiecare an, asemenea probleme sunt raportate deja organelor de drept de instituțiile de control. Președintele Comisiei a spus că, după prezentarea publică a raportului și eliminarea informațiilor protejate de lege, toate încălcările constatate de parlamentari urmează să fie transmise organelor Procuraturii.

*„În baza încălcărilor constatate de către noi, după ce vor fi prezentate public și informații care conțin secret comercial sau date cu caracter personal, evident, în baza deja a informațiilor pe care le avem la momentul de față, vom sesiza organele Procuraturii pe fiecare încălcare care a fost, inclusiv până în momentul de față, depistată”*, a spus Plîngău.

În final, Plîngău a afirmat că verificările au scos la iveală și cazuri pe care le consideră deosebit de grave, inclusiv întreprinderi fără activitate economică, dar care continuă să achite indemnizații membrilor consiliilor de administrație.

*„Noi avem întreprindere de stat în care, într-adevăr, se fură. Sunt întreprinderi de stat în care până și ultimele proprietăți se dau la fier uzat. Sunt constatări de acest gen și au fost sesizate și Poliția, și Procuratura. Sunt situații în care întreprinderi de stat, șase la număr am depistat, nu au activitate economică, dar plătesc membri în consiliile colegiale, ceea ce este un absurd”*, a declarat Plîngău.

***

Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea companiilor de stat a fost creată după ce mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală ineficiența gestionării banului public în cadrul acestora, în special controversele legate de salariile mari și angajările dubioase de la Moldatsa.

**CITIȚI ȘI:**

- [Neregulile din companiile de stat: Sute de întreprinderi „fără stăpân” și funcționari cu venituri din 13 consilii de administrație](https://moldova1.md/p/84512/neregulile-din-companiile-de-stat-sute-de-intreprinderi-fara-stapan-si-functionari-cu-venituri-din-13-consilii-de-administratie)

- [Parlamentul instituie o comisie de anchetă pentru verificarea tuturor întreprinderilor de stat](https://moldova1.md/p/79857/parlamentul-instituie-o-comisie-de-ancheta-pentru-verificarea-tuturor-intreprinderilor-de-stat)

- [Cazul Moldatsa | „Ceea ce s-a întâmplat este incompatibil cu valorile mele”: Maia Sandu anunță un plan pentru filtrarea numirilor și controlul salariilor la stat](https://moldova1.md/p/79699/cazul-moldatsa--ceea-ce-s-a-intamplat-este-incompatibil-cu-valorile-mele--maia-sandu-anunta-un-plan-pentru-filtrarea-numirilor-si-controlul-salarii)