--- title: " „Avem legi ca niște avioane noi, dar nu avem aeroport și nici piloți instruiți”: De ce eșuează statul în lupta cu violența domestică" url: https://moldova1.md/p/84989/-avem-legi-ca-niste-avioane-noi-dar-nu-avem-aeroport-si-nici-piloti-instruiti--de-ce-esueaza-statul-in-lupta-cu-violenta-domestica published: 2026-09-09T18:34:53Z language: ro author: "Liubomir Guțu" section: "Social" source: moldova1.md --- # „Avem legi ca niște avioane noi, dar nu avem aeroport și nici piloți instruiți”: De ce eșuează statul în lupta cu violența domestică > Deși Republica Moldova dispune de cadru legislativ și a ratificat Convenția de la Istanbul, victimele violenței domestice rămân în continuare vulnerabile în fața agresorilor. Cazurile grave, precum cel de la Măgdăcești, arată că statul nu are un sistem unificat de prevenție, monitorizare și acțiune în cazurile de violență. ![](https://storage.moldova1.md/images/7c86fd3c-2876-453d-b034-6df9f550bc61.jpg) Deși Republica Moldova dispune de cadru legislativ și a ratificat Convenția de la Istanbul, victimele violenței domestice rămân în continuare vulnerabile în fața agresorilor. Cazurile grave, precum cel de la Măgdăcești, arată că statul nu are un sistem unificat de prevenție, monitorizare și acțiune în cazurile de violență. Psihologul clinician și psihoterapeutul de la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală din Anenii Noi, Andrei Cociug, pune accentul pe lipsa de intervenție asupra agresorilor. Specialistul spune că sistemul nu prevede programe specializate de lucru cu agresorii, iar aceștia nu simt motivația de a se schimba. „*Problema este mai nuanțată și complexă, chiar și din punct de vedere psihologic. Pentru că, pe de o parte, noi vorbim despre victimă, dar este la fel de important ce facem cu agresorul. Câte centre avem în R. Moldova care să lucreze cu agresorii? De exemplu, în Austria, dacă timp de șase zile agresorul nu se prezintă la ședințele de specialitate, este taxat automat cu o sumă exorbitantă. La noi ce se întâmplă? Din diverse motive, agresorii nu vin. În plus, centrele unde se lucrează cu ei le poți număra pe degetele de la o mână*”, a declarat psihologul în cadrul emisiunii „[EU și UE](https://moldova1.md/s/ro/66)” de la Moldova 1. Expertul atrage atenția și asupra mecanismelor psihologice de dependență care complică retragerea din mediul abuziv, precum și asupra decalajului dintre normele scrise și capacitatea de aplicare pe teren. „*Când privim lucrurile în ansamblu, problema este la nivel de sistem. Am impresia că, la nivel legislativ, suntem ca niște avioane noi, cumpărate de peste hotare – foarte performante și bine echipate. Le-am cumpărat și suntem cei mai tari, dar nu avem aeroport și nici piloți instruiți. Aici este problema: la nivel de structură și sistem. Dacă omul nu simte repercusiunile clare ale faptelor sale aici și acum, lucrurile nu se schimbă. Poliția are mâinile legate și nu poate acționa direct și imediat, ca în Austria*”, consideră psihologul. Psihologul atrage atenția asupra unui fenomen extrem de complex din practica sa. Tendința unor victime ale violenței domestice de a-și asuma vina pentru abuzurile suferite și de a-și proteja agresorii, un mecanism psihologic cunoscut drept sindromul Stockholm. „*Femeia îmi spune: 'Uite, soțul m-a bătut, dar am meritat-o. Dacă nu-mi tăcea gura'. Cunoaștem cazuri în care agresorul este trimis la închisoare după bătăi repetate, iar victima merge să-i ducă pachet cu mâncare, plânge și depune petiții să fie eliberat pentru că îl iartă*”, a menționat psihologul. ![](https://storage.moldova1.md/images/96a78358-4d9c-4f92-a676-12359e71f4fe.jpg) Avocatul Vadim Vieru susține că eșecul statului de a proteja femeile transmite un semnal extrem de periculos în societate, ducând la scăderea încrederii în instituții și la cazuri dramatice în care victimele ajung să se apere singure. „*Victima, dacă decide să raporteze acest caz de violență, cel mai important este ca ea să se simtă în siguranță. Și în majoritatea cazurilor, victimele nu beneficiază de această siguranță. Este un semnal de descurajare pentru victime. Pentru că, în cazul de la Măgdăcești, persoana a urmat toate instrucțiunile pe care le dă statul într-un caz de violență în familie. A depus plângeri încă din octombrie-noiembrie 2025 pe fapte de violență și statul, încă din acea perioadă, urma să dea dovadă de o mai mare vigilență în raport cu ea*”, declară Vadim Vieru. Potrivit avocatului, accentul pus exclusiv pe soluții tehnice precum brățările de monitorizare este insuficient dacă evaluarea inițială a riscului este defectuoasă. De asemenea, acesta susține că femeile care nu au obținut protecție de la stat aleg să se apere singure, dar cu consecințe mai grave. „*Am rămas plăcut surprins de anumite declarații ale unor oficiali care au spus că trebuie să fie verificată și auditată fiecare brățară, cum funcționează ea. Deși brățara este doar un aspect tehnic de verificare, siguranța victimei nu începe de la brățară. Siguranța victimei începe de la primul contact cu autoritățile și de la modul în care autoritățile evaluează riscurile și asigură protecția adevărată. Pentru că se întâmplă și tragedii când victima nu este protejată suficient și atunci se protejează singură. Șj ajunge în situația în care comite infracțiuni și ajunge în Penitenciarul nr. 7. Avem femei încarcerate care nu ar trebui să se afle acolo din vina statului, pentru că nu le-a protejat la timp*”, punctează avocatul. ![](https://storage.moldova1.md/images/9a13bd32-496d-4f1d-ab4b-0a35426e3ec1.jpg) Directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor (CDF) și prim-vicepreședinta GREVIO, Angelina Zaporojan-Pîrgari, explică că una dintre principalele barieră juridice este încadrarea contravențională a primelor acte de violență, procedură ce întârzie intervenția penală decisivă. „*Considerăm că cazul de la Măgdăcești putea fi prevenit, pentru că femeia s-a adresat după asistență având deja două ordonanțe de protecție. De fapt, ceea ce constatăm noi la CDF este că în R. Moldova avem în continuare o dublă incriminare a actelor de violență în familie: în Codul Contravențional și în Codul Penal. Noi de nenumărate ori am pledat pentru ca Republica Moldova să incrimineze violența direct în Codul Penal*”, explică experta. Angelina Zaporojan-Pîrgari adaugă că terminologia folosită în procedurile interne ale poliției minimalizează gravitatea situațiilor de risc maxim. „*Atunci când un caz este sesizat, poliția îl înregistrează de obicei pe Registrul numărul 2, adică nu în registrul de infracțiuni. La momentul înregistrării penale se operează cu totul altfel: un ofițer de urmărire penală se deplasează la fața locului, culege probele și atunci se ajunge la pedeapsa pe care ne-o dorim. Din păcate, o femeie trebuie să se adreseze de mai multe ori până când avem o condamnare reală. Mai mult decât atât, în ordinul poliției se vorbește despre 'conflicte familiale'. Noțiunea de conflict familial nu își are locul acolo. Dacă am pus mâna pe telefon și am sunat la 112, nu mai este un conflict, pentru că un conflict presupune o egalitate a părților. Ori, atunci când sun la poliție, am nevoie de asistență*”, menționează directoarea CDF. ![](https://storage.moldova1.md/images/f3596d79-22de-4723-84c4-41af58ab9268.jpg) Președinta Platformei Deputatelor din Parlamentul Republicii Moldova, Marcela Adam, subliniază că rezolvarea problemei necesită atât pregătirea continuă a cadrelor din teren, cât și un instrument de monitorizare digitală care să responsabilizeze fiecare instituție implicată. „*Este nevoie de specializare pe toate dimensiunile: specializarea polițiștilor, a judecătorilor și a asistenților sociali. Victimele iau legătura, în primul rând, la nivel local cu echipele multidisciplinare, care sunt conduse de un asistent social. Avem nevoie de foarte multe programe care să specializeze sau să dezvolte competențele necesare specialiștilor din teritoriu și din domeniile care le oferă ulterior servicii victimelor*”, afirmă deputata PAS. Marcela Adam consideră că un sistem integrat de date va permite identificarea exactă a punctelor slabe în care lanțul de protecție se rupe. „*Mai vorbim aici și despre importanța unui sistem informațional care să urmărească traseul victimei de la primul apel la poliție până la rezolvarea definitivă a cazului. Dacă vrem să vedem unde eșuează sistemul sau unde avem aceste breșe din cauza cărora victima nu beneficiază de toate serviciile ori de protecția necesară, trebuie să avem un sistem informațional integrat. Doar așa putem monitoriza parcursul de la primul apel și până la soluționarea cazului, pentru a identifica unde, cine și care instituție i-a oferit sau nu i-a oferit suportul necesar*”, a concluzionat Marcela Adam. *** Crimă de la Măgdăcești, comisă pe 31 august, a scos la iveală problemele majore în protecția victimelor violenței domestice. Statul a reacționat la aceste provocări și a făcut pași importanți pentru a suplimenta numărul de brățări electronice, dar și pentru a oferi noilor atribuții poliției în monitorizarea agresorilor. Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat cinci măsuri pentru protecția victimelor violenței domestice și monitorizarea agresorilor. Printre acestea se numără introducerea consemnului la frontieră, accesul Inspectoratului General al Poliției la platforma de monitorizare, înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea ordonanțelor de protecție și completarea stocului de dispozitive de monitorizare prin dublarea bugetului destinat achiziționării acestora. Pe 9 septembrie, Guvernul a anunțat achiziționarea a 60 de dispozitive, care vor fi puse în funcțiune din 10 septembrie. **CITIȚI ȘI:** - [Primele 60 de brățări electronice din lotul de 200 promis de Tofan ajung în țară până pe 10 septembrie. Restul – până la sfârșitul lunii](https://moldova1.md/p/84957/primele-60-de-bratari-electronice-din-lotul-de-200-promis-de-tofan-ajung-in-tara-pana-pe-10-septembrie-restul--pana-la-sfarsitul-lunii) - [„Îmi pune brățara aceea pe picior, dar vin și te ucid cu ea”: Un agresor familial, reținut după ce și-a amenințat soția cu moartea](https://moldova1.md/p/84745/-imi-pune-bratara-aceea-pe-picior-dar-vin-si-te-ucid-cu-ea--un-agresor-familial-retinut-dupa-ce-si-a-amenintat-sotia-cu-moartea) - [Mai mulți bani pentru brățările electronice: Licitațiile eșuate și lipsa ofertanților blochează monitorizarea eficientă a agresorilor](https://moldova1.md/p/84628/mai-multi-bani-pentru-bratarile-electronice-licitatiile-esuate-si-lipsa-ofertantilor-blocheaza-monitorizarea-eficienta-a-agresorilor) - [Filmul tragediei de la Criuleni, prezentat, pe ore, de ministrul Justiției: Directorul Inspectoratului Național de Probațiune și-a dat demisia](https://moldova1.md/p/84445/filmul-tragediei-de-la-criuleni-prezentat-pe-ore-de-ministrul-justitiei-directorul-inspectoratului-national-de-probatiune-si-a-dat-demisia) - [„Fiecare femeie trebuie să se simtă în siguranță": Protest în fața MAI după crima de la Măgdăcești](https://moldova1.md/p/84613/-fiecare-femeie-trebuie-sa-se-simta-in-siguranta--protest-in-fata-mai-dupa-crima-de-la-magdacesti)