---
title: "„Problemă de securitate națională”: Unul din cinci medici din R. Moldova are peste 65 de ani. Deficitul de cadre medicale a crescut, din 2020, cu 82% "
url: https://moldova1.md/p/85369/-problema-de-securitate-nationala--unul-din-cinci-medici-din-r-moldova-are-peste-65-de-ani-deficitul-de-cadre-medicale-a-crescut-din-2020-cu-82-
published: 2026-09-15T09:16:02Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Social"
source: moldova1.md
---

# „Problemă de securitate națională”: Unul din cinci medici din R. Moldova are peste 65 de ani. Deficitul de cadre medicale a crescut, din 2020, cu 82% 

> Jumătate dintre medicii din Republica Moldova au peste 55 de ani, iar deficitul de cadre medicale a urcat la 1.225 de posturi vacante, cu 82% mai mult decât în 2020. Cel mai mare deficit se atestă în medicina de familie, terapia intensivă și radiologia, afirmă ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș. Autoritățile își propun să combată criza prin reformarea repartizării tinerilor specialiști și construirea a două spitale regionale, la Bălți și Cahul.

![](https://storage.moldova1.md/images/a8a7264e-68e9-42b3-b520-17bc067a15c8.jpg)

Jumătate dintre medicii din Republica Moldova au peste 55 de ani, iar deficitul de cadre medicale a urcat la 1.225 de posturi vacante, cu 82% mai mult decât în 2020. Cel mai mare deficit se atestă în medicina de familie, terapia intensivă și radiologia, afirmă ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș. Autoritățile își propun să combată criza prin reformarea repartizării tinerilor specialiști și construirea a două spitale regionale, la Bălți și Cahul.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2025, Republica Moldova are 12.302 medici, 23.031 de persoane cu studii medii în domeniu și 1.431 de medici rezidenți. Raportat la 10.000 de locuitori, numărul de medici a crescut de la 47.2 în 2020 la 51.7 în prezent – o cifră superioară mediei europene, potrivit ministrului Sănătății. 

Alexandru Gasnaș a explicat însă că această creștere nu reflectă o îmbunătățire reală a situației, ci este cauzată de scăderea populației țării, în timp ce structura de vârstă a corpului medical s-a deteriorat considerabil.

*„Problema nu este că avem mai mulți medici, ci că avem mai puțină populație și din această cauză crește această cifră. Pe hârtie, ea acoperă foarte bine necesarul. Dar unul din doi medici are 55 de ani sau peste, unul din cinci are peste 65 de ani și doar unul din opt are sub 35 de ani. Avem de peste trei ori mai mulți medici de 55 de ani și peste, iar asta înseamnă că avem o problemă nu doar de număr absolut de medici, ci una de transfer de generații, pentru că, matematic, nu este posibil să formăm rapid mai mulți medici”*, a explicat Alexandru Gasnaș, la o emisiune de la [TVR Moldova.](https://www.facebook.com/share/v/1CFiy2wQPV/)

**Populația îmbătrânește, iar sistemul medical trebuie regândit pentru boli cronice**

Potrivit datelor citate de ministru, la 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova era estimată la 2.34 de milioane de persoane, cu un coeficient de îmbătrânire de 25.9%, ceea ce înseamnă că unul din patru locuitori are peste 60 de ani. Alexandru Gasnaș a subliniat că această structură demografică impune o reorientare a sistemului medical dinspre tratarea urgențelor spre prevenția și gestionarea bolilor cronice.

*„Din punct de vedere medical, o persoană de peste 60 de ani are, de regulă, cel puțin două sau trei probleme cronice, care pot fi silențioase, nu neapărat vizibile. Trebuie să planificăm sistemul de sănătate pentru următorii 5–10 ani ținând cont de această îmbătrânire - mai multă hipertensiune, mai mult diabet, mai multă obezitate. Trebuie să pregătim sistemul ca să nu mai fim reactivi doar la urgențe, ca să nu depistăm hipertensiunea abia atunci când pacientul a suferit un accident vascular cerebral”*, a subliniat ministrul.

Potrivit lui Gasnaș, necesarul de medici de familie a crescut de la 118 în 2020 la 251 în 2026 - o majorare de peste 112%, în timp ce necesarul de specialiști în radiologie s-a dublat în aceeași perioadă.

*„Necesarul de medici de familie pentru 2026 este de 251, față de 118 în 2020. Practic, necesitatea a crescut cu 112%. Pentru terapie intensivă, necesarul a crescut de la 58 la 102 specialiști, iar pentru radiologie - de la 33 la 85, o dublare a necesarului pentru această specialitate. Deficitul actual este de 1.225 de cadre medicale, în creștere cu 82% față de 2020”*, a detaliat oficialul.

El a precizat că aceste cifre reflectă direcția spre care se îndreaptă sistemul medical: consolidarea medicinei primare, dezvoltarea serviciilor de terapie intensivă și investițiile masive din ultimii cinci ani în tehnologia medicală, care generează, la rândul lor, o nevoie sporită de personal specializat.

Oficialul a mai atras atenția asupra distribuției geografice inegale a personalului medical, un deficit acut fiind resimțit în special în sudul țării.

*„Problema ține și de distribuția geografică a medicilor. Avem o concentrație mare în capitală, la Chișinău și Bălți, dar în anumite raioane ne confruntăm cu un deficit real pe diverse specialități. Cel mai mult suferă sudul Republicii Moldova, acolo înregistrându-se cele mai mari lipsuri*”, a precizat ministrul Sănătății.

![](https://storage.moldova1.md/images/fa4cb43d-7d8b-4b94-819e-896f935766e0.jpg)

**La ce etapă se află construcția celor două spitale regionale de la Bălți și Cahul**

Întrebat despre stadiul proiectului privind construcția a două spitale regionale, aflat în discuție încă din 2016, oficialul a explicat că proiectul inițial pentru Bălți a fost revizuit, ca urmare a migrației interne a populației din nordul țării.

*„Inițial, spitalul din Bălți era preconizat pentru o populație de 990 de mii de persoane. Acum, în nordul țării sunt 660 de mii de persoane, există o migrație internă foarte mare. A fost constituită o echipă de experți care a reevaluat proiectul, iar amplasamentul a fost mutat de lângă Corlăteni, pe teritoriul instituției din Bălți. Am avansat în câteva etape: săptămâna viitoare vor fi lansate achizițiile pentru schița de proiect, proces care va dura până la un an și două luni, înainte de a putea trece efectiv la construcție. La Cahul, suntem cu un an înainte: deja s-a făcut achiziția, iar pe 25 septembrie vom afla compania care va realiza schița și proiectul conceptual al spitalului”*, a explicat oficialul.

**„Repartizarea tinerilor specialiști este o problemă de securitate națională”**

Referindu-se la sistemul de repartizare obligatorie a tinerilor medici, care urmează să fie reformat, oficialul a calificat acest subiect drept o chestiune de „*securitate națională”*.

*„Repartizarea tinerilor specialiști o consider o problemă de securitate națională. Noi avem două posibilități de a repartiza un tânăr specialist: pe post și pe loc. Încercăm, în mare parte, să ținem cont de necesarul comunicat de instituțiile medicale. De exemplu, la Glodeni avem nevoie de cardiolog, endocrinolog, specialist în terapie intensivă. Din numărul de specialiști disponibili pentru repartizare, tinerii își aleg singuri unde să meargă, pentru că este dreptul lor. Rămâne în sarcina Ministerului Sănătății să indice acele instituții unde serviciul este cu adevărat necesar și critic*”, a explicat oficialul.

Din numărul total de rezidenți care intră anual în sistem, circa 71% finalizează rezidențiatul în Republica Moldova, însă doar aproximativ jumătate ajung să fie repartizați efectiv în teritoriu.

*„Ei sunt repartizați în sistemul medical, iar în 2024 am ajuns la o cotă de sub 50%, mai exact 48%, repartizați efectiv în teritoriu. Acesta este un mecanism pur mecanic,  avem nevoie de o strategie de planificare pe 5–10 ani, ceea ce este dificil, pentru că informația medicală se dublează la fiecare 73 de zile. În contextul reformei de restructurare a serviciilor din sistemul spitalicesc, vom avea deja un proiect de concept în decembrie 2026, iar acest lucru va schimba modul în care vom repartiza tinerii specialiști”*, a anunțat oficialul.

Explicând ce presupune, la nivel practic, viitoarea reformă, oficialul a subliniat că repartizarea unui tânăr specialist într-o instituție nu garantează accesul real al populației la servicii medicale de calitate, dacă infrastructura și echipa din jur nu sunt pregătite corespunzător.

*„Trebuie să existe și investiții în infrastructură, nu doar spitalicească, pentru că nu poți trimite un chirurg să facă doar două-trei intervenții pe săptămână, riscând să se degradeze profesional, sau să nu aibă o echipă completă cu care să lucreze. De aceea, filosofia repartizării trebuie schimbată. Ea va fi bazată pe concentrarea serviciilor. Îmbătrânirea populației ne arată, încă o dată, că trebuie să aducem serviciile mai aproape de oameni prin medicina de familie, chirurgia de o zi, reabilitarea, îngrijirile de lungă durată și cele paliative*”, a conchis ministrul Sănătății.

**CITIȚI ȘI:**

- [Bariere birocratice în sistemul medical: Medicii formați în străinătate și tinerii absolvenți întâmpină dificultăți la angajare, spun patronatele](https://moldova1.md/p/85328/bariere-birocratice-in-sistemul-medical-medicii-formati-in-strainatate-si-tinerii-absolventi-intampina-dificultati-la-angajare-spun-patronatele)

- [Lipsă acută de medici în R. Moldova: Medicina de familie și terapia intensivă, cele mai afectate
](https://moldova1.md/p/65861/lipsa-acuta-de-medici-in-r-moldova-medicina-de-familie-si-terapia-intensiva-cele-mai-afectate)

- [Ministerul Sănătății va schimba mecanismul de repartizare a tinerilor medici în instituțiile din sate și raioane: Câte 250.000 de lei pentru cinci ani de activitate](https://moldova1.md/p/84951)