---
title: "Corespondență Dan Alexe | Suedia-Danemarca și două femei de stânga dure cu imigrația"
url: https://moldova1.md/p/85592/corespondenta-dan-alexe--suedia-danemarca-si-doua-femei-de-stanga-dure-cu-imigratia
published: 2026-09-18T05:16:20Z
language: ro
author: "Dan Alexe"
section: "Externe"
source: moldova1.md
---

# Corespondență Dan Alexe | Suedia-Danemarca și două femei de stânga dure cu imigrația

> Două femei - două socialiste (sau social-democrate, mai precis, cu nuanța aceea occidental-scandinavă): șefele guvernelor de coaliție din Danemarca și Suedia, Mette Frederiksen în Danemarca și învingătoarea alegerilor recente din Suedia, Magdalena Andersson, pe cale de a negocia formarea unui guvern, ambele, spre mirarea multor politicieni chiar de dreapta din alte țări ale UE, aceste două țări conduse de femei social-democrate aplică o politică a imigrației extrem de restrictivă, imitată de alte țări din UE care au de-a face cu o imigrație excesivă.

![](https://storage.moldova1.md/images/f985b6d6-3904-4291-8796-dfc489a96668.jpg)

Două femei - două socialiste (sau social-democrate, mai precis, cu nuanța aceea occidental-scandinavă): șefele guvernelor de coaliție din Danemarca și Suedia, Mette Frederiksen în Danemarca și învingătoarea alegerilor recente din Suedia, Magdalena Andersson, pe cale de a negocia formarea unui guvern, ambele, spre mirarea multor politicieni chiar de dreapta din alte țări ale UE, aceste două țări conduse de femei social-democrate aplică o politică a imigrației extrem de restrictivă, imitată de alte țări din UE care au de-a face cu o imigrație excesivă.

(De altfel, ca o paranteză, și Islanda, care a respins, luna trecută, prin referendum aderarea la Uniunea Europeană, este condusă tot de o femeie social-democrată: Kristrún Frostadóttir).

Suedia — stânga revenită la putere; nicio schimbare pentru migranți

În Suedia, șefa Partidului Social Democrat, Magdalena Andersson, este pe cale să devină prim-ministru, blocul său de centru-stânga deținând acum un avans incontestabil după ce au fost anunțate 99,9% din rezultate.

Victoria nu ar garanta însă un guvern ușor. Coaliția de centru-stânga, condusă de Magdalena Andersson, este centrată în jurul Partidului Social Democrat și include Partidul Stângii, Verzii și Partidul de Centru. 

O victorie de centru-stânga ar întrerupe patru ani în care Suedia s-a deplasat brusc spre dreapta în ceea ce privește imigrația și justiția penală. Cu toate acestea, e probabil că noua coaliție nu ar restabili politicile liberale anterioare ale țării privind azilul. Social-democrații susțin menținerea unei mari părți din abordările mai dure introduse de guvernul care a părăsit puterea.

Potrivit datelor Eurostat, Suedia se numără printre principalele țări în ceea ce privește returnările efective ale migranților, cu o rată de 76% de executare a deportării ordonate în perioada 2018-2025, comparativ cu media UE de 32%. 

Deși țările mai mici de la marginea Europei au rate de aplicare mai mari din cauza numărului redus de sosiri de azil, cum ar fi Slovacia, cu 85%, rata de returnare efectivă a Suediei se situează la același nivel cu alte țări cheie de recepție.

Expulzările din Germania se apropie de 65%, de exemplu, în timp ce Danemarca și Italia au returnat ambele 22%, iar Olanda a executat 16% din ordinele de deportare.

Deși a fost una dintre cele mai primitoare țări imediat după criza migrației din UE din 2015, Suedia coaliției precedente, de dreapta, condusă de Ulf Kristersson a schimbat cursul politicii de deportare introducând o politică foarte strictă pe care social-democrații. au intenția să o continue. 

Încă din luna februarie, Suedia a înăsprit regulile privind cetățenia, solicitanții putând aștepta o perioadă mai lungă de opt ani înainte de a putea depune cerere.

Guvernele succesive au înăsprit politicile de imigrație din 2015, când aproximativ 160.000 de solicitanți de azil au căutat refugiu în Suedia. Însă viitorul guvernul de coaliție pariază că o linie și mai restrictivă privind imigrația se va dovedi populară în rândul populației,

Solicitanții de cetățenie suedeză vor trebui să locuiască în țară timp de opt ani, față de cinci, să aibă un venit lunar de peste 20.000 de coroane suedeze (1.700 de euro) și să poată trece un test de limbă și cultură.
Oricine are cazier judiciar, fie în Suedia, fie în străinătate, va trebui să aștepte mai mult înainte de a putea depune cererea. Cineva care a ispășit o pedeapsă de patru ani de închisoare, de exemplu, ar trebui să aștepte 15 ani înainte de a putea solicita cetățenia.
 
**Danemarca expulzează migranții ilegali**

Tot așa, începând din februarie 2026, Danemarca socialistă a adoptat la rândul ei legi tot mai dure privind deportarea azilanților respinși, încălcând chiar deseori cadrul legal al UE. Pentru mulți a putut fi o surpriză că un guvern de coaliție condus de social-democrați, cum este cel condus de Mette Frederiksen, a luat măsuri care limitează strict migrația.

Danemarca a introdus o legislație care permite expulzarea mai multor străini, printre care infractorii, în ciuda riscului de a se confrunta cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Într-o înăsprire globală a atitudinilor cu privire la problemele de azil și migrație, diverse guverne europene, inclusiv Danemarca, și-au exprimat deja în mod repetat frustrarea față de modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg, a blocat adesea deportările, inclusiv pe cele operate de Marea Britanie, atât sub guvernul conservator, Tory, cât și sub cel actual, laburist.

**Danemarca vs. Convenția Europeană a Drepturilor Omului**

Șefa guvernului danez Mette Frederiksen a declarat că guvernul său va acționa fără a aștepta ca instanțele să revizuiască interpretarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește imigrația. Danemarca a criticat în special deciziile Curții Europene de Justiție care au oprit deportările din cauza legăturilor familiale. „Unii experți ar putea crede că încălcăm convenția cu asta. Noi vedem lucrurile invers”, a spus ea.

Reformele propuse ar crește cerințele de deportare a cetățenilor străini condamnați la un an sau mai mult pentru infracțiuni grave. Alte planuri includ introducerea etichetării electronice pentru persoanele fără permis de ședere care încalcă cerințele de raportare, apoi redeschiderea ambasadei Danemarcei în Siria - sursa multor migranți - și numirea unui emisar pentru deportări.

Copenhaga intenționează, de asemenea, să exploreze un potențial prim centru de recepție al UE în afara blocului comunitar și să intensifice revizuirile pentru revocarea permiselor de refugiat.

Cu o populație de aproximativ 6 milioane de locuitori, Danemarca a acordat azil la 839 de persoane în primele 11 luni ale anului 2025, fiind pe cale să aprobe mai puțin de 1.000 de cereri în acest an. Majoritatea solicitanților de azil din ultimii ani au provenit din Siria, Afganistan, Eritreea și Somalia.

Desigur, persoanele persecutate de regimuri străine beneficiază de protecție din partea Danemarcei, dacă o solicită, intrând legal în țară, dar această protecție este adesea temporară, guvernul rezervându-și dreptul de a returna un solicitant de azil în țara sa de origine atunci când acea țară este reconsiderată sigură.

Unii consideră însă că legile daneze penalizează persoanele din anumite grupuri etnice. Astfel, refugiații care locuiesc în complexe rezidențiale desemnate drept „societăți paralele”, unde mai mult de jumătate dintre locuitori provin din medii „non-occidentale”, nu sunt eligibili pentru reunificarea familiei.

Legea permite, de asemenea, statului să demoleze blocurile de apartamente din aceste complexe. Deși guvernul danez susține că acest lucru este conceput pentru a încuraja integrarea, Uniunea Europeană și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la o posibilă discriminare.

Vine apoi chestiunea reîntregirii familiei refugiaților. Acest lucru este permis în anumite circumstanțe, dar regulile sunt și acolo foarte stricte. Există diverse criterii pe care un refugiat trebuie să le îndeplinească pentru a-și aduce partenerul în Danemarca, criterii despre care guvernul spune că au fost concepute parțial pentru a proteja împotriva căsătoriilor forțate. Ambii soți trebuie astfel să aibă cel puțin 24 de ani și să fi trecut un test de limba daneză. Refugiatul din Danemarca nu trebuie să fi solicitat beneficii timp de trei ani și trebuie să fie în măsură să ofere o garanție financiară.

În 2021, Danemarca a adoptat chiar o lege care îi permitea să proceseze cererile solicitanților de azil în afara Europei, ceea ce a stârnit furia apărătorilor drepturilor omului, a ONU și a Comisiei Europene.

**Suedia: migranții plătiți ca să plece**

In momentul vârfului imigrației, in 2014-2015, Suedia, statul-providență prin excelență, a primit 250.000 de refugiați, o cifră record si foarte importantă pentru aceasta țară de zece milioane de locuitori.
Începând cu 1 ianuarie 2026, însă, legea s-a modificat, iar azilanții și imigranții cu permis de ședere care aleg să se întoarcă voluntar în țara de origine pot primi până la 350.000 de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare adult, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 32.000 de euro. 

Această sumă reprezintă o creștere masivă (de 35 de ori) față de vechiul sistem, unde ajutorul financiar era de doar 10.000 SEK (aproximativ 900 EUR) per adult.

Suma acordată variază în funcție de componența familiei, existând plafoane maxime stabilite de Agenția Suedeză pentru Migrație (Migrationsverket). 

Defalcate, sumele posibil acordate ase împart astfel:

— 350.000 SEK (~32.000 EUR) pentru fiecare adult;

— 25.000 SEK (~2.300 EUR) pentru fiecare copil;

— Maximum 500.000 SEK (~46.000 EUR) pentru cupluri;

— Maximum 600.000 SEK (~55.000 EUR) ca plafon total per gospodărie/familie.

Banii nu sunt oferiți toți odată cash la plecare, ci sunt distribuiți în trei tranșe pentru a asigura stabilirea definitivă în țara de origine:

1.	20% din sumă se plătește în Suedia, imediat după aprobarea cererii.
2.	40% se plătește la sosirea în țara de destinație.
3.	Restul de 40% se virează după o perioadă de minimum 15 luni, după ce permisul de ședere din Suedia a expirat sau a fost revocat definitiv.

Pe continent, în majoritatea țărilor Uniunii Europene, azilul se acordă pe o perioadă nedeterminată, practic pe viață. Acum apar peste tot planuri de creștere a perioadei de la care se acordă, de obicei, permisiunea de ședere pe termen nelimitat — de la cinci ani, cum e în multe țări, la zece ani. Iar modelul social-democrat, dar aspru și eficace, al scandinavilor este admirat peste tot și se caută să fie imitat.

[Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/f1e24463-c8e5-44d1-8f41-b03fdf517379.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/9/18/Picautra-vineri-18-sept-UE-si-imigatia-scandinava.m4a/playlist.m3u8)