---
title: "„Situația se înrăutățește”: Expert-Grup avertizează că economia națională riscă o stagnare severă pe fondul scumpirilor"
url: https://moldova1.md/p/86437/-situatia-se-inrautateste--expert-grup-avertizeaza-ca-economia-nationala-risca-o-stagnare-severa-pe-fondul-scumpirilor
published: 2026-09-29T11:40:00Z
language: ro
author: "Dumitru Petruleac"
section: "Economic"
source: moldova1.md
---

# „Situația se înrăutățește”: Expert-Grup avertizează că economia națională riscă o stagnare severă pe fondul scumpirilor

> Republica Moldova se află în fața unui risc iminent de stagflație, avertizează Expert-Grup. Prognozele experților indică o creștere economică de doar 1% corelată cu o inflație ce ar putea depăși 9% până la finele anului, pe fondul dobânzilor de peste 10% la care se împrumută Guvernul și al unui deficit bugetar de 5–6% din Produsul Intern Brut (PIB).

![](https://storage.moldova1.md/images/30985a0a-803b-4adb-a1dd-39d011a1fa2e.jpg)

Republica Moldova se află în fața unui risc iminent de stagflație, avertizează Expert-Grup. Prognozele experților indică o creștere economică de doar 1% corelată cu o inflație ce ar putea depăși 9% până la finele anului, pe fondul dobânzilor de peste 10% la care se împrumută Guvernul și al unui deficit bugetar de 5–6% din Produsul Intern Brut (PIB).

**Economia, creștere anemică**

Datele recente indică o „*creștere foarte anemică*”, remarcă directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor. Potrivit acestuia, încă există evoluții pozitive în comerțul intern, producția industrială și masa monetară, însă exporturile au încetinit, iar mai multe sectoare importante ale economiei sunt în scădere.

*„În același timp, sunt deja semne îngrijorătoare: vorbim de presiunile inflaționiste, care determină Banca Națională a Moldovei să majoreze rata de bază, iar aceasta duce la scumpirea banilor în economie. Se observă o creștere modestă, dar totuși o creștere, a ratei creditelor neperformante în portofoliile bancare, de la 5.23% în iulie la 5.5% în august. A crescut și costul de finanțare a datoriei interne: Guvernul se împrumută la dobânzi destul de mari, peste 10%, chiar mai mari decât se împrumută companiile. Este o problemă din perspectivă bugetară, precum și din perspectiva primei de risc pe care băncile o percep atunci când investesc în valori mobiliare de stat. Pe ansamblu, dinamica economică este îngrijorătoare, deoarece indică anumite semnale de încetinire a motorului de creștere economică”*, a declarat Lupușor într-o conferință de presă organizată pe 29 septembrie.

**Creșterea PIB-ului, susținută mai mult de taxe decât de valoare reală**

Avansul de sub 1% al PIB-ului din trimestrul al doilea nu reflectă, în cea mai mare parte, o activitate economică reală, ci mai degrabă impozitele incluse în prețul final al bunurilor și serviciilor, a puntat experta Marina Soloviova.

PIB-ul este calculat la prețuri de piață, care includ TVA, accize și alte taxe, iar Biroul Național de Statistică publică separat contribuția valorii adăugate brute față de cea a impozitelor nete pe produse. În trimestrul al doilea, impactul taxelor a depășit impactul valorii adăugate brute.

*„Dacă ne uităm strict la valoarea adăugată brută, contribuția ei la creșterea PIB-ului a fost aproape de zero: 0.1%. Dar situația pe ramuri a fost diferită, pentru că au existat anumite domenii în care au fost înregistrate creșteri destul de puternice. De exemplu, energia electrică și termică, gazele și apa caldă au crescut în volum fizic cu 21%. Agricultura a avut o creștere bună, de 9%, industria prelucrătoare - de 7%, iar activitățile sanitare - de 6%. În total, ramurile aflate în ascensiune au contribuit cu 2 puncte procentuale la creșterea economică totală”*, a menționat experta.

Totuși, această creștere a fost anulată de scăderi similare, tot de două puncte procentuale, în alte ramuri: distribuția apei și salubritatea au scăzut cu 14%, iar informațiile și comunicațiile, construcțiile și activitățile de artă și recreere s-au redus, fiecare, cu 8%.

Una dintre cele mai mari probleme este declinul sectorului informațiilor și comunicațiilor. Valoarea adăugată brută din acest sector a scăzut cu 8% în trimestrul al doilea, după o evoluție negativă și în primul trimestru. În 2025, în schimb, sectorul crescuse cu 13% și contribuise cu un punct procentual la creșterea economică.

*„Partea bună a lucrurilor: dacă ne uităm la PIB pe utilizări, putem vedea că au crescut investițiile în mașini și utilaje cu 13% în termeni reali. Aceasta înseamnă că întreprinderile investesc, iar în perioadele următoare putem să ne așteptăm la creștere economică. De asemenea, vedem că a crescut consumul final al gospodăriilor casnice cu 1% în termeni reali, iar acest lucru s-a datorat majorării reale a salariului mediu, cu 2% față de trimestrul al doilea al anului precedent. Și acesta este un semn că putem spera la o îmbunătățire a creșterii economice în perioadele următoare”*, a spus experta.

**Prognoza pentru 2026: un scenariu de stagflație, cu inflație spre 9%**

Adrian Lupușor avertizează că scenariul de bază pentru acest an este unul „*stagflaționist”*, marcat de o creștere economică foarte modestă, aproape de zero, combinată cu o inflație care se apropie de două cifre. Banca Națională estimează pentru sfârșitul anului o inflație de puțin peste 9%.

*„Termometrul economic pe care îl monitorizăm arată că, pentru acest an, prognoza creșterii economice se situează în jur de 1% din PIB. Dar există și riscuri de recesiune dacă fenomenul inflației va accelera. Din păcate, scenariul de bază pentru acest an este unul stagflaționist, caracterizat printr-o creștere economică foarte modestă, aproape de zero, cuplată cu o inflație care se apropie de două cifre. Banca Națională estimează, până la finele acestui an, o creștere a inflației la puțin peste 9%, ceea ce reprezintă o problemă*”, a spus Lupușor.

Economistul a identificat mai multe riscuri majore pentru dinamica economică din acest an. Primul ține de expunerea continuă la inflația importată.

*„Creșterea presiunii inflaționiste determină autoritatea monetară să înăsprească politica monetară, să scumpească banii în economie, iar aceasta lovește din nou în dinamica economică. Al doilea risc major vine din finanțele publice. Deficitul bugetar, conform rectificării din 2 septembrie, este în creștere, ajungând la un nivel de 5–6% din produsul intern brut. În contextul în care Guvernul se finanțează de la bănci cu dobânzi de peste 10% pentru a acoperi o parte din acest deficit, evident că apare o problemă, deoarece nu crește doar costul de finanțare a datoriei interne. A treia sursă de risc vine anume din activitatea investițională, unde dinamica se așteaptă a fi negativă, din cauza scumpirii banilor în economie, dar și a acestui deficit bugetar persistent”*, a detaliat Lupușor.

![](https://storage.moldova1.md/images/fa2d1eac-952f-430d-bc58-fde003afba7e.jpg)

**Politica fiscală pentru 2027: un compromis care „acoperă pe hârtie” creșterile salariale**

Expertul Stas Madan a analizat sustenabilitatea politicii fiscale propuse pentru anul viitor, unde noul Guvern a venit cu o variantă mai consensuală, prin care mizează pe venituri suplimentare de circa 5.1 miliarde de lei anul viitor, echivalentul a 1.3% din PIB. Potrivit lui Madan, scopul real al acestei sume nu este reducerea deficitului bugetar, ci acoperirea majorărilor salariale din sectorul public, estimate la circa 5 miliarde de lei, care vor duce factura totală a salariilor de stat la aproximativ 38 de miliarde de lei.

*„Această consolidare fiscală se face, în primul rând, nu atât pentru atenuarea deficitului bugetar, cât pentru a acoperi creșterile salariale preconizate în sectorul public. Pentru anul viitor, reforma salariilor în sectorul public va crește factura de plată a salariilor de la stat cu circa 5 miliarde de lei, până la circa 38 de miliarde de lei, agregat. Iar statul trebuie să respecte un principiu foarte clar: nicio creștere de salarii să nu se producă din datorie, ci din contul impozitelor și taxelor pe care le achităm. Dacă e să comparăm cele 5.1 miliarde de lei obținute adițional din politica fiscală și cele 5 miliarde necesare pentru salarii, în principiu, se acoperă. Dar se acoperă, în opinia mea, mai mult pe hârtie”*, a avertizat expertul.

Madan a explicat, totodată, de ce consideră suma de 5.1 miliarde de lei una optimistă și nesustenabilă pe termen lung. Potrivit expertului, o parte importantă din sursele de finanțare sunt temporare sau supraestimate. Taxa de solidaritate de 18% aplicată sectorului financiar este valabilă doar pentru anul viitor, în timp ce majorările salariale rămân permanente. 

Suma estimată din taxa pe jocurile de noroc, circa jumătate de miliard de lei este, în opinia expertului, supraevaluată, iar cele 2.7 miliarde de lei preconizate din accize mai mari riscă să nu se materializeze integral.

*„Această sumă de 5.1 miliarde de lei este una destul de optimistă și nu este neapărat sustenabilă. Plus grosul veniturilor, ar urma să fie obținuți circa 2.7 miliarde de lei din accize mai mari. Însă aici există două riscuri: scopul declarat al acestora nu este neapărat să aducă mai mulți bani la buget, ci să descurajeze anumite comportamente. Iar în momentul în care creștem prea mult accizele, socoteala de acasă cu veniturile s-ar putea să nu mai meargă. În plus, atunci când creștem prea mult accizele, apare al doilea factor de risc: contrabanda, elementar, dacă vorbim, de exemplu, de țigări. Acest risc nu poate fi exclus și suntem foarte curioși să vedem cum va arăta proiectul legii bugetului de stat pe anul viitor”*, a conchis Madan.

![](https://storage.moldova1.md/images/c40c9a9a-27f6-4c34-98ee-065706396ee3.jpg)

**Dezechilibrele macroeconomice cresc, iar politica bugetară și cea monetară trebuie să meargă în aceeași direcție**

Pe lângă deficitul bugetar, Republica Moldova se confruntă cu un deficit de cont curent de aproximativ 20% din PIB, amplificat de scumpirea resurselor energetice, a subliniat Adrian Lupușor. Economistul a atras atenția asupra unei discrepanțe periculoase între o politică bugetară expansivă și o politică monetară restrictivă, care ar trebui aliniate în aceeași direcție, spre consolidare.

*„Cred că trebuie să concluzionăm că situația economică din țară se înrăutățește. Cresc dezechilibrele: pe lângă deficitul bugetar la care am făcut referire, avem și problema deficitului de cont curent, care este în jur de 20% din PIB. În contextul scumpirii resurselor energetice, se pun presiuni adiționale pe contul curent și, respectiv, pe stabilitatea macrofinanciară. Există o anumită discrepanță între politica bugetară și cea monetară, care trebuie atenuată, deoarece, pe de o parte, avem un deficit bugetar ridicat, iar pe de altă parte - o politică monetară restrictivă. Ambele politici trebuie să meargă în aceeași direcție, spre consolidare. Avem nevoie de o politică fiscală orientată mai mult spre consolidare și diminuarea deficitului bugetar, care să susțină și eforturile Băncii Naționale de a atenua presiunile inflaționiste*”, a spus Lupușor.

Economistul și-a exprimat susținerea pentru decizia recentă a Băncii Naționale de a majora rata de bază la 9%, explicând limitele și rolul real al politicii monetare într-un context de inflație importată.

*„De exemplu, inflația de astăzi poate stimula așteptările inflaționiste de mâine, iar aceasta poate alimenta ușor o spirală inflaționistă. Am avut, nu demult, o inflație de peste 30%, iar autoritățile monetare trebuie să reacționeze atât în limita mandatului lor de țintire a inflației, cât și pentru a tempera presiunile inflaționiste. Mai ales că, dacă luăm în calcul inflația așteptată pentru trimestrul al patrulea al acestui an, estimată la peste 9%, rata reală a politicii monetare este, de fapt, zero. Ea rămâne una stimulativă și nu reprezintă o restricționare majoră dacă o raportăm la inflația prognozată pentru următoarele unu-două trimestre. Acest lucru se încadrează în tiparul politicilor monetare din România, Polonia, Ungaria și alte țări din Europa Centrală și de Est, unde inflația este mai mică, dar ratele reale sunt, poate, chiar mai mari decât în Republica Moldova*”, a conchis Adrian Lupușor.

**CITIȚI ȘI:**

- [Economia R. Moldova va încetini în a doua jumătate a anului: Creșterea ar putea fi de 1-2% în 2026, estimează Expert-Grup](https://moldova1.md/p/85960/economia-r-moldova-va-incetini-in-a-doua-jumatate-a-anului-cresterea-ar-putea-fi-de-1-2-in-2026-estimeaza-expert-grup)


- [Creditele se scumpesc, iar experții recomandă prudență: „Să mai așteptăm”](https://moldova1.md/p/85590/creditele-se-scumpesc-iar-expertii-recomanda-prudenta--sa-mai-asteptam-)

- [Economia R. Moldova, creștere de doar 0.6% în primul semestru. Expert: Creșterea PIB-ului este generată de încasările din TVA și accize](https://moldova1.md/p/85322/economia-r-moldova-crestere-de-doar-0-6-in-primul-semestru-expert-cresterea-pib-ului-este-generata-de-incasarile-din-tva-si-accize)