--- title: "Dezbateri privind noua hartă administrativă a R. Moldova: „O provocare este cum acoperim golul de democrație”" url: https://moldova1.md/p/87182/dezbateri-privind-noua-harta-administrativa-a-r-moldova--o-provocare-este-cum-acoperim-golul-de-democratie- published: 2026-10-08T17:19:00Z language: ro author: "Diana Nacu" section: "Social" source: moldova1.md --- # Dezbateri privind noua hartă administrativă a R. Moldova: „O provocare este cum acoperim golul de democrație” > Noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova include 273 de primării și trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Chișinăul și Bălțiul își păstrează statutul de municipii, Taraclia urmează să devină municipiu de nivelul al doilea, iar Găgăuzia își păstrează statutul special. Experții atrag atenția că reforma trebuie să asigure nu doar primării mai mari, ci și servicii accesibile și reprezentare pentru comunitățile care nu vor mai avea sediul administrației locale în localitate. ![](https://storage.moldova1.md/images/2e8c6c2a-cbb3-49e2-a63c-89d92afed371.jpg) [Noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova](https://primariiputernice.gov.md/harta/?utm_source=chatgpt.com) include 273 de primării și trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Chișinăul și Bălțiul își păstrează statutul de municipii, Taraclia urmează să devină municipiu de nivelul al doilea, iar Găgăuzia își păstrează statutul special. Experții atrag atenția că reforma trebuie să asigure nu doar primării mai mari, ci și servicii accesibile și reprezentare pentru comunitățile care nu vor mai avea sediul administrației locale în localitate. Potrivit Guvernului, populația medie a unei primării va crește, în urma reorganizării, de la aproximativ 1.900 la aproape 6.800 de locuitori, depășind media europeană. În prezent, 87% dintre primării au mai puțin de 3.000 de locuitori, iar populația acestor localități s-a redus cu 33% în ultimul deceniu. Autoritățile menționează că 85% dintre primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară, iar 63% l-au finalizat. În total, 271 de primării au participat la amalgamarea voluntară și normativă și vor beneficia de stimulente de dezvoltare în valoare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Reforma presupune comasarea bugetelor și a aparatelor administrative, în timp ce serviciile ar urma să fie prestate în continuare în localități, inclusiv prin intermediul centrelor unificate de prestare a serviciilor. Una dintre principalele provocări va fi păstrarea reprezentării locale în satele care își pierd primăriile, afirmă directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM), Viorel Furdui. *„Aș atrage atenția asupra unui aspect foarte important: reprezentativitatea sau democrația locală și apropierea serviciilor de cetățean. Dacă acum avem un primar și un consiliu care cunosc foarte bine situația dintr-o localitate și oamenii se pot adresa cu diferite probleme, în situația în care aproape 650 de primării sunt desființate, împreună cu consiliile locale și primarii, puterea locală se îndepărtează, într-un anumit sens, de cetățean. O provocare importantă este cum acoperim acest gol de reprezentare și de democrație”*, a comentat Viorel Furdui la emisiunea [„Zi de Zi”](https://radiomoldova.md/s/ro/36) de la Radio Moldova. Expertul în politici publice Adrian Ermurachi susține că noile regiuni ar putea juca un rol esențial în atragerea fondurilor și gestionarea proiectelor mari de infrastructură, însă este necesară o delimitare clară a atribuțiilor acestora față de cele ale Agențiilor de Dezvoltare Regională. Potrivit expertului, în caz contrar, riscă să apară suprapuneri de competențe și o utilizare ineficientă a resurselor. *„Când vine vorba de dezvoltarea economică, atragerea fondurilor și implementarea proiectelor regionale mari de infrastructură, care nu pot fi gestionate de o primărie de nivelul întâi, aceste competențe pot funcționa dacă vor fi foarte clar formulate, dacă vor exista resurse și oameni. Problema este că noile regiuni au competențe destul de similare cu cele ale Agențiilor de Dezvoltare Regională. Sarcina Guvernului este să delimiteze foarte clar competențele dintre regiuni și agențiile de astăzi, astfel încât să nu existe suprapuneri și risipă de resursă*”, a punctat Ermurachi. În schimb, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, consideră că reforma nu va afecta proximitatea dintre aleșii locali și cetățeni. Potrivit lui, deși numărul locuitorilor unei primării va crește semnificativ, noua configurație va permite administrațiilor locale să dispună de echipe mai bine pregătite, capabile să răspundă mai eficient necesităților comunităților. *„La o medie pe țară în care avem aproximativ 6.758 de cetățeni, eu sunt sigur că proximitatea dintre aleșii locali, primar, primară, echipa primarului, este la fel de aproape. Dar diferența dintre aceste două realități este că, după reformă, echipa primăriei va fi mult mai capabilă să răspundă necesităților cetățenilor din acea primărie”*, a afirmat șeful Cancelariei de Stat. Reforma administrativ-teritorială urmează să fie pusă în aplicare după alegerile locale din 2027. **CITIȚI ȘI:** - [Noua hartă a R. Moldova, prezentată de Guvern: 273 de „primării puternice” și trei regiuni după alegerile locale din 2027](https://moldova1.md/p/87143/noua-harta-a-r-moldova-prezentata-de-guvern-273-de-primarii-puternice-si-trei-regiuni-dupa-alegerile-locale-din-2027) - [Raioanele dispar de pe harta Republicii Moldova. Guvernul propune tranziția spre trei regiuni](https://moldova1.md/p/86600/raioanele-dispar-de-pe-harta-republicii-moldova-guvernul-propune-tranzitia-spre-trei-regiuni) - [Trei regiuni în locul a 32 de raioane: Planul Guvernului stârnește reacții împărțite în teritoriu](https://moldova1.md/p/86985)