--- title: "Masterat obligatoriu pentru toate cadrele didactice și practică din primul an de facultate: „Ne dorim să avem profesori bine pregătiți”" url: https://moldova1.md/p/87723/masterat-obligatoriu-pentru-toate-cadrele-didactice-si-practica-din-primul-an-de-facultate--ne-dorim-sa-avem-profesori-bine-pregatiti- published: 2026-10-15T11:55:00Z language: ro author: "Nicoleta Borodin" section: "Social" source: moldova1.md --- # Masterat obligatoriu pentru toate cadrele didactice și practică din primul an de facultate: „Ne dorim să avem profesori bine pregătiți” > Viitorii profesori vor face practică în școli și grădinițe încă din primul an de facultate, vor fi îndrumați de profesori cu experiență și vor susține o lecție publică la absolvire. Totodată, masteratul didactic va deveni obligatoriu pentru a preda în învățământul primar, gimnazial și liceal. Schimbările sunt prevăzute într-o nouă concepție de formare inițială a cadrelor didactice, prezentată pe 15 octombrie de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și de directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), Viorica Andrițchi. ![](https://storage.moldova1.md/images/64c76df3-da50-428a-a4a4-3b5497ff9158.jpg) Viitorii profesori vor face practică în școli și grădinițe încă din primul an de facultate, vor fi îndrumați de profesori cu experiență și vor susține o lecție publică la absolvire. Totodată, masteratul didactic va deveni obligatoriu pentru a preda în învățământul primar, gimnazial și liceal. Schimbările sunt prevăzute într-o nouă concepție de formare inițială a cadrelor didactice, prezentată pe 15 octombrie de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și de directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), Viorica Andrițchi. *„Un profesor are nevoie de o bună cunoaștere a disciplinei, precum și de experiență în explicarea acesteia pe înțelesul copiilor. El trebuie să recunoască dificultățile de învățare, să adapteze lecțiile și să gestioneze relațiile din clasă. Analizele care au stat la baza concepției arată că pregătirea universitară trebuie să dezvolte mai bine aceste abilități și să le conecteze cu situațiile reale din școală”*, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-o conferință de presă. Noul model urmează să fie aplicat din anul universitar 2027–2028 pentru studenții care vor fi admiși la programele din domeniul Științelor Educației. Tinerii care urmează deja aceste programe își vor finaliza studiile în baza cerințelor actuale. **Practică pedagogică din primul an și o rețea de școli cu mentori remunerați** Studenții vor intra în școli și grădinițe încă din primul an de facultate. După primul semestru, aceștia vor petrece câte o zi pe săptămână în instituțiile de învățământ. La început, vor asista la lecții și la activitatea profesorilor, iar ulterior vor exersa predarea sub îndrumarea mentorilor, preluând treptat tot mai multe responsabilități. Experiențele de la clasă vor fi analizate ulterior la universitate și discutate cu mentorii, pentru a identifica dificultățile întâmpinate de elevi și metodele prin care lecțiile pot fi adaptate nevoilor acestora. *„Este important ca studentul de la Pedagogie să intre în sala de clasă nu la absolvire, nu în anul trei sau patru, ci din primul an de studii. Din al doilea semestru, el ar trebui să petreacă o zi pe săptămână în școală sau în grădiniță, pentru a-și dezvolta competențele practice necesare procesului educațional și pentru a conecta cunoștințele teoretice acumulate la universitate cu ceea ce se întâmplă nemijlocit în școală*”, a subliniat ministrul. Practica se va desfășura într-o rețea de instituții partenere, desemnate de minister drept baze de practică pedagogică, conform unor criterii aprobate de MEC. Acestea vor beneficia de investiții suplimentare, iar profesorii care vor îndruma studenții vor beneficia de pregătire specializată și de o remunerare suplimentară. Formarea mentorilor a început în luna august, cu sprijinul experților din Austria. Aceștia vor contribui și la elaborarea curriculumului universitar, iar evaluarea practicii va fi realizată în comun de universitate și de instituția parteneră. ![](https://storage.moldova1.md/images/c4abaf5e-2675-4cf2-a7a8-bd4a3bc963d2.jpg) **Plan-cadru unic și integrarea studiilor de licență și masterat pe modelul 3+2** Studiile pentru viitorii profesori vor fi organizate după modelul 3+2, adică trei ani de licență și doi ani de masterat. Masteratul didactic va deveni obligatoriu pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul primar, gimnazial și liceal, extinzând astfel cerința care, în prezent, se aplică doar pentru predarea la nivel liceal. Licența va asigura pregătirea de bază și accesul inițial în profesie, în timp ce masteratul va aprofunda competențele de predare. Absolvenții de la licență vor avea la dispoziție cel mult cinci ani pentru a urma masteratul, care va trebui să fie în domeniul specializării studiate. Noua concepție prevede și posibilitatea ca absolvenții altor domenii să intre în profesie prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare. Totodată, ministerul propune un plan-cadru unic la nivel național, care va stabili cerințe comune de pregătire și evaluare pentru instituțiile de învățământ superior care formează cadre didactice. Universitățile își vor păstra responsabilitatea organizării programelor, cu respectarea acestui cadru și a autonomiei universitare. *„Ne dorim să avem profesori bine pregătiți, care să-și cunoască bine disciplina, dar în același timp să-l poată ajuta pe elev în înțelegerea acesteia, să-și adapteze metoda de predare la nevoile fiecărui copil, să poată să-și analizeze propria practică didactică și să o îmbunătățească în mod continuu”*, a menționat Viorica Andrițchi, la aceeași conferință de presă. ![](https://storage.moldova1.md/images/760d2723-f306-4a95-a32f-033b494625d3.jpg) **Conținuturi actualizate și evaluare finală în trei etape** Noua concepție propune organizarea programelor universitare în jurul a cinci componente: cunoașterea disciplinei de specialitate, metodele de predare, înțelegerea dezvoltării și învățării copilului, practica pedagogică și cercetarea educațională. Didactica va fi studiată în paralel cu disciplina de specialitate, astfel încât viitorii profesori să învețe nu doar materia, ci și cum să o explice elevilor. De exemplu, un student care se pregătește să predea Matematica va studia atât fracțiile, cât și greșelile frecvente ale elevilor, precum și metodele prin care îi poate ajuta să înțeleagă noțiunile. Situațiile observate în timpul practicii vor fi discutate ulterior la universitate. Programele vor include simulări, studii de caz și analiza lecțiilor înregistrate, iar unele cursuri generale vor fi reduse sau integrate în alte module pentru a acorda mai mult spațiu pregătirii aplicate. Incluziunea educațională, siguranța și bunăstarea copiilor, prevenirea violenței, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, vor fi abordate pe întregul parcurs al studiilor. Potrivit Vioricăi Andrițchi, analiza programelor universitare și a experiențelor tinerilor specialiști a evidențiat discrepanțe între instituții și o legătură insuficientă între cursuri și practica pedagogică. *„Pregătirea pentru lucrul cu elevi cu cerințe educaționale speciale, colaborarea cu familia și utilizarea tehnologiei sunt prezente în programe, dar, potrivit analizei, nu sunt dezvoltate sistematic pe întregul parcurs al studiilor”*, a declarat directoarea INEL. Evaluarea de absolvire a studiilor de licență și masterat va include trei componente: o lecție publică urmată de autoevaluare, o probă cu situații practice sau simulate din activitatea didactică și o teză axată pe probleme reale de predare și învățare. Lecția publică va fi susținută în ultimul an de studii în fața mentorului și a unui reprezentant al universității. Proba integratoare va evalua capacitatea viitorului profesor de a soluționa situații educaționale concrete, iar teza va propune soluții pentru o problemă identificată în timpul practicii pedagogice. Rezultatele acumulate pe parcursul studiilor vor reprezenta 50% din nota finală, iar evaluarea de absolvire va constitui celelalte 50 de procente. Proba practică va avea o pondere de 10% din nota finală. *„Suntem convinși că proba practică, proba integratoare și teza de licență vor aduce mai multe dovezi universităților, școlilor, dar și părinților și societății că studenții de la Pedagogie sunt pregătiți – că nu doar dețin cunoștințe, ci pot soluționa cu adevărat situații concrete în sala de clasă”*, a conchis Viorica Andrițchi. ![](https://storage.moldova1.md/images/a4bf845a-085b-4107-a2be-c13710bc809c.jpg) La elaborarea concepției au fost analizate programele Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universității de Stat din Moldova și Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, precum și modele de formare a profesorilor din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. Evaluarea a inclus și nevoile profesionale a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul Științe ale educației din ultimii trei ani, precum și experiențele lor după primele trei-patru luni de activitate. *** Amintim că, în ultimii ani, MEC a introdus mai multe măsuri pentru a atrage tineri bine pregătiți la facultățile pedagogice. Din sesiunea de admitere din 2026, media minimă obligatorie pentru accesul la studiile de licență în domeniul științelor educației a fost majorată de la 6.5 la 7. Din 1 septembrie 2026, bursele studenților din acest domeniu au crescut cu 40%, ajungând la 4.565 de lei lunar pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria a II-a și 3.565 de lei pentru categoria a III-a, în funcție de rezultatele academice. Studenții care învață cu frecvență la buget pot beneficia de burse pe parcursul studiilor, în condițiile de eligibilitate, fără plafonarea numărului de beneficiari. Autoritățile au investit și în condițiile de cazare. Căminul nr. 5 al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a fost renovat și dotat pentru peste 200 de studenți, în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială, cu o investiție de 1.8 milioane de euro. După absolvire, tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot [beneficia de indemnizații](https://moldova1.md/p/83990/) de până la 375.000 de lei, în funcție de studiile absolvite, disciplina predată și localitatea de angajare. Sprijinul include și reducerea normei didactice la 75%, precum și asistența unui mentor în primii cinci ani de activitate. **CITIȚI ȘI:** - [Indemnizații de până la 375.000 de lei: Guvernul extinde sprijinul și pentru profesorii debutanți din colegii și universități](https://moldova1.md/p/83990/indemnizatii-de-pana-la-375-000-de-lei-guvernul-extinde-sprijinul-si-pentru-profesorii-debutanti-din-colegii-si-universitati) - [Profesorii care vor preda în alte școli după reorganizare vor primi până la 300 de mii de lei](https://moldova1.md/p/82516/profesorii-care-vor-preda-in-alte-scoli-dupa-reorganizare-vor-primi-pana-la-300-de-mii-de-lei) - [Sindicatele din educație dau alarma: Modificările la Legea salarizării ar putea tăia până la 2.500 de lei din sporurile pentru titluri științifice](https://moldova1.md/p/79332/sindicatele-din-educatie-dau-alarma-modificarile-la-legea-salarizarii-ar-putea-taia-pana-la-2-500-de-lei-din-sporurile-pentru-titluri-stiintifice)