--- title: "Corespondență Dan Alexe | Frontex: de la paznic al granițelor UE la agenție de expediere" url: https://moldova1.md/p/88775/corespondenta-dan-alexe--frontex-de-la-paznic-al-granitelor-ue-la-agentie-de-expediere published: 2026-10-28T07:13:56Z language: ro author: "Dan Alexe" section: "Externe" source: moldova1.md --- # Corespondență Dan Alexe | Frontex: de la paznic al granițelor UE la agenție de expediere > Comisia Europeană (CE) a prezentat marți, 27 octombrie, ceea ce presa a și botezat un „ICE european”. E vorba de noul statut al Frontex, agenția de frontieră a Uniunii, cu sediul la Varșovia. Dacă propunerea va trece de Parlament și de statele membre, Frontex este menită să crească aproape cât o mică armată: 30.000 de soldați. ![](https://storage.moldova1.md/images/1fc47f0d-84fb-4315-baab-8863558e5db7.jpg) Comisia Europeană (CE) a prezentat marți, 27 octombrie, ceea ce presa a și botezat un „*ICE european*”. E vorba de noul statut al Frontex, agenția de frontieră a Uniunii, cu sediul la Varșovia. Dacă propunerea va trece de Parlament și de statele membre, Frontex este menită să crească aproape cât o mică armată: 30.000 de soldați. Dintre aceștia, 17.000 ar forma o nouă „*rezervă europeană de frontieră și returnare*”, pusă la dispoziția statelor membre, un soi de pompieri ai migrației, gata să sară acolo unde ia foc granița. Personalul propriu al agenției s-ar dubla. O forță de reacție rapidă ar putea fi trimisă la frontierele externe în foarte scurt timp. Decizia ar aparține directorului executiv, la cererea unui stat aflat în situație de urgență. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a rezumat noua filozofie într-o singură frază: „*Europa decide cine vine în Uniune și în ce condiții*.” Partea nespusă a frazei este: „*și cine pleacă*”. Pentru că marea noutate e găsită la plecări. Frontex va avea un Centru de coordonare a returnărilor și va putea ajuta la expulzări de la o țară din afara Uniunii la alta. Adică un migrant din Africa Centrală, oprit în Africa de Nord, ar putea fi trimis acasă cu sprijin european înainte să vadă vreodată Mediterana. Un oficial european a explicat logica, cu sinceritatea unui contabil: „*Cu cât returnezi mai mulți înainte să ajungă în Europa, cu atât ai mai puțini de returnat după*”, Banii: sunt anunțate 12 miliarde de euro în următorul buget al Uniunii Europene, de două ori mai mult decât până acum, fonduri care însă vor trebui votate. Plus o forță de reacție rapidă. Apoi, o unitate care va urmări și analiza rețelele sociale, pentru a ghici de unde ar putea veni următorul val. Statele vor avea 24 de ore ca să anunțe orice eveniment grav la frontieră, iar Frontex își va putea cumpăra singur echipamente, inclusiv instrumente dotate cu inteligență artificială. Algoritmul devine grănicer. De ce acum? Răspunsul are un nume: Ceuta. Pe 31 iulie, aproape 60.000 de oameni au trecut din Maroc în enclava spaniolă, un oraș cu ceva mai puțin de 83.000 de locuitori. Într-o singură zi, populația aproape s-a dublat. Mulți au venit înot, ocolind digul de la Tarajal, iar presa locală a numărat cel puțin 67 de morți. Spania a trimis armata și, în câteva ore, zeci de mii de oameni au fost duși înapoi în Maroc. Paradoxul e că cifrele generale scad. Frontex a numărat aproximativ 90.000 de treceri ilegale în primele nouă luni ale anului, cu aproape o treime mai puține decât anul trecut. Pe ruta Mediteranei centrale, spre Italia, scăderea e de 56 la sută. Comisia spune că trecerile ilegale s-au înjumătățit în doi ani și că rata de returnare a urcat la peste 30 la sută. Tradus: din zece oameni care primesc ordin să plece, pleacă efectiv trei. Și aici intră în scenă statele care vor mai mult. În iunie, 19 guverne au cerut, într-o scrisoare comună, „*soluții inovatoare*”, adică centre de returnare în afara Uniunii. Danemarca, Germania, Austria, Grecia și Olanda negociază deja primul astfel de centru. S-au pomenit Uganda și Rwanda, iar ținta e anul 2027. Germania a trimis deja cinci zboruri de expulzare spre Afganistanul talibanilor, cu 215 oameni în total. Iar în iunie, la Bruxelles, Comisia și reprezentanții a 15 state s-au așezat la masă cu o delegație a talibanilor. Ca să discute, desigur, despre expulzări. Criticii nu sunt încântați. Unii au spus chiar că Frontex devine „*o agenție de deportare, care lucrează tot mai departe de granița Uniunii*”. Unele ONG-uri cer mecanisme de control mai stricte și amintesc principiul nereturnării, care interzice trimiterea unei persoane într-un loc unde riscă persecuție sau tratamente inumane. Ele subliniază că agenția a fost deja implicată în încălcări ale drepturilor omului. Comisia susține că drepturile fundamentale și demnitatea umană sunt înscrise în mandatul agenției. Diferența față de americanul ICE, asigură Bruxelles-ul, este esențială: Frontex nu arestează și nu ține pe nimeni în detenție. Doar organizează, coordonează, finanțează și transportă. Arestarea rămâne în sarcina statelor membre. Urmează negocierile cu Parlamentul European și cu guvernele. Până atunci, Europa își pune o întrebare veche, dar cu un buget nou: ce e mai ieftin, să-ți păzești frontiera sau s-o muți cât mai departe de tine? **Frontex rămâne și foarte contestată** Frontex este însă și intens contestată. Deja în 2022, un raport intern al UE, realizat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), evidențiase disfuncționalități grave în activitatea agenției. De ani de zile, paza de coastă grecească este acuzată că ar practica diverse manevre de respingere a migranților, contrar Convenției de la Geneva, sub ochiul considerat de critici drept complice al celei mai bine finanțate agenții a Uniunii Europene – Frontex. Raportul de atunci documenta o serie de violențe, inclusiv cazuri în care agenți Frontex ar fi fost implicați în împingerea migranților înapoi în mare (pushback). Pe 5 august 2020, un avion Frontex a fost martor la un asemenea „*pushback*” – o respingere a migranților pe mare, contrară legislației internaționale. Imaginile filmate atunci sunt tulburătoare: o navă grecească tractează o barcă gonflabilă, cu aproximativ treizeci de migranți la bord, către apele teritoriale ale Turciei, în loc să îi aducă la țărm. Comparația cu agenția americană pentru imigrație ICE a făcut deja înconjurul presei. Diferența rămâne însă importantă: Frontex nu are puteri proprii de arestare și detenție. Sprijină autoritățile naționale, care rămân responsabile pentru aceste măsuri. Noile propuneri trebuie acum negociate și adoptate de Parlamentul European și de Consiliu. Comisia nu a anunțat încă un calendar precis.