---
title: "R. Moldova urcă în clasamentul mondial al statului de drept, dar reformele din justiție rămân puțin vizibile pentru cetățeni"
url: https://moldova1.md/p/89860/r-moldova-urca-in-clasamentul-mondial-al-statului-de-drept-dar-reformele-din-justitie-raman-putin-vizibile-pentru-cetateni
published: 2026-11-10T13:00:00Z
language: ro
author: "Bogdan Nigai"
section: "Justiție"
source: moldova1.md
---

# R. Moldova urcă în clasamentul mondial al statului de drept, dar reformele din justiție rămân puțin vizibile pentru cetățeni

> Republica Moldova a urcat două poziții în clasamentul mondial al statului de drept pentru 2026, ajungând pe locul 66 din 143 de țări. Deși reprezintă un progres, avansul este, totuși, modest, iar efectele reformelor din justiție rămân puțin vizibile pentru cetățeni. Experții avertizează că adoptarea legilor și strategiilor nu este suficientă atât timp cât oamenii sunt nevoiți să aștepte ani întregi pentru soluționarea dosarelor în instanță.

![](https://storage.moldova1.md/images/5d9de535-66ac-4990-a231-4a45d2a1dd07.jpg)

Republica Moldova a urcat două poziții în clasamentul mondial al statului de drept pentru 2026, ajungând pe locul 66 din 143 de țări. Deși reprezintă un progres, avansul este, totuși, modest, iar efectele reformelor din justiție rămân puțin vizibile pentru cetățeni. Experții avertizează că adoptarea legilor și strategiilor nu este suficientă atât timp cât oamenii sunt nevoiți să aștepte ani întregi pentru soluționarea dosarelor în instanță.

Potrivit Indicelui statului de drept 2026, elaborat de organizația internațională World Justice Project (WJP), Republica Moldova a obținut un scor de 0.53 de puncte din maximum 1, înregistrând o creștere de mai puțin de 1% față de ediția precedentă.

Deși țara a avansat în clasament, rezultatele arată că schimbările se produc lent și că persistă diferențe importante față de media Uniunii Europene.

Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate la capitolul absența corupției, unde Republica Moldova ocupă locul 103 din 143 de țări. La capitolul aplicarea legilor și reglementărilor, țara se situează pe poziția a 93-a, iar la justiția civilă - pe locul 86. 

În schimb, rezultatele sunt mai bune la ordine și securitate, unde Republica Moldova ocupă locul 36, guvernare deschisă - locul 49 și drepturi fundamentale - locul 55.

În ultimii cinci ani, au fost înregistrate îmbunătățiri în special în domeniul justiției penale, al protecției drepturilor fundamentale și al reducerii influenței autorităților asupra instanțelor judecătorești. 

Unele dintre aceste evoluții au permis Republicii Moldova să se apropie de media europeană. Totuși, progresele sunt inegale, iar anumite domenii necesită în continuare intervenții pentru ca instituțiile să funcționeze mai eficient, potrivit evaluării WJP.

Evaluarea statului de drept nu se limitează la existența legilor și a instituțiilor, ci urmărește modul în care acestea funcționează în practică. Această abordare permite identificarea problemelor care persistă chiar și după adoptarea unor reforme și oferă autorităților informații utile pentru stabilirea priorităților. 

Importanța evaluării modului în care reformele sunt aplicate în practică a fost subliniată de Mark Ellis, reprezentant al World Justice Project.

*„Ce este important de reținut în ceea ce privește acest indice este că noi nu măsurăm legislația, instituțiile, regulamentele, ci cum acestea sunt implementate, cum sunt experimentate de oameni, cum sunt utilizate. Această evaluare poate fi un instrument complementar și util pentru măsurarea progreselor, arătând cum sunt aplicate reformele în practică și unde persistă lacune”*, a declarat Mark Ellis, reprezentant al World Justice Project, la Forumul pentru Integrare Europeană, desfășurat pe 10 noiembrie la Chișinău.


**„Cetățenii nu simt aceste rezultate”**

Următoarea etapă a reformelor trebuie să se concentreze pe consolidarea instituțiilor și pe capacitatea acestora de a aplica eficient schimbările deja adoptate. O atenție deosebită trebuie acordată domeniilor în care rezultatele sunt mai slabe, astfel încât progresele înregistrate să fie menținute pe termen lung.

Necesitatea acestor măsuri este subliniată și în raportul Comisiei Europene privind extinderea UE, a explicat Stela Braniște, secretară generală adjunctă pentru integrare europeană în cadrul Ministerului Justiției.

„*Totuși, cred că este necesar să ne oprim la scor, pentru că 0.53 este scorul care, de fapt, transmite mesajul clar. Poziția 66 este confirmarea faptului că, într-adevăr, au fost întreprinse măsuri semnificative, că există progres, iar scorul ne demonstrează necesitatea să asigurăm sustenabilitatea acelor procese care au avut loc. Și raportul Comisiei Europene din 2026 pe care îl discutăm zilele acestea tot confirmă progresul. Cu toate acestea, dacă este să ne referim la concluzia din raportul de extindere, pe lângă progresul pe care Comisia îl constată, îndemnul ferm este să asigurăm eficiență, procese și sustenabilitate sau durabilitate a proceselor”*, a declarat Stela Braniște.

Progresele consemnate în rapoartele oficiale nu sunt suficiente dacă cetățenii continuă să întâmpine dificultăți atunci când se adresează instanțelor de judecată. 

Durata examinării dosarelor și calitatea serviciilor oferite de instituții reprezintă criterii esențiale în evaluarea eficienței sistemului judiciar. Experiența statelor din Balcanii de Vest arată că întârzierile în aplicarea reformelor pot afecta încrederea cetățenilor în justiție. Asupra acestor riscuri a atras atenția Bastian Veigel, directorul Diviziei Germania, Europa și Caucazul de Sud din cadrul Agenției Germane pentru Cooperare Internațională (GIZ).

*„A fost menționat că este important să optimizăm activitatea noastră, însă acum eu simt că, în procesul de integrare europeană, noi trebuie să asigurăm o modalitate corectă de realizare a reformelor pentru ca beneficiile acestora să ajungă la oameni. Da, noi ne descurcăm foarte bine în elaborarea și adoptarea de strategii, de instruire a personalului, însă cetățenii nu simt aceste rezultate. Ei simt dacă o cauză în instanță durează câteva luni sau câțiva ani și experiența din Balcanii de Vest la fel ne arată riscurile care pot apărea în cazul în care reformele rămân pe hârtie timp de mai mulți ani, fiindcă nu este asigurat progresul necesar*”, a declarat Bastian Veigel.

**Nou document de politici pe baza indicatorilor WJP**

O coordonare mai bună între instituțiile statului și partenerii externi ar putea contribui la aplicarea mai eficientă a angajamentelor asumate de Republica Moldova. 

În luna decembrie, este planificat un atelier de lucru dedicat capitolelor 23 și 24 ale negocierilor de aderare, care vizează justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea. În cadrul reuniunii, urmează să fie analizate recomandările Comisiei Europene pentru a identifica măsurile necesare aplicării lor, a precizat reprezentantul GIZ.

*„Trebuie să măsurăm nu doar produsele, dar și rezultatele obținute. Acum noi avem acest indice care ne arată imaginea generală și care va fi benefic pentru Moldova, iar GIZ este foarte interesat să sprijine acest proces. Și proiectul World Justice Project va contribui la atelierul nostru de lucru din decembrie”,* a mai declarat Bastian Veigel.

Un nou document de politici pentru sectorul justiției este în curs de elaborare, iar la stabilirea priorităților vor fi utilizați inclusiv indicatorii World Justice Project. 

Aceștia ar urma să ajute la identificarea dificultăților din sistem și la evaluarea rezultatelor obținute în domeniile care au înregistrat o evoluție mai lentă. Obiectivele vor fi corelate cu angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană și cu prioritățile stabilite pentru anul 2027, potrivit Ministerului Justiției.

***

Indicele statului de drept este elaborat anual de World Justice Project și analizează opt domenii, printre care limitarea puterilor guvernamentale, absența corupției, drepturile fundamentale și funcționarea justiției civile și penale. 

Evaluarea urmărește modul în care instituțiile și mecanismele de protecție a drepturilor funcționează în realitate. La nivel mondial, ediția din 2026 indică o deteriorare a situației în 62% dintre țările evaluate.

**CITIȚI ȘI:**

- [Dosare de corupție închise fără condamnări. Vetting-ul și plecarea judecătorilor, printre cauzele întârzierilor](https://radiomoldova.md/p/89287/dosare-de-coruptie-inchise-fara-condamnari-vetting-ul-si-plecarea-judecatorilor-printre-cauzele-intarzierilor)

- [Republica Moldova avansează spre UE, dar cele mai dificile reforme abia urmează, spun experții](https://radiomoldova.md/p/89296/republica-moldova-avanseaza-spre-ue-dar-cele-mai-dificile-reforme-abia-urmeaza-spun-expertii)

- [Aderare la UE: Reforma justiției rămâne condiția-cheie pentru închiderea negocierilor, în ciuda progreselor înregistrate în ultimul an](https://radiomoldova.md/p/89269/aderare-la-ue-reforma-justitiei-ramane-conditia-cheie-pentru-inchiderea-negocierilor-in-ciuda-progreselor-inregistrate-in-ultimul-an)

- [„Avem un paradox”: R. Moldova a realizat 95% din reforme, dar are probleme cu absorbția fondurilor din Planul de Creștere al UE](https://radiomoldova.md/p/89097/-avem-un-paradox--r-moldova-a-realizat-95-din-reforme-dar-are-probleme-cu-absorbtia-fondurilor-din-planul-de-crestere-al-ue)

- [RAPORT | Justiția, corupția și deficitul bugetar, printre restanțele Republicii Moldova în drumul său spre UE](https://radiomoldova.md/p/89013/raport--justitia-coruptia-si-deficitul-bugetar-printre-restantele-republicii-moldova-in-drumul-sau-spre-ue)
