---
title: "Corespondență Dan Alexe | Francofonia la răscruce: Dacian Cioloș și loteria conducerii onorifice a OIF"
url: https://moldova1.md/p/90322/corespondenta-dan-alexe--francofonia-la-rascruce-dacian-ciolos-s-i-loteria-conducerii-onorifice-a-oif
published: 2026-11-16T06:15:00Z
language: ro
author: "Dan Alexe"
section: "Externe"
source: moldova1.md
---

# Corespondență Dan Alexe | Francofonia la răscruce: Dacian Cioloș și loteria conducerii onorifice a OIF

> La Phnom Penh, în Cambodgia, OIF (Organizația Internațională a Francofoniei) își alege, luni, 16 noiembrie, un nou secretar general. Pe hârtie, o formalitate între prieteni care vorbesc aceeași limbă. În realitate, un thriller diplomatic cu patru candidați, două țări în război, o scrisoare secretă și un președinte francez care, oficial, nu susține pe nimeni.

![](https://storage.moldova1.md/images/c67ba26b-a7f0-44fc-acce-a28ed10c2bd7.jpg)

La Phnom Penh, în Cambodgia, OIF (Organizația Internațională a Francofoniei) își alege, luni, 16 noiembrie, un nou secretar general. Pe hârtie, o formalitate între prieteni care vorbesc aceeași limbă. În realitate, un thriller diplomatic cu patru candidați, două țări în război, o scrisoare secretă și un președinte francez care, oficial, nu susține pe nimeni.

Există oficial patru candidați pentru mandatul 2027-2030 în fruntea OIF: trei femei din țări africane — Louise Mushikiwabo din Rwanda, Juliana Amato Lumumba din Republica Democrată Congo, Coumba Bâ din Mauritania — și Dacian Cioloș, fost Comisar European și fost premier al României, Emmanuel Macron, care a sosit la Phnom Penh sâmbătă 14 noiembrie, i-a trimis, după cum s-a aflat, un lung mesaj președintelui rwandez Paul Kagame înainte de summit, în noaptea de 12 spre 13 noiembrie, potrivit platformei foarte bine informate Jeune Afrique. Se afirmă că Macron i-ar fi cerut omologului său rwandez să retragă candidatura compatrioatei acestuia, Louisei Mushikiwabo, pentru binele OIF (Organizația Internațională a Francofoniei).

Ce șanse are Dacian Cioloș? Surse diplomatice citate mai ales de presa de la București vorbesc de vreo cincizeci la sută. Are de partea lui România, al șaptelea contributor la buget, Republica Moldova, care și-a anunțat sprijinul, și, desigur, discreta bunăvoință a Parisului. 

Macron l-a mai sprijinit pe Dacian Cioloș și în cadrul Comisiei Europene, pe când era Comisar pentru Agricultură, iar ulterior Cioloș a fost scurtă vreme liderul grupului centrist Renew din Parlamentul European, grup sprijinit de Franța, dar pe care Cioloș l-a părăsit pentru a reveni în politica națională din România. 

**Patru candidați, o singură ușă**

Louise Mushikiwabo (Rwanda), 64 de ani, este secretara generală în exercițiu din 2019, realeasă în 2022. Fostă ministră de externe a Rwandei între 2009 și 2018 și considerată apropiată de președintele Paul Kagame, ea cere un al treilea mandat. Susținătorii îi creditează restrângerea priorităților organizației și deschiderea unor birouri regionale; criticii îi reproșează o conducere centralizată și transformarea OIF într-un instrument de influență rwandeză, acuzații pe care purtătorul ei de cuvânt le respinge. Mesajul ei, în ajunul summitului: rămâne candidată până la capăt.

Dacian Cioloș (România), fost premier (2015–2017), fost comisar european pentru agricultură (2010–2014) și fost europarlamentar, este singurul candidat din afara Africii. Candidatura sa a fost anunțată de președintele Nicușor Dan în martie și depusă oficial la 15 aprilie. Cioloș propune o Francofonie „*pragmatică*", orientată spre tineri și spre economie, limitarea mandatului secretarului general la două, și numirea unui african în postul de administrator, numărul doi al organizației.

„*Limba franceză trebuie să devină o limbă a oportunităților*", spunea el într-un interviu pentru Blick, adăugând că nu se consideră „*un candidat european*" și că Francofonia „are Africa în centru, dar este mult mai mult decât atât".

Juliana Amato Lumumba (R.D. Congo), fiica lui Patrice Lumumba, fostă ministră a culturii (1998–2001), propune apropierea de societatea civilă și chiar un imn al Francofoniei.

Coumba Bâ (Mauritania), trimisă specială pe lângă OIF și fostă ministră a tineretului, pune accentul pe dimensiunea economică și pe readucerea în organizație a celor trei state din Sahel care au părăsit-o.

**Războiul care a intrat în sală**

Unde e problema în spatele acestei curse? Problema se numește războiul din estul Congoului. Kinshasa acuză Rwanda că îi sprijină pe rebelii din mișcarea de guerillă M23 și a amenințat că iese din Francofonie dacă Mushikiwabo e realeasă. Or, Congo e cea mai mare țară francofonă din lume, cu peste o sută de milioane de locuitori. O Francofonie fără Congo ar fi ca o petrecere franceză fără brânză.

Aici intră în scenă Emmanuel Macron. Pe 13 noiembrie, Jeune Afrique a publicat o informație explozivă: Emmanuel Macron i-ar fi trimis lui Paul Kagame un mesaj lung, scris „*pentru binele OIF*", cerându-i să retragă candidatura lui Mushikiwabo. Scrisoarea ar fi lăsat să se înțeleagă că președinții Félix Tshisekedi (R.D. Congo) și Mohamed Ould Ghazouani (Mauritania) acceptaseră să-și retragă candidatele. Scopul: un consens în jurul unui „*candidat de compromis*", Dacian Cioloș, înainte de conferința ministerială din 14 noiembrie, pentru a evita votul de luni.

L’Elysée (președinția franceză) nu a confirmat. Ministra franceză a Francofoniei Francofonie, Éléonore Caroit, a vorbit doar de „*discuții în curs*". Dar sâmbătă, Congo a anunțat că e gata s-o retragă pe Juliana Lumumba pentru un consens în jurul lui Cioloș. Iar duminică, la deschiderea summitului, Macron a vorbit despre unitate și consens de parcă ar fi citit dintr-un manual de diplomație pentru începători.

Ironia e savuroasă: același Macron care o instalase pe Mushikiwabo acum opt ani, ca gest de împăcare cu Rwanda, încearcă acum să o convingă să plece. E ca și cum ți-ai ruga musafirul pe care l-ai invitat chiar tu să nu mai rămână și la desert. Și, ca orice gazdă politicoasă, Parisul o face fără să spună nimic cu voce tare: nici un comunicat, nici o declarație, doar scrisori care ajung, întâmplător, la redacția unei reviste (cum e „*Jeune Afrique*”).

**Cererea a fost „*respinsă*” de Kigali**

Sâmbătă, 14 noiembrie, Rwanda a „respins” cererea lui Emmanuel Macron de a retrage candidatura Rwandei pentru postul de secretar general al OIF, a declarat pentru AFP ministrul rwandez de externe, Olivier Nduhungirehe. 

El a confirmat informația publicată de Jeune Afrique conform căreia Emmanuel Macron i-ar fi cerut președintelui rwandez Paul Kagame să retragă candidatura candidatului rwandez. Mushikiwabo rămâne așadar în cursă. În schimb, Congo (Republica Democratică Congo) intenționează să își folosească toată influența pentru a împiedica un al treilea mandat pentru candidatul rwandez, vecinul său pe care îl acuză că susține gruparea armată M23 din estul RDC. Și cum regulile din 2022 spun că, dacă nu există consens, se votează cu majoritate simplă, mâine s-ar putea întâmpla ceva fără precedent: primul vot adevărat pentru conducerea Francofoniei.

Așa că, astăzi, la Phnom Penh, Francofonia joacă la loto. Dacă iese Cioloș, un român ajunge pentru prima dată în fruntea unei organizații care adună câteva zeci de state și guverne de pe patru continente. Dacă iese Mushikiwabo, Congo ar putea pleca trântind ușa. Iar Macron, care oficial nu susține pe nimeni, va spune, în ambele cazuri, că a câștigat Francofonia.

**Cum se votează**

Statutele prevăd desemnarea prin consens. O regulă adoptată în 2022 permite însă, în lipsa consensului, un vot cu majoritate simplă al celor 53 de membri cu drepturi depline, prezenți și votanți, cu buletin secret. Nu există nicio prevedere pentru amânarea scrutinului.

**Ce are România de câștigat**

Pentru București, miza e de prestigiu: ar fi prima dată când un român conduce o organizație internațională de acest calibru, cu un buget de aproximativ 71 de milioane de euro și o rețea care include TV5Monde, Agenția Universitară a Francofoniei și Universitatea Senghor. România este al șaptelea contributor la buget, iar președintele Nicușor Dan s-a deplasat la Phnom Penh pentru a susține candidatura. Republica Moldova și-a anunțat la rândul ei sprijinul pentru Cioloș, ceea ce, într-un vot strâns, poate conta.

**Concluzie: un vot care nu e despre limbă**

Luni 16 noiembrie, la Phnom Penh, Francofonia nu-și alege doar un administrator. Își alege o formulă de supraviețuire. Dacă Mushikiwabo câștigă, organizația riscă să-și piardă cea mai mare țară membră. Dacă Cioloș câștigă, Francofonia va fi condusă pentru prima dată de un european din Est, ales tocmai pentru că nu e parte la conflictul care o sfâșie. Iar Parisul, care oficial nu are candidat, va trebui să explice cum a ajuns să susțină discret exact opusul alegerii pe care o făcuse acum opt ani.

**Declinul francezei și al prestigiului Franței**

Precum in armatele sărace, unde sub uniforme bine călcate pantofii sunt rupți, Francofonia a fost inventată pentru a perpetua imaginea limbii franceze ca limbă de circulație mondială, al cărei statut de limbă a culturii și a diplomației a fost - aparent definitiv - înlocuit de cel al englezei. 

Din fostul sau imperiu Franța a păstrat doar niște confetti, iar pentru a reproduce gloria trecută au fost cooptate in Francofonie, pe lângă majoritatea țărilor africane, țări precum Bulgaria sau Vietnamul, ale căror legături cu Francofonia sunt cel puțin discutabile. Bulgaria, de pildă, a intrat in Francofonie in timpul lui Jeliu Jelev, care vorbea franceză, insa astăzi niciunul din guvernanții de la Sofia nu cunoaște limba, iar turistul nu are nicio șansă de a întâlni pe cineva ca sa ii vorbească in franceza, deși Sofia, ca si Belgradul sau Bucureștiul, se fălește cu porecla de „Parisul Balcanilor”.

La fel, Vietnamul nu are, pentru a-și justifica statutul de membru al Francofoniei, altceva decât faptul ca a fost colonie franceză. De altfel, atât Ho Și Minh, fondatorul Vietnamului comunist, cât si Pol Pot, dictatorul genocidar al Cambodgiei, au trăit si studiat în Franța si vorbeau fluent această limbă.

Nu toată lumea e fericită cu statutul de țară francofonă. Astfel, in Belgia, premierul Bart De Wever, șeful partidului ultranaționalist flamand NV-A, a cerut la un moment dat ieșirea Belgiei din Francofonie, întrucât valonii francofoni sunt minoritari in țara lor iar flamanzii majoritari, potrivit lui, nu doresc sa rămână in această organizație.

Franceza a fost înlocuită in mod accelerat de engleză până și la Bruxelles, oraș francofon, în funcționarea cotidiană a instituțiilor europene. Declinul a fost de altfel accentuat de primirea țărilor est-europene in UE, majoritatea funcționarilor estici, chiar proveniți din țări ale Francofoniei, precum România si Bulgaria, nevorbind in general franceza când sosesc în instituțiile UE.

[Audio: https://trm.blob.core.windows.net/photos/32a922fc-bdfa-43d7-8166-8c5d70c22c12.jpg](https://original.trm.md/video/definst/MP4:2026/11/16/Pictura-luni-16-nov-Dacian-Ciolo-i-Francofonia-la-loto-.m4a/playlist.m3u8)
