Interviu În Context// Igor Grosu, despre congresul transnistrean: O campanie de isterizare, dictată de Rusia
Congresul convocat de regimul secesionsist transnistrean nu este decât o acțiune de propagandă și dezinformare, susține președintele parlamentului. Potrivit lui Igor Grosu, Rusia încearcă să întrerupă parcursul european al Republici Moldova și se folosește de grupurile oligarhice. În același timp, referendumul constituțional ar trebui să pună capăt balansării geopolitice de la Vest la Est și să stabilească clar proiectul de țară - aderarea la Uniunea Europeană.
TRANSNISTRIA, O CAMPANIE DE ISTERIZARE
Radu Osipov, jurnalist Moldova 1: S-au împlinit recent doi ani de război rusesc în Ucraina. Aseară, liderul ucrainean Zelenski a vorbit la o conferință de presă despre Republica Moldova și războiul informațional. Așadar, zvonurile despre o potențială destabilizare pe malurile Nistrului nu sunt confirmate nici la Kiev și nici la Chișinău. Este într-adevăr așa? Și apropo, cum vi se pare că funcționează întregul nostru establishment în condițiile războiului hibrid?
Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova: Este adevărat. Reiterez: Nu există niciun pericol de escaladare sau destabilizare a situației. Mai curând, stimați telespectatori, este o campanie prin care se încearcă isterizarea societății în jurul acestui așa-numit eveniment de la Tiraspol, pus la cale de cei de la Tiraspol și cei de la Kremlin. Nu vedem pericole de destabilizare și urmărim foarte atent. Va fi, din cât înțelegem noi, un eveniment propagandistic în care cei de la Tiraspol vor încerca încă o dată să spună cât de mult îl iubesc pe țar. Și poate ceva le mai pică pe lângă gazul pe care nu-l plătesc și-l consumă gratuit. În rest, vă chemăm la calm, noi urmărim foarte atent ce se întâmplă pe malul stâng și, când va fi nevoie, vom interveni, vom informa și vom comunica cu cetățenii noștri.
Radu Osipov: Când ați fost „În Context” data trecută, v-am întrebat despre concurența neloială între antreprenorii de pe malul stâng și cei de pe malul drept al Nistrului și spuneați că va fi redusă treptat. De atunci până acum, a apărut noul Cod vamal, unii comentatori consideră că a lipsit comunicarea și că regimul de la Tiraspol a preluat inițiativa și a generat noi teze de propagandă. Ce credeți Dumneavoastră?
Igor Grosu: De comunicat, vorba aia: niciodată nu e puțin să comunici. Trebuie să comunici cât mai mult. Probabil, pentru că aceste modificări au fost operate încă în vara anului 2023, cumva erau cunoscute - au considerat cei de la Serviciul Vamal și alte instituții guvernamentale responsabile de comunicare. Vreau să vă spun un lucru, agenții economici din stânga Nistrului cunoșteau foarte bine noile prevederi, s-au conformat în totalitate noilor reguli de import-export. Cu alte cuvinte, toți agenții economici, toți importatorii, toți exportatorii de pe ambele maluri ale Nistrului au fost puși în condiții egale. Este o decizie asumată, ăsta e mesajul nostru inclusiv pentru cei din stânga Nistrului, vor trebui încet, dar sigur să respecte legile Republicii Moldova, să joace și să activeze după reguli unice, corecte, nediscriminatorii, mă refer în special la discriminarea celor de pe malul drept al Nistrului, inclusiv să plătească taxe atunci când este nevoie și, nu în ultimul rând, să beneficieze de toate acordurile internaționale, regimuri de liber schimb de care beneficiază inclusiv agenții economici din stânga Nistrului. Dar propaganda de acolo deliberat nu spune despre lucrul ăsta, datele pe care le avem noi arată că toată lumea s-a conformat, activează, exportă, importă în special pe piața Uniunii Europene. Există avantaje și aceasta va fi abordarea în continuare în raport nu doar cu agenții economici, dar și cu alți actori.
IGOR GROSU, DESPRE ȘOR: ISRAELUL M-A DEZAMĂGIT
Radu Osipov: Diversiunile informaționale sunt țintite pentru populația din regiunea transnistreană și Autonomia Găgăuză, așa arată rapoartele deschise ale institutelor internaționale. Am văzut că retragerea privilegiilor fiscale prin rambursarea TVA a fost suspendată de Curtea Constituțională. Ce veți face dacă nu va trece legea? Nu credeți că este o fereastră de oportunitate pentru propaganda rusă, în timp ce mesajele proeuropene nu pătrund acolo? Trebuie să înțelegem în același timp cine controlează Autonomia Găgăuză.
Igor Grosu: Da, corect ați menționat. Cine este în fruntea acestei unități teritoriale administrative? Sunt reprezentanții grupării criminale organizate care este în afara legii. Acum, noi vom urmări foarte atent și vom aștepta decizia Curții Constituționale. Pentru toată lumea și pentru toți cetățenii, mesajul nostru sau pornirea în adoptarea acestei legi este una foarte simplă. Până acum, agenții economici de pe teritoriul UTA Găgăuzia plăteau taxa pe valoare adăugată, TVA, cunoscut în limbaj uzual, o plăteau în unitatea teritorială administrativă, dar era restituită din bugetul țării. Acum, întrebarea este simplă: de ce restul țării, cei de la Cahul, Cimișlia, Bălți, Ștefan Vodă, de ce cetățenii din alte localități trebuie din impozitele lor să restituie impozitul în numele altei unități teritorial-administrative? Este vorba de o echitate pe care noi ne propunem să o implementăm. Și este corect în raport cu restul cetățenilor să știe că, până acum, din 2004 prin decizia comuniștilor de atunci, a fost dată această facilitare, au trecut 20 de ani, 20 de ani! Poate atunci au argumentat că situația economică era precară în această unitate teritorial-administrativă, dar au trecut 20 de ani, timp suficient. Apropo, avem niște cifre. În ultimii cinci ani, din bugetul de stat, în locul unității teritorial-administrative noi am plătit vreo 640 de milioane. Și eu mă întreb, și vă întreb pe toți: este corect ca noi să plătim în locul altcuiva? Tu ai beneficiat? Da, ai oprit, ai reținut acest impozit, fii amabil și tu îl restitui agentului economic, așa cum se cuvine. Mi se pare o regulă clară, corectă, simplă. Da, propaganda bandiților și propaganda de la Kremlin nu au întârziat să încerce să folosească această inițiativă foarte simplă, foarte corectă, echitabilă, în scopuri propagandistice.
Radu Osipov: Domnule Grosu, despre grupul „Șor”: am văzut că există un mecanism de dizolvare a partidelor, introdus în Codul electoral. Pe de o parte, se referă la precedentul Șor de la Curtea Constituțională; pe de altă parte, la precedentul „Șansă”, atunci când a fost scos acest partid din alegeri printr-o decizie politică, decizia Comisiei Extraordinare care a funcționat în perioada stării de urgență. Credeți că va lucra până la urmă acest mecanism din Codul electoral? De ce nu s-a reușit întreruperea întregului flux tenebru de finanțare politică?
Igor Grosu: Haideți așa, noi în primul rând ne-am ciocnit cu acest fenomen prima dată de la independență încoace. Noi n-am mai avut situații în care să ajungem să fim nevoiți, prin decizia Curții Constituționale, finalmente să fie interzis un partid politic - pentru toate păcatele și toate încălcările, finanțare ilegală din afară și așa mai departe. Trebuie să învățăm din mers. Prevederile astea sunt în Codul electoral, așa cum ați menționat, și țin de evaluarea rapoartelor financiare și corectitudinii finanțării partidilor politice, pentru că aici e chintesența de unde se pornește corectitudinea în partide, felul cum sunt finanțate. Dacă este finanțat din surse murdare, netransparente, din afară, din banii bandiților, evident că nu poți aștepta de la acest partid să implementeze reforme proeuropene. De aceea, CEC, Inspectoratul Fiscal, alte instituții care sunt responsabile de evaluarea acestor tranzacții, Serviciul pentru prevenirea spălării banilor și așa mai departe - trebuie să aplice legea, asta le cerem, nimic mai mult. Și le vom cere în continuare să prindă la curaj și atunci când văd, constată astfel de încălcări, să intervină foarte prompt pentru a descuraja. Acum, că avem al doilea caz, trebuie să o spunem concret, acest partid („Șansă”) nu este altceva decât încă o bărcuță în care vor încerca să migreze cei care au fost în partidul deja interzis. Viteza, desigur eu mi-aș dori o viteză mai mare, pentru că bandiții nu respectă legea, ei tot timpul caută să trișeze, dar noi trebuie să fim mai pregătiți și mai hotărâți în acțiunile noastre.
Radu Osipov: Nu e clar până la urmă unde este Ilan Șor, ba e la Moscova, ba e în Israel. Autoritățile din Rusia nu sunt transparente, cel puțin asta raportează Biroul Interpol de la Chișinău: Nu poți să ai încredere în Federația Rusă. Pe de altă parte, e această cerere de extradare. Există totuși sorți de izbândă pentru Republica Moldova să obțină aplicarea unei sentințe date de Curtea de Apel?
Igor Gosu: Sentința este deja, dar e vorba de punerea în aplicare. Acum, hai să zic așa, dezamăgirea noastră este nu numai față de Federația Rusă, acolo de fapt nici așteptări tare multe nu poți avea, pentru că Federația Rusă nu a făcut nimic altceva în ultimii ani decât să bată palma cu toți bandiții și corupții din Republica Moldova pentru a perturba parcursul nostru european, pentru a destabiliza situația. Asta face Federația Rusă. În Ucraina face ceva mai urât și mai tragic. Aici, pentru că ucrainenii îi țin la sute de kilometri distanță de noi, ei încearcă, iată prin bandiți.
La fel, lasă de dorit atitudinea Israelului. Din păcate, am auzit ce a spus ultima dată ambasadorul, e o mică dezamăgire, pot să spun. Să vii cu asemenea afirmații - că nu ar fi încălcat nimic din legislația statului în care se află. Acolo se află, după ultimele informații. Asta este o scuză nereușită atât timp cât acest individ este condamnat, se află sub sancțiuni internaționale, e greu să nu vezi elefantul într-o cameră. E foarte greu să nu-l vezi. Noi vom continua să insistăm, să prezentăm argumente. Profit de ocazie să o fac și pe această cale, spunând foarte clar că relațiile de prietenie între state se clădesc pe reciprocitate și ajutor reciproc. Iar atunci când e vorba de un individ care de pe teritoriul altului stat, împreună sau cu ajutorul unui stat agresor, Federația Rusă, destabilizează situația în țara noastră, folosind teritoriul acelui stat, noi avem întrebări legitime și corecte la adresa partenerilor noștri.
Radu Osipov: Mai nou, și presa internațională a pus presiune pe statul Israel, arătând că Ilan Șor este aliatul Rusiei care la fel ar avea interese sau ar fi apropiată de Hamas.
Igor Grosu: Și da, Federația Rusă susține fie direct, fie indirect prin politicile sale această organizație teroristă care a declanșat războiul pe 7 octombrie, anul trecut.
DECIDE CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR
Radu Osipov: Concursul pentru funcția de procuror general a fost pe agenda publică, a generat și zvonuri, și acuzații, pentru că la un moment dat a existat acel proiect de modificare a Legii procuraturii. Concursul a oferit un candidat, pe domnul Octavian Iachimovschi. Întrebarea mea este dacă va rămâne valabil acest concurs?
Igor Grosu: Eu nu pot să mă dau aici cu părerea, este vorba de decizia Consiliului Superior al Procurorilor. Dânșii au făcut evaluarea, au înaintat candidatul. Acum, candidatul înțeleg că trebuie să urmeze procedura de evaluare (vettingul). Vom urmări foarte atent ce se va întâmpla mai departe. Da, a fost acea tentativă de a interveni pe procesul de evaluare. Tot CSP-ul a spus că da, pe de o parte, ar fi bine de intervenit, pe de altă parte, era un proces în derulare și au fost opinii în spațiul public să nu se intervină într-un proces în derulare, noi am ținut cont de lucrul ăsta, de aceea vom urmări atent cum merge mai departe acest concurs.
IGOR GROSU: BLOCAREA VĂMII NU E O SOLUȚIE
Radu Osipov: Cum vă raportați la episodul inițiat de agricultori? Ei protestează de mai multă vreme. Am găzduit și noi aici dezbateri între ministrul Bolea și fermieri, dar conflictul se pare că nu s-a stins.
Igor Grosu: Eu am câteva lucruri de spus. Blocarea vămilor, a intrărilor și a ieșirilor în țară nu este o metodă care ajută la soluționarea problemei. Vorbim de cetățeni care au urgențe, care au programări, care trebuie să ajungă la Iași, trebuie să ajungă în altă parte și așa mai departe. Nu se justifică prin nimic astfel de blocaje. Există alte modalități de a protesta, așa cum au făcut-o și anterior, o pot face și acum.
Acum, domnul Bolea a fost întotdeauna receptiv, a fost primul care a venit cu toate, hai să zic așa, inovațiile ce țin de restituirea TVA-ului, de majorarea bugetului pentru AIPA. Deci noi anul trecut, încet, dar sigur am adus la 2 miliarde de lei bugetul pentru agricultură, deci ăștia-s bani enormi. Dacă aș putea să vă dau un exemplu, tot atât noi investim în reparația drumurilor, în construcția drumurilor și reparația drumurilor. Pentru cei care au fost afectați de seceta de anul trecut, în special în zonele de sud, Cahul, Cantemir, Taraclia, Ștefan Vodă, au fost identificate resurse din Fondul de intervenție al Guvernului - 50 de milioane au fost alocate. La ziua de azi, deja 170 de agricultori și-au depus dosarele, dintre cei aproximativ 400 care ar putea să-și depună dosarele, care sunt eligibili. Inclusiv 15 martie este data limită, stimați agricultori, pregătiți toate actele necesare, depuneți la AIPA și beneficiați de acești bani. Înțeleg că în funcție de pierderile suportate, vor fi de la 2000 la 2500 de lei pe hectar. În plus, ultimul anunț: Pentru mijloacele circulante, cum le spunem noi, motorina, tot de ce este nevoie acum pentru lucrări agricole, pot beneficia de credite până la 500 de mii de lei, gajate 90% de stat. Pe problema restructurării datoriilor, știu că este creată o platformă la Ministerul Agriculturii, fiecare vine cu cazul lui, se așează - pe de o parte, agentul economic, pe de altă parte, banca, ministerul și se caută soluții pentru fiecare caz în parte. Iată așa vom soluționa problema.
Da, de protestat putem, dar haideți, vă rog, fără a crea probleme și altor cetățeni care la fel au problemele lor și agenda lor, și programul lor, și așa mai departe.
NU MAI MERGE ȘI CU ESTUL, ȘI CU VESTUL
Radu Osipov: Negocierile de aderare. Deocamdată suntem la etapa de evaluare a legislației, urmează încă un raport al Comisiei Europene. Până în iunie vor fi lansate negocierile propriu-zise?
Igor Grosu: Noi ne propunem să fie lansate acum, în primăvară, și se muncește la acest capitol. Obiectivul este de a lansa procesul înainte de alegerile europarlamentare. Cu toții înțelegem - cu cât mai aproape de alegerile europarlamentare, cu atât mai problematic va fi, pentru că toată lumea, țările membre vor fi implicate în campania electorală. Deci noi facem tot posibilul ca în această primăvară să lansăm procesul de evaluare, ce trebuie să modificăm. Să stabilim planul de activitate, astfel ca să putem, indiferent de campania pentru europarlamentare, noi, acasă, să începem a ne face temele și noi le vom face.
Radu Osipov: La toamnă, vor fi organizate în același timp alegeri prezidențiale și referendum? Sau așteptați încheierea consultărilor publice? Am discutat aici, „În Context”, cu mai mulți lideri proeuropeni din opoziție și nu toți ar fi de acord cu asemenea propunere, să coincidă scrutinele.
Igor Grosu: Știți, până a fi lansată această inițiativă de președinta Maia Sandu, spațiul informațional era dominat cu narațiuni sau cu opinii de genul: dar cum așa, un singur partid să vorbească în numele tuturor cetățenilor? Trebuie să avem mențiunea în constituție că parcursul european este ireversibil sau nu? Trebuie să organizăm un referendum drept exercițiu suprem de a decide asemenea lucruri.
Iată prin inițiativa doamnei Sandu s-a răspuns la această solicitare. Acum, vedeți? Da, e bun, dar totuși nu e bun. Stimați politicieni, cei care până mai ieri erați pentru acest referendum, acum încercați să găsiți cusur? Haideți, vă rog, ne mobilizăm, suntem oameni de stat, suntem oameni politici, să așteptăm toate etapele, în ultimă instanță ne va spune Curtea Constituțională dacă este posibilă desfășurarea în aceeași zi a alegerilor prezidențiale și a referendumului. Noi nu vedem obstacole în acest sens, înțeleg, Curtea se pronunțase anterior pe astfel de spețe, este posibil lucrul ăsta. Este exercițiul de validare cel mai puternic într-o democrație să inviți oamenii să spună: sunt pentru integrare europeană sau sunt pentru altceva. Noi trebuie să facem acest exercițiu, să închidem acest subiect, vorba aia: ba cu Estul, ba cu Vestul. Iată incertitudinea asta cred că ne-a jucat festa 32 de ani, încercând să credem că suntem puntea dintre Est și Vest.
Credeți-mă, noi suntem istoric parte a spațiului european. Noi am făcut parte din ceea ce numim noi cultură europeană cu sute și sute de ani în urmă. Noi nu venim în spațiul ăsta, noi revenim. Și referendumul va fi un exercițiu foarte bun și de mobilizare, să punem punct odată și odată acestei dispute. Haideți, toate forțele pe care le avem, toate mințile, toate energiile să le canalizăm în acest sens. Noi suntem cei care, prin viteza cu care ne mișcăm, vom stabili, vom indica momentul când suntem gata să-i spunem Uniunii Europene, celor 27 de state: Moldova e gata, evaluați-o și luați decizia de acceptare a Republicii Moldova în marea familie europeană, o familie a păcii, a prosperității și a valorii vieții umane și a drepturilor omului.
