Sindromul Burnout: Cele mai afectate profesii și sfaturile specialiștilor
În ultimul deceniu, este una dintre cele mai răspândite afecțiuni și este considerată un flagel al societății moderne, care consumă până la epuizare. În psihologie, sindromul arderii profesionale numit Burnout reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică. Un studiu publicat în acest an de Business Health Institute atestă că peste 50 de procente dintre angajații din întreaga lume suferă de epuizare profesională și de stres cronic la locul de muncă.
Ritmul de viață alert, munca peste program, lipsa pauzelor și mult stres este situația care descrie activitatea multor angajați. Este și cazul Anei. După studiile de master susținut la Paris, cariera ei a evoluat, iar odată cu aceasta activitățile au devenit tot mai solicitante. Ea nu a cedat decât în momentul în care i-a scăzut considerabil randamentul și a simțit surmenare mentală.
„O stare de oboseală care nu trecea. Evident, am mers la psihoterapie. Mi s-a prescris și tratament medicamentos. A durat un an și jumătate. Am diminuat norma de muncă, activam doar jumătate de zi”, povestește Ana Niculăeș.
Potrivit experților, în era informațională sindromul Burnout s-a extins spre majoritatea categoriilor profesionale, iar cele mai stresante poziții sunt cele din medicina de urgență, poliție, jurnalism, suferă salvatorii, personalul de creație, cel din domeniul educației, angajații în marketing, industrie sau IT.
„Cu manifestările sindromului Burnout sunt profesioniștii care muncesc cu mare dăruire încercând să atingă succese în carieră. Marea majoritate a pacienților nu sunt în închipuirea propriu-zisă. Sunt persoane cu o inteligență deosebită”, afirmă medicul psihiatru Veronica Negruță.
Deși nu este considerată o boală, Burnout-ul se poate manifesta prin lipsa de energie sau sentimentul de neapreciere a muncii. Pentru a evita daunele pe care acest sindrom le poate produce ireversibil, e necesar un proces de recuperare pentru redobândirea echilibrului.
„Aspectul social este foarte important deoarece, chiar dacă vor fi aplicate tratamente psihoterapeutice sau tratament medicamentos, acesta nu va avea efect. În primul rând, să ne găsim un job care ne place. Este important să nu ne suprasolicităm la serviciu. În altă măsură depinde de managerii din țară să ofere un salariu motivant, deoarece salariile mici demotivează”, spune psihoterapeutul Ovidiu Tafuni.
Primul cercetător care a menționat sindromul Burnout a fost psihologul american Herbert Freudenberger. În jurnalul său științific, cercetătorul a descris, în anii 70, simptomele de epuizarea rezultată din muncă excesivă, menționând că acest flagel ar avea consecințe sociale, psihice și economice.
