Republica Moldova și-a completat rezervele cu rachete antigrindină
Republica Moldova și-a completat rezervele cu rachete antigrindină de rază lungă care pot ținti norii periculoși la o înălțime de peste nouă kilometri. Achiziția a fost făcută la un furnizor din Bulgaria, după ce în depozitele Serviciului Antigrindină rămăseseră puține proiectile cumpărate încă acum trei ani din Rusia.
Din cauza războiului din Ucraina, Chișinăul a reziliat contractul cu Moscova, iar un alt furnizor a fost căutat mai mult timp, fiind anunțată și o licitație internațională.
„- Sunt Centrul principal! La recepție Călărași? Urmăriți comanda pentru 23 Loza 7 3 Azimut 20. - Comanda s-a primit! - Îndepliniți! - Îndeplinim comanda!”
Așa este anunțată fiecare unitate specială din teritoriu în caz de pericol de ploi cu grindină. De exemplu, Unitatea Călărași primește comenzile de la Centrul Principal din Chișinău.
„Vă voi demonstra procesul care s-a format în data de 26 iulie pe teritoriul României și astfel norul deja format de grindină s-a apropiat de teritoriul Republicii Moldova. Imediat ce a trecut hotarul, noi am început să lucrăm. Cel mai mult, grindina a căzut asupra unor localități din Hâncești, acolo unde noi nu avem puncte rachetare”, spune Anastasia Tagîș, inginer influențe active, Serviciul Antigrindină.
Angajații unităților speciale din cadrul Serviciului Antigrindină sunt la muncă nonstop, începând cu 15 aprilie și până în 30 septembrie, atunci când se încheie sezonul.
„La primirea comenzilor de la punctul de comandă, transmitem la punctele de lansare. Lansăm numai la comandă, nu avem dreptul să lansăm asupra localităților mai mari, ca centre raionale, nu avem dreptul înspre hotarele de stat: cu România, cu Ucraina și pe coridoarele unde merg avioanele, ne vine interdicția de la aeroport. Noi nu distrugem grindina, noi acționăm cu reagent, prevenim formarea grindinei, atunci când putem deja”, explică Veaceslav Strună, inginer transmisiune, Unitatea Specială Călărași.
„Tot aici, pe teritoriul Unitătii Speciale Călărași, se află și un radar meteorologic, cu ajutorul căruia pot fi depistați norii de grindină pe o rază de 300 km. Astfel, specialiștii au posibilitatea să-i monitorizeze încă de pe teritoriul României sau al Ucrainei și să calculeze traiectoria lor”, precizează Aurelia Leorda Paniș, reporter Moldova 1.
În total, în cadrul Unității Speciale Călărași activează 22 de puncte rachetare.
„Acest punct rachetar de la Călărași este dotat cu două lansatoare de rachete. În caz de pericol de grindină, specialiștii lansează rachetele imediat cum primesc informația de la Centrul de comandă din Chișinău. Poate fi lansată una sau chiar toate cele șase rachete încărcate în lansator, în funcție de pericol”, menționează Aurelia Leorda Paniș, reporter Moldova 1.
„Am introdus racheta și am pus unghiul de lucru - 70 de grade, am pregătit-o ca să o lansăm!”
„Noi protejăm terenuri pe o suprafață de 68,8 ha din 6 raioane. La fiecare punct, în medie, avem în prezent câte 52 de rachete, care trebuie să ne ajungă până la încheierea sezonului”, susține Ludmila Gavriliuc, comandantul Unității Speciale Călărași.
Acum zece zile, rezervele au fost completate cu încă 1700 de proiectile antigrindină.
„Acum nu mai este problemă, rachete și de rază lungă, și de rază scurtă le importăm din Bulgaria. Rachetele de rază lungă ajung până la 9 km. Anii anteriori, înainte de război, aduceam din Rusia, acelea erau până la o distanță de 12 km. Am anunțat licitație internațională cu publicarea în jurnalul european, dar, cu părere de rău, nu a participat nimeni, de aceea am fost nevoiți să luăm de la un singur producător”, relatează Vasile Aghenie, director adjunct al Centrului Antigrindină.
În total, Republica Moldova are peste 1,6 milioane de hectare de teren protejat, adică 55 la sută din toată suprafața țării. Sudul este lăsat însă mai mult în paza naturii.
Potrivit datelor estimative ale IGSU, în urma ploilor torențiale cu grindină și vijelie din 25-26 iulie, sute de case de locuit, obiective economice și sociale din 15 raioane ale țării au fost grav afectate. Totodată, au avut de suferit și sute de hectare de terenuri agricole. Pagubele se ridică la peste 50 de milioane de lei.
