Interviu ÎN CONTEXT// Armand Goșu: Securitatea regiunii va trebui reconfigurată prin dispariția trupelor militare rusești
Atacurile lansate recent de Rusia cu drone kamikaze asupra porturilor Ismail, Reni și Cartal, care se află aproape de granița cu România, au provocat panică printre civilii care locuiesc pe malul Dunării. Ministrul Apărării de la București a condamnat atacurile nejustificate și ilegale ale Rusiei. Situația a fost discutată cu expertul în spațiul postsovetic, Armand Goșu, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, scenariile Rusiei să facă joncțiunea cu regiunea transnistreană nu mai sunt valabile datorită rezistenței ucrainene, dar iată, Rusia ajunge cu bombardamentele foarte aproape de Republica Moldova, de România. Occidentul parcă a avut grijă mereu să nu provoace o escaladare, chiar și atunci când a luat decizii politice de a înarma Ucraina. Aceste tensiuni la hotar schimbă cumva ecuația, pentru că se pare că Rusia nu ține cont de teritoriile naționale?
Armand Goșu: Nu, nu schimbă fundamental nici pentru România, nici pentru Republica Moldova ecuația. De fapt, e vorba de un război pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului. Și Republica Moldova, și România sunt parte a acestui Occident, România e scenă NATO și UE, iar Moldova e pe drumul de aderare la Uniunea Europeană. Dar, cel puțin deocamdată, la Bruxelles, la Washington, deciziile politice sunt luate în așa măsură încât nu trebuie făcut tot felul de exerciții de balet ca nu cumva să provocăm Rusia, să nu o supărăm, să evităm o tensionare a relațiilor cu Rusia. În contextul în care noi, românii, cel puțin locuitorii Deltei, au ajuns să realizeze acum câteva săptămâni că drone au căzut nu pe buza Dunării, ci 15-20 km în spatele liniei de frontieră. Ceea ce, sigur, nu doar că a lovit turismul din Deltă, ci a pus problema securității locuitorilor din zonă. Până la urmă, te obișnuiești și cu răul, și cu necazul, așa și România a săpat în satele respective niște adăposturi și își închipuie că se pot piti în acele adăposturi ca să facă față. Cert e că doar cu comunicatele, în care se afirmă: condamnăm cu fermitate atacurile nejustificate, nu se rezolvă problema. Ar trebui mai multă imaginație și făcut ceva mai mult decât aceste comunicate, care probabil nici pe ruși nu-i mai gâdilă „privind condamnarea cu fermitate”.
Radu Osipov: Aceste atacuri s-au intensificat după ieșirea unilaterală a Rusiei din Acordul cerealelor. Dar, în același timp, am putea spune oare că și ucrainenii au mână liberă să realizeze operațiuni în Marea Neagră, în Crimeea, ca să încerce eliberarea teritoriilor din sud? În plus, ultimele operațiuni ucrainene în Crimeea ar putea oare destabiliza scaunul lui Putin, care și-a construit puterea personală, creându-și imaginea de adunator de pământuri, mai ales după anexarea Crimeii în 2014?
Armand Goșu: Greu de spus ce ar putea să mai zdruncine scaunul lui Putin. Vă aduceți aminte că și acum un an erau niște așteptări că populația nemulțumită după prima mobilizare, chipurile parțială, își va manifesta protestul, nu s-a întâmplat. Se pare că rușii nu au de gând să se supere pe Putin. Propaganda rusească funcționează foarte bine în acest moment, dar ce spuneți dumneavoastră are sens, pentru că după 2014 și ratingul lui Putin și întreaga putere de la Kremlin s-au consolidat odată cu anexarea Crimeii. Logic ar fi ca factorul care a contribuit la consolidarea ratingului lui Putin la peste 80 la sută să dispară. Asta nu înseamnă că lucrurile se vor întâmpla așa, însă sigur că sunt o lovitură teribilă pentru elita politică de la Moscova, pentru Putin, pentru prestigiul lui aceste lovituri de rachete care lovesc acum două zile Sevastopolul, săptămâna trecută nu știu ce bază aeriană. Sunt lovituri foarte importante pe care Rusia, armata rusă le are de suferit din partea Ucrainei.
Radu Osipov: Faptul că Marea Neagră este un teatru de război ar fi o premisă pentru o reconfigurare a arhitecturii de securitate în această zonă după ce se va termina totul? Mă refer și la aceste enclave postsovietice create de Rusia.
Armand Goșu: Depinde foarte mult de cum se va termina războiul. Presupun că vă referiți la enclavele separatiste. Cu siguranță, un reflux al Rusiei din sudul Caucazului, o recâștigare, o eliberare a Crimeii. Cu siguranță, în ceea ce privește integritatea teritorială a Republicii Moldova va duce la modificări majore în favoarea Republicii Moldova. Nu va fi același scenariu ca în Nagorno-Karabah, nu va fi același scenariu ca în Crimeea, dar cu siguranță că prezența rusească în Transnistria, așa cum a fost ea sau cum încă este astăzi, va fi desuetă și securitatea regiunii va trebui reconfigurată prin dispariția trupelor și a prezenței militare rusești de acolo.
Radu Osipov: Domnule Goșu, vă mulțumesc pentru aceste explicații. Vă mai așteptăm!
