Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: Se va găsi o soluție pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Consiliul Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe s-a reunit la Kiev. Se întâmplă pentru prima dată într-o țară care se află în război. Miniștrii de Externe ai țărilor UE au ajuns la o înțelegere privind o finanțare militară de 5 miliarde de euro, care ar trebui aprobată până la sfârșitul anului.
Principalele obiective sunt descurajarea Rusiei la Gurile Dunării și pregătirea Ucrainei pentru iarnă, ca să poată rezista în cazul unor atacuri asupra sistemului electroenergetic, dar și tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele de război.
Subiectele au fost discutate cu politologul Laurențiu Pleșca, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1, moderată de către Radu Osipov. Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Bună seara! Vă mulțumim mult pentru că ați acceptat invitația noastră. Așadar, va continua Occidentul să sprijine Ucraina, mai ales în această iarnă, în cazul în care rușii vor ataca din nou sistemul electroenergetic, așa cum s-a întâmplat anul trecut, iar acest lucru a afectat și Republica Moldova? Există „fisuri” în sprijinul pe care îl oferă Occidentul Ucrainei?
Laurențiu Pleșca: Cu siguranță, suportul Occidentului pentru Ucraina în războiul său de apărare va continua. Observăm că Uniunea Europeană, de fapt, s-a activat în politica sa externă și de securitate și aceasta ne arată și această reuniune istorică a miniștrilor Afacerilor Externe din Uniunea Europeană, care a fost organizată pentru prima dată în afara granițelor Uniunii Europene. Politica este foarte importantă, am observat ce s-a întâmplat și în Statele Unite, mai ales că s-a evitat aproape acest suport, blocada aceasta guvernamentală, dar Uniunea Europeană vine cu un plan. Aceasta dorește să lase drept moștenire, pentru că anul viitor, în iunie, avem alegeri europarlamentare și cunoaștem că Uniunea Europeană își dorește să-și finalizeze acest mandat cu un suport substanțial pentru Ucraina.
Cele 5 miliarde de euro anuale pentru anii 2024-2027 sunt exact despre ce vorbeam. Uniunea Europeană are nevoie de sprijin, mai ales în acest context, pentru că observăm că avem alegeri în această regiune. Observăm cum în Slovacia, Robert Fico, un candidat prorus a câștigat alegerile. Ne putem da seama că, de exemplu, un eventual suport militar, de data aceasta, pentru că Uniunea Europeană încearcă să sprijine și militar Ucraina, poate fi blocat printr-un veto în Consiliu de către o țară membră UE. De asemenea, îl avem și pe Orban, premierul Ungariei, care, sigur că da, ar putea stopa acest suport militar. Dar observăm că acesta de fiecare dată a votat unanim pachetele de sancțiuni împotriva Federației Ruse, dar și sprijinul pentru Ucraina.
Radu Osipov: Considerați că alegerile din Slovacia ar putea afecta totuși unitatea europeană? Au fost întrebați și miniștrii Kuleba și Borrell despre acest lucru, au spus ei că e prea devreme să tragem unele concluzii, deși presa a scris despre acest partid, Direcția - Social Democrația, că are anumite simpatii pro rusești și de stânga.
Laurențiu Pleșca: Desigur, nu este o situație tocmai fericită, pentru că atunci când avem lideri atât populiști, cât și proruși care câștigă alegerile, și ne așteaptă foarte multe alegeri în regiunea noastră, regiunea Mării Negre, dar și în estul Europei, consider că este imperativ necesar să fie urmărite acestei evoluții. În cazul în care un stat membru blochează ajutorul către Ucraina, totul depinde de aceasta și depinde și viitorul Republicii Moldova, desigur. Revenind la această reuniune a miniștrilor, s-a observat că este nevoie de mai mult suport financiar și anume suport militar pentru Ucraina. De fiecare dată, Ucraina insistă tot mai mult pe, de exemplu, oferirea de sprijin financiar pentru avioane de luptă sau pentru rachete pentru a putea rezista agresiunii ruse. Deci, este imperativ necesar să urmărim evoluțiile din regiune și să ne dăm seama că de fapt orice vulnerabilitate a Uniunii Europene pe plan extern înseamnă o vulnerabilitate pentru Ucraina, dar și pentru Moldova.
Radu Osipov: Se simte o anumită oboseală la nivelul populației în țările europene?
Laurențiu Pleșca: Se simte o oboseală, dar este nevoie de o politică continuă din partea Ucrainei, dar și a partenerilor care înțeleg cel mai bine: partenerii din Vestul Europei, state precum Polonia sau țările baltice, și, desigur, România, care a fost și este afectată direct de războiul acesta din Ucraina. Am observat cu toții că au ajuns drone rusești pe teritoriul României. România are aici o poziție fermă și susține ca un avocat Ucraina în acest război, pentru a condamna aceste crime de război, dar și pentru a obține mai mult sprijin atât financiar, cât și militar. Și, nu în ultimul rând, de a obține sprijin pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În această toamnă se întâmplă mai multe evenimente, pe lângă această reuniune a miniștrilor de Externe, mai avem pe 6 octombrie și cel de-al treilea Summit al Comunității politice europene, care va avea loc în Spania. Este foarte important să vedem și ce se discută la această reuniune, pentru că este și pentru viitorul Republicii Moldova. Astfel, Moldova și Ucraina așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene și un vot, deschiderea capitolelor de negocieri. În decembrie, avem Consiliul European și vom vedea dacă Ucraina și Moldova și-au făcut temele. Pentru că acasă au obținut destul sprijin european pentru această izbândă.
Radu Osipov: Într-adevăr, urmează al treilea Summit al Comunității Politice Europene în Spania. Tot acolo va fi și reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern ai UE. Unde este totuși Republica Moldova? În această ecuație am văzut că și politicienii de la Chișinău sunt optimiști și anumite mesaje optimiste, la fel, vin de la Bruxelles. În același timp, așteptăm și rezoluția Parlamentului European din această săptămână să vedem care este atmosfera politică acolo, la Bruxelles?
Laurențiu Pleșca: Se așteaptă ca Republica Moldova să obțină succes împreună cu Ucraina. Nu este la fel și pentru Georgia, dar ne amintim reuniunea Comunității Politice Europene din 1 iunie, de la Chișinău, în care Republica Moldova s-a bucurat de o adevărată atenție internațională. Dar am avut și opinii precum cea a înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, Josep Borrell, prin care a spus că, de fapt, Republica Moldova este foarte aproape de aderarea la UE, chiar dacă avem acest conflict transnistrean, și a dat atunci exemplul Ciprului.
În ultima perioadă, observăm că Republica Moldova este tot mai pomenită în presa internațională și se face referire, în publicația „Politico”, de exemplu, că o soluție pentru a adera la Uniunea Europeană cât mai curând este o aderare în doi pași. Adică Republica Moldova să adere fără teritoriul transnistrean. Această soluție este destul de vehiculată în ultima perioadă. Totuși, este foarte important să menținem un echilibru în această poziție și să ne dăm seama că mai avem foarte mult de muncit și mai avem de implementat reformele necesare pe care Uniunea Europeană ni le cere pentru a democratiza regiunea, dar și pentru a obține sprijin în acest demers european de integrare.
Radu Osipov: În același timp, există și voci sceptice. De exemplu, șefa delegației UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a dat de înțeles la Kiev că UE nu ar putea accepta țări cu conflicte interne.
Laurențiu Pleșca: Este adevărat. Însă revin la declarația lui Josep Borrell, care a spus că există o soluție pentru conflictul transnistrean. Am observat că conflictele din regiune, aceste conflicte înghețate de mai bine de 30 de ani, încep încet-încet să se dezghețe. Avem și situația din Nagorno-Karabah. Cu toate că oficialii noștri au punctat că conflictul transnistrean va fi rezolvat printr-o cale pașnică, și nu una violentă. Dar observăm că există foarte multe dinamici în regiune și putem spune cu siguranță că se va găsi o soluție necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă avem acest conflict transnistrean.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru că ați fost cu noi și vă mai așteptăm „În Context”.
