INTERVIU // Mihai Mogîldea: Platforma de Sprijin pentru Moldova oferă oportunități de a atrage fonduri pentru aderarea la UE
În cadrul celei de-a IV-a ediții a Platformei de Sprijin pentru Moldova se discută despre transformarea acesteia într-o Platformă de parteneriat. Acesta este un potențial care poate fi valorificat în următorii ani. În primul rând, vorbim despre un sprijin politic larg din partea partenerilor de dezvoltare pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova. În același timp, oferă multe oportunități de a atrage fonduri și investiții pentru țara noastră.
Opinia aparține expertului în relații internaționale, vicedirector al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea, și a fost exprimată în cadrul ediției de știri. Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, la Chișinău sunt prezenți peste 30 de oficiali, dar și reprezentanți ai mai multor instituții internaționale, pentru a susține țara noastră în cadrul celei de-a patra ediții a Platformei. Să ne spuneți care este miza acestui summit?
Mihai Mogîldea: Miza acestui eveniment este de a aduce mai mult sprijin pentru Republica Moldova, mai multă asistență pentru dezvoltarea țării noastre și implementarea reformelor cheie. Această platformă, atunci când a fost creată acum un an și jumătate, atunci când a avut loc invazia Federației Ruse în Ucraina, s-a concentrat pe susținerea Republicii Moldova în contextul mai multor provocări cu care se confrunta la acea oră, în special provocări de securitate, provocări legate de gestionarea fluxului de refugiați, dar și criza energetică cu care ne confruntam în acea perioadă.
Pe parcursul anului trecut au avut loc trei reuniuni ale acestei Platforme: la Berlin, București și Paris. Iată a patra reuniune este anul acesta în Republica Moldova. Vedem că există o anumită continuitate pe inițiativele care sunt discutate și promovate. Dacă ne uităm la rezultatele acestor reuniuni, vedem că doar anul trecut peste 1,4 miliarde de euro au fost mobilizați pentru țara noastră, iar Ministerul Finanțelor anunța peste 420 de milioane de euro care au ajuns în bugetul de stat al Republicii Moldova. Acestea vin să susțină țara noastră în gestionarea tuturor acestor provocări cu care ne-am confruntat anul trecut, dar care sunt actuale și pentru ziua de astăzi.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut că autoritățile de la Chișinău au declarat că la ediția de astăzi vor fi trei direcții importante, vorbim aici de sprijinul oferit pentru susținerea bugetului de stat și acoperirea cheltuielilor pentru depășirea crizei, dar și despre crearea a două fonduri. Unul pentru energia verde și celălalt pentru infrastructură. Cum vi se par punctate aceste direcții?
Mihai Mogîldea: Mi se par două direcții potrivite și care, așa cum am menționat și anterior, asigură o anumită continuitate și o linie logică în abordarea partenerilor noștri externi. Dacă anul trecut accentul era pe subvenționarea facturilor la gaz pentru consumatorii finali, pentru oamenii din Republica Moldova, dar și pe asigurarea unei interconectări mai bune pe piața europeană de energie, vedem că anul acesta deja, asigurând o mai bună gestionare a problemelor legate de tarifele la gaz, de aprovizionarea cu gaz a țării noastre, ne putem orienta către asigurarea unui consum mai rațional de energie. Aici este un set de inițiative care pot fi finanțate. Am văzut că astăzi se discută inclusiv despre alocarea unui fond de 300 de milioane de euro pentru gestionarea acestor inițiative de eficiență energetică, de energie verde. Sunt multe lucruri care pot fi făcute în acest domeniu. Când vine vorba de infrastructură, aici, cu siguranță, fondurile care vor fi alocate vor suplimenta banii europeni, care sunt astăzi investiți pentru interconectarea autostrăzilor, interconectarea rutieră și cea feroviară între Uniunea Europeană și regiunea noastră. Când vine vorba de Republica Moldova propriu-zis, avem podurile. Exemplu concret sunt podurile peste Prut, care sunt construite și reconstruite cu România și date în folosință. Avem, cu siguranță, de lucrat și la construcția drumurilor care pot asigura o deplasare mai rapidă între Republica Moldova și România în perioada apropiată. Dar și reconstrucția feroviară, la reconstrucția căilor de acces pentru trenuri între Republica Moldova și România.
Acum, evident, accentul cade și pe Ucraina. Deci, țara noastră devine parte a unei părți integre în această regiune a Europei de Est, între România și Ucraina pentru a asigura aprovizionarea Europei cu grâne, cu cereale, dar și cu mai multe mărfuri care vin dinspre Ucraina poate să aibă loc într-un ritm cât mai bun pentru Ucraina, dar și pentru partenerii europeni.
Leanca Lașco-Rață: Șefii diplomațiilor europene menționau că examinează ipoteza ca această Platformă să devină una cu statut permanent. Ce impact ar avea această decizie și cum ar impulsiona integrarea Republicii Moldova în Uniunea europeană, dar și pentru implementarea reformelor necesare?
Mihai Mogîldea: Am văzut că astăzi se discuta despre transformarea acestei Platforme din una de sprijin într-o Platformă de parteneriat pentru țara noastră. Eu cred că aceasta are un potențial destul de bun, care poate fi valorificat în următorii ani. În primul rând, vorbim despre un sprijin politic larg din partea țărilor participante, dar și a partenerilor de dezvoltare pentru procesul de integrare europeană a țării noastre. Aici, cu siguranță, miezul acestei platforme va fi să asigure această unanimitate în jurul ideii de integrare europeană și în jurul ideii de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.
În același timp, văd multe oportunități de a atrage fonduri, de a atrage investiții în Republica Moldova prin intermediul acestei platforme. Pentru că, dincolo de banii care sunt alocați, Platforma asigură o mai bună gestionare a acestor fonduri. Aceasta în sensul că, în unele domenii, nu se dublează eforturile anumitor state și atunci statele partenere ale țării noastre, dar și organizațiile internaționale discută mai eficient și stabilesc împreună către care domenii vor merge acești bani și care sunt prioritățile. În același timp, țara noastră poate comunica mai eficient. Știm foarte bine că se lucrează în prezent la planul de reconstrucție și de dezvoltare la nivel național. Și aici platforma poate ajuta la identificarea surselor de bani pentru aceste proiecte care trebuie implementate pentru a asigura îndeplinirea inclusiv a unor criterii care țin de procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Leanca Lașco-Rață: Domnule Mogîldea, vă mulțumesc mult pentru această intervenție.
