E primul 1 noiembrie când va fi sărbătorită în Republica Moldova Ziua Națională a Radioului
Prin recenta decizie a Guvernului Republicii Moldova, Ziua Națională a Radioului va fi sărbătorită pe 1 noiembrie. Aniversarea marchează prima emisie radio din România, în 1928. Inițiativa le aparține directorilor Teleradio-Moldova care se distanțează în acest fel de tradiția sovietică și restabilesc un adevăr istoric - primele unde radio au ajuns în actualul teritoriu al Republicii Moldova prin deschiderea postului de la București.
Alo, alo, aici Radio București!
Așa a început emisia oficială Radio România pe 1 noiembrie 1928, la ora 17:00. Ulterior, postul de radio s-a extins la Chișinău. În 1939, a fost fondată stația regională Radio Basarabia și instalată o antenă care acoperea întreaga regiune.
Potrivit inginerului român Mihai Konteschweller, postul Radio Basarabia a fost auzit chiar și la Moscova. Sovieticii creaseră în 1930 la Tiraspol un post de radio pentru a disemina idei antiromânești în Basarabia.
„La 1 noiembrie 1928, s-a lansat primul semnal radio în acest teritoriu care acum se numește Republica Moldova. A fost o inițiativă pe care am depus-o la guvern. Și suntem mulțumiți că guvernul a răspuns acestei inițiative, astfel încât să restabilim adevărul istoric în ceea ce privește obârșia radioului național”, susține directorul general „Teleradio-Moldova”, Vlad Țurcanu.
„Avem o echipă tânără aici și suntem siguri că, într-o perioadă previzibilă, vom deveni nu pur și simplu buni, ci cei mai buni, încercând în felul acesta să îndreptățim așteptările publicului. Suntem o instituție finanțată din buget și, în opinia noastră, cu bani publici ar trebui să fim cei mai buni de pe piața radio”, a declarat Vlad Țurcanu pentru Moldova 1.
„Radioul a rezistat dictaturilor, războaielor și concurenței cu televiziunea”, comunică responsabilii de la guvern în nota informativă.
„Cu această ocazie, vreau să-i încurajez pe cei tineri, din școli, de la universități, dar și amatorii care se ocupă de radiocomunicații. Vreau să spun că în situațiile cele mai dificile, atunci când inclusiv se produc catastrofe, unicele ne rămân undele radio tradiționale. Felicitări tuturor și celor care transmit undele radio, adică fac tehnologia, dar și celor care ne vorbesc la radio”, a spus prim-ministrul Dorin Recean la ședința guvernului de vineri, 27 octombrie 2023.
Câteva repere istorice
La 30 octombrie 1930, la Tiraspol a început să emită un post de radio al cărui scop principal îl constituia propaganda antiromânească spre Moldova dintre Prut și Nistru. Emițătorul pus în funcțiune la Tiraspol în 1930 avea 4 kW, dar în 1936 a fost construită tot la Tiraspol noua stație de emisie, M. Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare a teritoriului Basarabiei.
Pentru a contracara propaganda antiromânească, în 1937, Primăria Chișinău a cedat Societății Române de Radiodifuziune clădirea fostului Teatru Pușkin din strada Carol I pentru a deschide primul post de radio de la Chișinău. Lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin au început în iarna anului 1937.
Emisiunile experimentale au început în primele zile din iunie 1939, dar programul zilnic era redus la 2 ore, între 21.00 și 23.00. Primul post de radio din Chișinău era „de două ori mai puternic decât cel din București sau cel din Tiraspol”, scria „Gazeta Basarabiei” în iulie 1939.
Emițătorul de 20 kw, instalat la Chișinău de firma Marconi, era cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Măsurătorile efectuate după montarea postului au demonstrat că Radio Basarabia acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret și Nistru. Recepția era clară și puternică, atât ziua, cât și noaptea, eliminând practic influența posturilor rusești de la Tiraspol și Odesa.
Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societății Române de Radiodifuziune.
Radio Basarabia a fost dotat cu material tehnic de la Societatea Română de Radiodifuziune.
"...e bine de știut că Radio-Chișinău a fost construit din rezervele de material tehnic ale Societății Române de Radio, modificate și adaptate noii lor meniri. Nu s-au adus din străinătate decât foarte puține piese noi, strict trebuincioase. Într-o epocă în care fiecare leu contează, economia făcută prin această bună gospodărire este cât se poate de lăudabilă. Odată montarea postului începută, s-au născut o serie de probleme tehnice pe care inginerii noștri le-au soluționat practic, la fața locului, pentru ca emisiunile noului post să domine perfect regiunea de Nord-Est a țării până în cele mai ascunse unghere ale ei”, afirma Dan Sărățeanu, director general între 1937-1940.
Propaganda anti-românească desfășurată de posturile maghiare, sovietice și bulgare și slaba recepție a postului Radio București în zonele limitrofe ale țării au determinat guvernul și Marele Stat Major să ceară instalarea unor emițătoare la Timișoara, Cluj și mai ales în Basarabia. Aici, între Siret și Nistru, se recepționau foarte bine emisiunile bolșevice cu un puternic caracter revizionist, în timp ce programele românești nu reușeau să asigure buna informare a radioascultătorilor.
Soluția propusă de inginerul Gheorghe Ciolac prevedea un post de emisie la Chișinău și legarea studiourilor din Chișinău și Iași prin cablu aerian.
„Prin instalarea acestui post de radio emisiune la Chișinău se va putea desfășura, cât mai larg, atât propaganda, cât și cultura națională, astfel ca ea să fie cunoscută de toți locuitorii acestei provincii, ceea ce este în interesul Țării. Afară de aceasta, Chișinăul, fiind un centru de cultură foarte dezvoltat, postul de radio ar da prilejul intelectualilor, artiștilor și instituțiilor de cultură să manifeste și să contribuie la programele ce se vor emite, răspândind astfel învățătura și cultura românească peste hotare și în toate straturile sociale”, se arăta în jurnalul primăriei Chișinău.
Conducerea radioului, din care făceau parte Dan Sărățeanu (director general), prof. Dragomir Hurmuzescu, Pamfil Șeicaru, Ștefan Șoimescu ș.a., a decis ca denumirea noului post să fie Radio Basarabia.
Inaugurarea Radio Basarabia
Radio Basarabia avea un program propriu, difuzat la început între orele 14.00-14.45 și 21.00-22.15, iar puțin mai târziu, între orele 14.00-15.15 și 21.00-23.00.
Programul era alcătuit în întregime din emisiuni muzicale și din radiojurnale în limbile română și rusă.
Postul avea o antenă amplasată pe 3 piloni, neancorați, cu înălțimea de 110 metri, fiecare la o distanță de 150 metri unul față de celălalt. Priza în pământ a antenei era radială și avea 120 de fire.
Puterea sa de emisie putea fi sporită de la 20 kw până la aproape 200 kw, iar recepția era posibilă până la Moscova sau Leningrad datorită propagării directe a undei.
Cele trei studiouri (cel mare destinat orchestrei simfonice, corurilor, fanfarei și operei, cel mijlociu pentru muzică de cameră și soliști, iar al treilea rezervat conferențiarilor și crainicilor) au fost dotate și tratate acustic cu cea mai modernă aparatură.
Programele Radio Basarabia
Radio Basarabia avea în structură șase servicii: Direcția și Secretariatul, Serviciul Tehnic, Serviciul Programelor, Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului și cel Comercial.
Programele și conferințele se expediau Direcției Generale a SRR pentru a fi vizate, foaia de control cu programul zilnic se redacta înainte de orele 11.00, iar "Bunul de microfon" pentru programul muzical era semnat de șeful Serviciului muzical și apoi predat directorului pentru "Bunul de emisiune” - dosar nr. 33 din 1940, Arhiva scrisă a SRR.
Programul Muzical era structurat cu cinci săptămâni înainte de difuzare și principiul general este de împletire a a muzicii ușoare cu muzica grea pentru a nu obosi auditoriul.
O deosebită atenție era dată folklorului muzical, soliștii tarafurilor trebuiau să treacă o probă de voce (în limba română), iar textul melodiei se viza de către șeful secției literare.
Cât privește programul vorbit alcătuit de serviciul literar, acesta trebuia să se integreze în "nevoile de moment ale sufletului românesc", se arată în instrucțiunile pentru funcționarea Postului.
„Cuvântul va fi legat de actualitate, ori va actualiza, potrivit cerințelor vremii, fapte și idei ale trecutului. Cuvântul ce se va emite trebuie să aducă probleme curente, să inițieze și să informeze. Radioul trebuie să lupte pentru țară, pentru credință, pentru lege și monarhie. Conferențiarii, lectorii și cronicarii vor fi aleși dintre cărturarii, oamenii de știință și scriitorii noștri recunoscuți. Nu se va îngădui în conferințe, în cronici și lecturi nimic polemic, agresiv, trivial, imoral ațâțător la ură contra ordinei de stat, sau deunător legăturilor noastre cu străinătatea."
Conferențiarii propuși erau invitați să-și trimită textele cu 10 zile înainte de difuzare, iar prelegerile trebuia să fie însoțite de referatul șefului serviciului literar, care se aproba la București.
Radio Basarabia, pierdut în 1940
Invadarea Basarabiei de către armatele sovietice în iunie 1940 a însemnat pierderea postului Radio Basarabia.
Totuși, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva au fost retrase la Huși, dar nu și emițătorul de 20 kw.
Pe cei rămași acolo sovieticii nu i-au cruțat, cadavrele lor fiind găsite într-un puț părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roșie.
După revenirea armatelor și a administrației române în Basarabia în 1941, Societatea Română de Radiodifuziune i-a trimis la Chișinău pe ing. Emil Petrașcu și pe Alexandru Hodoș (ziarist) pentru a evalua pagubele produse de armatele rusești în retragere. Clădirea postului, emițătorul și pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare, iar toate aparatele de radio-recepție fuseseră confiscate.
Deschiderea postului Radio Moldova de la Iași, în noiembrie 1941 a permis reluarea transmisiilor de radio în ținuturile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei și Transnistriei.
Acesta va emite neîntrerupt până în martie 1944, atunci când realitățile de pe front au impus evacuarea lui.
Radio Moldova, reinstituit de sovietici, se revendica drept moștenitorul postului înființat la Tiraspol în perioada interbelică. Totuși actuala conducere a Companiei „Teleradio-Moldova” a renunțat la această tradiție.
