În 2022, Republica Moldova, mai aproape de UE și România
În 2022, Republica Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană. Chișinăul a fost în vizorul Occidentului, despre noi s-a vorbit în marile capitale, am fost prezenți la masa de discuții și am găzduit nume mari din politica europeană. Totuși cel mai apropiat partener a fost România. Chiar la început de an, le ședința comună de guverne de la Chișinău, prim-miniștrii Gavrilița și Ciucă semnau acordul pentru 100 de milioane de euro nerambursabile.
Anul politic 2022 începea cu o ședință comună de guverne Republica Moldova-România. Prioritățile pe agenda Bucureștiului și Chișinăului erau integrarea europeană și securitatea energetică chiar și înainte ca Rusia să pornească invazia la scară largă împotriva Ucrainei. La început de an se vorbea despre negocieri diplomatice, războiul părea mai degrabă un mecanism de șantaj al Rusiei. Intențiile lui Putin le cunoșteau doar apropiații săi, Washingtonul, iar mai târziu și Kievul avea să confirme că a știut despre planurile Rusiei, dar nu a dorit să genereze panică în societate.
Așadar, în prima jumătate a lunii februarie, premierul român Nicolae Ciucă anunța la Chișinău un nou pachet de asistență financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova.
„Acordul guvernamental privind implementarea unui program de asistență în baza unui ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro din partea României”, a menționat prim-ministra Natalia Gavrilița.
„Închei intervenția mea prin a vă asigura doamnă prim-ministru și întreg Guvernul pe care-l conduceți de totala implicare, cooperare și deschidere a guvernului României”, a subliniat la rândul său premierul de la București, Nicolae Ciucă.
În două săptămâni de la ședința guvernelor României și Republicii Moldova, Rusia avea să atace Ucraina, iar reacția Bruxelles-ului a fost să ofere perspective clare de aderare țărilor asociate. În a patra zi de război, Volodimir Zelenski semna cererea de aderare în capitala Kiev asediată. La scurt timp, și Republica Moldova urma să facă același pas, după o vizită la Chișinău a comisarului pe vecinătate și extindere Oliver Varhelyi împreună cu șeful Serviciului European de Acțiune Externă, Josep Borrell.
„Semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea este adresată domnului Emmanuel Macron, președintele Franței. Țara care astăzi deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a declarat în cadrul evenimentului istoric președinta Maia Sandu.
Imediat după declanșarea războiului, la Chișinău au început să vină lideri occidentali pentru a transmite un mesaj clar: că nu suntem singuri în fața Rusiei și crizei pe care a generat-o. Președinții Klaus Iohannis, Andrzej Duda, liderii țărilor baltice au fost primiți de Maia Sandu. Președintele polonez Duda a anunțat și un împrumut de 20 de milioane de euro cu dobânda zero, acordul avea să fie semnat de prim-ministra Natalia Gavrilița la Varșovia în aprilie. O vizită importantă a fost cea a secretatului de stat american Antony Blinken.
„Parteneriatul nostru aduce în discuție provocările-cheie ale timpului nostru, la ce trebuie să lucrăm și pe ce să ne concentrăm. Este încă dovadă că acest război împotriva voinței libere este unul îngrozitor”, a menționat Blinken.
Parteneriatul cu Franța deja se conturase. La începutul lunii februarie, Maia Sandu făcuse o deplasare la Paris care nu avea să fie singura din 2022. Pe 15 iunie, Emmanuel Macron a fost primit călduros la Chișinău. Vizita era organizată cu o săptămână înainte de decizia istorică de la Bruxelles. Însă ideea lui Macron de a crea o nouă organizație - Comunitatea Politică Europeană - generase speculații la Chișinău că nu ar fi existat unanimitate în Uniunea Europeană și că se încerca o soluție de alternativă.
„Europa noastră în sens geografic, mai larg, să fie mai solidară și să nu fie destabilizată de către puteri exterioare și prin agresiuni din exterior. Iată ce își propune Comunitatea Politică Europeană”, a menționat atunci președintele francez Emmanuel Macron.
Tot în iunie, pentru prima dată avea loc ședința comună de parlamente ale Republicii Moldova și României. Deputații au stabilit o platformă nouă de cooperare strategică. Ședința, totuși, a avut mai degrabă un efect de moral în ajunul summit-ului de la Bruxelles.
„Declarația semnată de noi este o platformă pentru o cooperare parlamentară extraordinară, vom continua în aceeași manieră”, a declarat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.
„Momentul aderării care va coincide de fapt cu Marea Unire dintre România și Republica Moldova când vom fi uniți în Uniunea Europeană”, a menționat la rândul său președintele camerei deputaților de la București, Marcel Ciolacu.
Pe 23 iunie, la Bruxelles șefii de state și guverne ale țărilor Uniunii Europene au votat în unanimitate pentru acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova, Ucrainei și condiționat - Georgiei. Franța își încheia președinția UE prin fixarea unui obiectiv pentru viitorul uniunii - UE trebuie să se extindă în est și în Balcani.
„Astăzi, extinderea înseamnă perspectiva europeană pe care le-o recunoaștem Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Este un semnal puternic pentru Rusia”, a menționat președintele Franței, Emmanuel Macron.
„Decizia pe care am luat-o astăzi ne întărește pe toți. Întărește Ucraina, Republica Moldova și Georgia în fața agresiunii rusești. Și întărește Uniunea Europeană, pentru că arată lumii încă o dată că Uniunea Europeană este unită și puternică în fața amenințărilor externe”, a subliniat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
După decizia istorică de la Bruxelles, președinta Sandu pleca la Kiev, ea avea să fie primită de Zelenski în capitala ucraineană care scăpase deja de sub presiunea asediului rusesc. La Kiev fusese președintele parlamentului Igor Grosu, iar la sfârșit de an avea să meargă și prim-ministra Natalia Gavrilița. Din păcate, 2022 a intrat în istorie în cel mai tragic mod - Măcelul din Bucea a șocat lumea întreagă. Retragerea armatei rusești din regiunea Kievului a lăsat în urmă cadavre și gropi comune.
„Am văzut atrocitățile la televizor, am văzut fotogtafiile. Dar să te afli aici, să vorbești cu oamenii care au fost martori, să-i asculți, într-adevăr ți se rupe inima”, a spus președinta Maia Sandu.
Criza provocată de Rusia a făcut ca euforia deschiderii drumului european să nu țină prea mult. Era nevoie de sprijinul guvernelor aliate. În aprilie, România crease împreună cu Franța și Germania Platforma pentru Moldova - un mecanism pentru a face cunoscute la nivel internațional necesitățile Chișinăului. Rezultatul - 420 de milioane de euro - bani care au ajuns în bugetul de stat. Dar angajamentele sunt mult mai mari.
„România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune. Un lucru este cert, nu vom abandona Republica Moldova”, a subliniat liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis.
În septembrie, Maia Sandu a plecat la Londra unde a participat la funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a Marii Britaniei. De fapt, președinta Sandu a mers într-un turneu diplomatic Londra - New York - Berlin. A avut o serie de întrevederi, inclusiv cu cancelarul german Olaf Scholz. Iar de la tribuna ONU a cerut ca Rusia să-și retragă armata din Republica Moldova.
„Solicităm retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse, solicităm distrugerea munițiilor din depozitul de la Cobasna”, a declarat șefa statului la Washington.
În iulie, guvernul ceh preluase de la Franța președinția Uniunii Europene, totuși Emmanuel Macron și-a văzut dusă la bun sfârșit ideea Comunității Politice Europene. Pe 6 octombrie anunța la Praga alături de premierul ceh Petr Fiala și Maia Sandu lansarea noii organizații care de exemplu a reușit să-i așeze la aceeași masă pe azeri și armeni. Următoarea reuniune va fi găzduită de Republica Moldova.
„Vom trece de această iarnă, Europa va deveni mai puternică și vom fi gata să vă găzduim la primăvară în Republica Moldova”, a menționat președinta Maia Sandu.
„Încercăm să ne rezolvăm problemele la nivelul întregului continent. Cred că este o forță imensă”, a conchis la rândul său președintele francez Emmanuel Macron.
Republica Moldova a reușit să rămână în vizorul Occidentului și Uniunii Europene. Maia Sandu și șefii de la guvern au avut mereu întrevederi cu liderii instituțiilor UE, președinta Sandu ținuse și un discurs în Parlamentul European în timpul unei campanii de promovare a votului pentru Republica Moldova. Totuși în noiembrie, la Chișinău au venit președinta comisiei Ursula von der Leyen și președinta Parlamentului , Roberta Metsola care a vorbit și în plenul Legislativului de la Chișinău.
„Dragă Maia, de când Rusia a invadat Ucraina, am devenit cei mai apropiați parteneri, am avut multe convorbiri telefonice și multe întrevederi”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Dumneavoastră, dragă Maia, modernizați țara, cu cea mai clară perspectivă europeană sub conducerea dumneavoastră stabilă. Vom fi cu voi, vom rămâne alături”, a menționat la rândul său președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Maia Sandu și Emmanuel Macron aveau să încheie anul așa cum l-au început - la Paris, la conferința Platformei pentru Moldova.
„Drumul care trebuie urmat are pericole și pentru Ucraina, și pentru Europa, dar și pentru Republica Moldova cu o criză energetică și economie în dificultate”, a spus președinta Maia Sandu.
„Țările noastre: Germania, Franța și România au decis să lanseze această inițiativă comună pentru a ajuta Republica Moldova să facă față consecințelor agresiunii rusești”, a subliniat președintele Emmanuel Macron.
România a fost cel mai de încredere partener. Bucureștiul a oferit asistență intelligence, ambele guverne au avut de gestionat împreună criza refugiaților, și să pună pe roate coridoarele logistice la Gurile Dunării. Pe lângă diplomația activă, România a asigurat Republica Moldova cu energie electrică și resurse energetice. Ministrul român de externe Bogdan Aurescu și-a încheiat anul diplomatic cu o vizită la Chișinău.
„România ne ajută să menținem calmul pe teritoriul nostru, ne ajută să menținem pacea”, a declarat ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Nicu Popescu.
Din cele 100 de milioane nerambursabile din partea României, guvernul a absorbit 25 de milioane de euro. Uniunea Europeană a aprobat o macrofinanțare de 150 de milioane, însă Bruxelles-ul a oferit prin alte mecanisme asistență nerambursabilă în valoare de 75 de milioane de euro și mai multe împrumuturi.
Statele Unite au contribuit la securitatea Republicii Moldova prin deconspirarea strategiei rusești de influența și slăbi Republica Moldova dar a oferit și bani pentru atenuarea crizelor, angajamentul american depășește 100 de milioane de dolari. La începutul lunii decembrie președinta Sandu a avut o serie de întrevederi cu oficiali americani și a purtat discuții cu vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris.
