INTERVIURILE ALEXE // Eugen Tomac: Meritul României - să convingă Bruxelles-ul, Berlinul și Parisul de perspectiva imediată de aderare a Republicii Moldova
Cine nu știe istorie nu înțelege dimensiunea pericolului pe care îl reprezintă Rusia prin războiul ilegal declanșat împotriva Ucrainei și nici nu poate înțelege ce amenințări există la frontierele Uniunii Europene (UE). Inclusiv din acest motiv Ucraina trebuie să fie sprijinită în continuare. Opinia aparține eurodeputatului român, Eugen Tomac, și a fost făcută într-un interviu exclusiv, realizat de jurnalistul Dan Alexe pentru Moldova 1.
Europarlamentarul a vorbit despre relația României cu Ucraina, dar și despre decizia politică europeană de a aborda la pachet Ucraina și Republica Moldova. Meritul României a fost destul de important în a convinge Bruxelles-ul, Berlinul și Parisul ca Republica Moldova să primească perspectiva de aderare imediată, a ținut să precizeze Eugen Tomac.
Găsiți mai jos textul interviului.
Dan Alexe: Bună ziua. Bine ați venit la seria noastră de interviuri cu politicieni europeni, europarlamentari. Serie de interviuri, care se va etala până la alegerile europene de anul viitor. Astăzi invitatul este domnul Eugen Tomac, membru al Partidului Popular European, și din România al Mișcării Populare. E unul din cei doi europarlamentari ai Mișcării, celălalt fiind Traian Băsescu. Domnule Tomac, prezentați particularitatea puțin exotică de a vă fi născut în Ucraina. Din câte știu, e zona care a fost bombardată recent de Rusia, în ceea ce se numește astăzi Bugeacul. Ucraina a preluat această regiune, iar Basarabia, care este denumirea ei istorică, s-a extins la întreaga Moldovă. Însă, în mod propriu, este Bugeacul. Cum vă simțiți știind că regiunea Dumneavoastră de naștere, de unde proveniți, este bombardată?
Eugen Tomac: Domnule Alexe, am să încep prin a vă face o mărturisire. Pentru că nu mă simt deloc comod când știu că zona de unde provin eu din nou este puternic încercată tot de Rusia. Întotdeauna, pentru că bunicul meu s-a născut în aceeași localitate - Babele, în 1910, în timpul Imperiului Țarist, bunica mea s-a născut în perioada interbelică în aceeași localitate în timpul Regatului Român, deci, e cetățean român. Eu m-am născut în aceeași localitate, ca și părinții mei, în timpul ocupației sovietice, deci în timpul URSS. Nu m-am născut în Ucraina. Deci, era ținut românesc, aflat sub ocupație sovietică în urma ultimatumului din 1940, din 26 iunie. Acum, această zonă este parte a Ucrainei drept moștenire lăsată de Stalin, pentru că Sudul Basarabiei și Nordul, inclusiv Bucovina, administrativ, au fost incluse în RSS Ucraineană și așa, după independența și prăbușirea URSS, aceste ținuturi au rămas în cadrul Ucrainei. Evident că nu mă simt deloc nepăsător în condițiile în care cunosc oameni, sunt în contact cu ei. Și, din păcate, în această perioadă chiar pe frontul din Ucraina mor foarte mulți români, inclusiv din aceste zone.
Deci, este clar că cine nu știe istorie și nu înțelege dimensiunea acestui pericol pe care îl reprezintă Rusia de astăzi prin acest război absurd și ilegal pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei, nu înțelege ce amenințări există la frontierele Uniunii Europene.
Dan Alexe: Ce le răspundeți celor care spun că ar trebui ca Ucraina să înceapă niște discuții sau negocieri de pace cu Rusia?
Eugen Tomac: Să pună mâna pe carte, să citească ce înseamnă Rusia. Pentru că Rusia, de la imperiul țarist la imperiul sovietic, nu și-a schimbat coordonatele ce țin de politica imperială. Dacă ne uităm numai la cazul tezaurului românesc, care este extrem de important, un subiect despre care nu vorbim și pe care mi-am propus să-l promovez, aici, în Parlamentul European, unde vom avea un eveniment important în perioada următoare. Tezaurul românesc este un subiect, de exemplu, atât de important încât puțină lume știe că atunci când s-a instalat puterea sovietică, rezervele de aur ale URSS în proporție de 46% erau constitute din rezervele de aur ale României. Sunt teme pe care le tratăm cu foarte multă superficialitate și noi trebuie să știm că Rusia, indiferent cum se numește puterea care conduce la Kremlin, a avut o abordare extrem de agresivă împotriva noastră. Și noi nu putem spune Ucrainei astăzi: „Lăsați armele jos!”. Pentru că Ucraina, astăzi, luptă nu doar pentru propria securitate, luptă pentru securitatea noastră, a celor care suntem în imediata vecinătate și suntem amenințați. Nimeni nu își putea imagina, acum un an sau acum doi ani de zile, că pe teritoriul României vor exista efecte ale unor atacuri ale Federației Ruse. Iată că sunt niște realități!
Dan Alexe: Cum vedeți răspunsul autorităților la faptul că proiectile, părți de drone au căzut în România?
Eugen Tomac: Arată că statul român nu este pregătit pentru asemenea provocări. Declarațiile de la cel mai înalt nivel au fost dezamăgitoare, ca să folosesc un termen blând și diplomatic, dacă nu absolut penibile. Pentru ca o țară aflată în imediata aprope a conflictului să se trezească cu asemenea incidente și să ai asemenea gafe de proporție din partea unor lideri care conduc o țară membră NATO. Și apropo de NATO. Noi trebuie să știm foarte clar ce scrie în Tratatul NATO: o țară atacată este apărată, dar trebuie să aibă capacitatea timp de șase luni de zile să poată rezista. Or noi nu putem privi cu foarte multă încredere evoluția din regiune atât timp cât avem la nivel de vârf asemenea abordări, repet, destul de copilăroase în condițiile provocărilor fără precedent pe care le face Rusia. Rusia nu trebuie privită superficial sau în lozinci, exact așa cum se obișnuiește, din păcate, inclusiv la Bruxelles de multe ori să fie tratată. Rusia trebuie privită în complexitatea ei și ca o amenințare destul de reală, pentru că nu vorbim despre un stat mic, discutăm despre un imperiu care în ultimele secole a demonstrat că, atunci când are ambiții imperiale militare extrem de agresive, nu e de glumă cu ea. Și de aceea trebuie să fim extrem de prudenți și capabili să răspundem pe măsura provocărilor. Asta este ceea ce m-aș aștepta eu de la decidenții români.
Dan Alexe: Dar ce argumente le aduceți celor care critică Ucraina în România, mai ales, dar și în alte țări precum Ungaria? În România mă gândesc la AUR, cei care critică faptul că situația minorităților, legislația privind folosirea limbilor în administrație, în școli, lasă de dorit în Ucraina?
Eugen Tomac: Domnule Alexe, eu am fost copreședinte al părții române în negocierile cu Ucraina din partea Ministerului de Externe acum mai bine de 10 ani. Știu că cu Ucraina nu este ușor și simplu să negociezi subiecte extrem de serioase, cum este cel privind statutul minorității românești și, respectiv, minorității ucrainene. Dar în momentul de față, cel mai bun lucru pe care îl poate face statul român este să-și consolideze această încredere reciprocă între București și Kiev. Tocmai pentru a putea pe viitor să-i ajutăm pe cei aproape un milion de vorbitori de limbă română din Ucraina.
A fi patriot astăzi înseamnă, în primul rând, să te gândești la viitorul românilor cetățeni ucraineni, să-i susții. Pentru că ei își dau jertfa supremă astăzi pe frontul de Est împotriva agresiunii ruse. Doi, a fi patriot înseamnă să ții cu interesele României. Care sunt interesele României, astăzi, în acest război fără precedent după cel de al Doilea Război Mondial? Să susținem Ucraina! Cu toți partenerii noștri importanți din Uniunea Europeană, ca vârf de lance fiind Statele Unite, în acest suport fără precedent pentru un stat agresat de către Federația Rusă.
Or a critica astăzi Ucraina înseamnă că ești împotriva intereselor României, ești împotriva intereselor Uniunii Europene, ești împotriva poziției pe care și-au asumat-o Statele Unite în acest conflict. Deci, ești practic de partea Rusiei, automat, fără să mai justifici ceva.
Și am văzut recent, inclusiv prin această proastă gestionare a vizitei președintelui Zelenski la București, cât de nepregătit este statul român să gestioneze provocări minore cu efecte majore. Acesta este statul român în momentul de față. Iar cei care duc retorică agresivă plină de manipulare și propagandă în România împotriva Ucrainei fac, asumat, jocul Rusiei.
Dan Alexe: Deci nu e momentul să criticăm Ucraina pentru legislația lingvistică? Am înțeles! Dar Parlamentul european a recomandat începerea negocierilor cu Ucraina și cu Republica Moldova. Credeți că e realist să se înceapă negocierile acum cu o țară în război?
Eugen Tomac: Eu cred că decizia Uniunii Europene, în ansamblul său, de a răspunde în fața acestei amenințări prin invitarea Ucrainei și Republicii Moldova să adere la Uniunea Europeană este cel mai inteligent răspuns pe care îl putea da și de forță. De ce? Pentru că Uniunea Europeană, de când s-a creat, a încercat să răspundă la toate provocările pe care le-a trăit continentul nostru prin două măsuri: mai multă integrare și extindere. S-a prăbușit sistemul comunist. Cum a fost rezolvată această criză? Prin invitarea statelor din fostul bloc comunist să intre în Uniunea Europeană. Și iată-ne, noi astăzi, românii, suntem la Bruxelles, descoperim ce poate Uniunea Europeană, ce oportunități fantastice are. Și, evident, și noi am avut de profitat și în continuare creștem economic. România se schimbă, cu toate neajunsurile noastre.
Evident că acest proces nu va fi simplu pentru Ucraina și Republica Moldova. În Republica Moldova avem prezență militară ilegală de peste 30 de ani în regiunea transnistreană.
Dan Alexe: Vă temeți de o destabilizare acolo?
Eugen Tomac: În Republica Moldova nu cred că lucrurile pot avea o răsturnare de situație în momentul de față. Chiar cu rezultatul ultimelor alegeri, care nu este chiar atât de tragic după cum îl văd unii, din punctul meu de vedere. Mai mult decât atât, este clar că societatea din Republica Moldova, inclusiv prorușii, sunt conștienți că interesele Rusiei sunt mai mari decât protejarea lor. Și atunci oamenii se gândesc la viitorul lor, la fel cum au procedat și cetățenii din țările baltice, vorbitori de limbă rusă, care au acceptat că facă parte dintr-o nouă entitate, că sunt parte a blocului comunitar european și încearcă să fructifice aceste oportunități.
Dan Alexe: Ca orice europarlamentar, faceți parte din felurite comisii, comitete și delegații. În special, faceți parte din delegația parlamentară europeană pentru Armenia, Azerbaidjan și Georgia, deci, Caucazul de Sud. Anul trecut, aceste trei țări cereau să fie primite în Uniunea Europeană, mai puțin Azerbaidjanul. Georgia nu a primit statutul de candidat pe care l-au primit Republica Moldova și Ucraina. Care e diferența? Sau a fost lăsată de o parte doar ca să se dea impresia că Parlamentul e totuși relativ critic, atunci când recomandă Comisia sau Consiliul. A fost jertfită?
Eugen Tomac: Abordarea pe care a avut-o Uniunea Europeană după conflictul din Georgia de acum aproape 15 ani, a fost să creeze acest Parteneriat Estic pentru a încerca să scoată statele aflate sub influența directă a Rusiei. Să le aducă aproape de lumea occidentală și, evident, susținând democratizarea acestor instituții. În unele state s-a reușit; în altele, mai puțin, Belarus este cazul în care lucrurile au rămas închise pentru o lungă perioadă de timp. inclusiv Azerbaidjanul, evident că ele nu pot fi puse în același context pe care îl trăiește astăzi Ucraina și evident Republica Moldova. Aici trebuie să recunosc că meritul României a fost destul de important în a convinge Bruxelles-ul, Berlinul și Parisul ca Republica Moldova să primească perspectiva de aderare imediată. Pentru că dacă nu primea această invitație, suna ca o abandonare în zona de influență a Federației Ruse, în condițiile în care Republica Moldova are doi vecini: Ucraina și România, în momentul de față. Plus prezența militară în enclava transnistreană.
De aceea cred că decizia politică a fost să o abordeze la pachet cu Ucraina și Republica Moldova. Georgia are o invitație în perspectivă cu condiționalități, ceea ce cred că se va întâmpla și mâine, când Comisia Europeană vă anunța acel raport prin care îi invită la negocieri de aderare pe Ucraina și Republica Moldova. Dar nu cred că vor fi negocieri precum cele pe care le-a avut România și Bulgaria. Cred că va fi un proces cu condiționalități destul de clare. Pentru că, din ce știu eu, nu există unanimitate în Uniunea Europeană în ceea ce privește extinderea spre Est, cu Ucraina și Republica Moldova.
Tocmai de aceea, când ne uităm la zona aceasta dinspre Caucaz, trebuie să înțelegem și dimensiunea conflictelor care există acolo. Pentru că, din păcate, de mai bine de un secol în Nagorno-Karabah nu există liniște. Nici în epoca sovietică n-a existat, nici după ce și-au obținut aceste state independența, nici după ultima evoluție din septembrie care s-a soldat, iarăși, cu o dramă pentru sute de mii de de armeni din această zonă.
Dan Alexe: Cu exodul aproape total.
Eugen Tomac: Absolut. Deci, această zonă este într-o continuă fierbere. Și, evident că este important să fim prezenți, să fim un actor important în regiune. Dar să ținem cont de toate sensibilitățile și evoluțiile, încă imprevizibile, din această zonă.
Dan Alexe: Avem candidați și în Balcani și aș dori să încheiem cu o scurtă trecere în revistă a situației de acolo. Sunteți și în delegația pentru Serbia și acolo apare un mic paradox. Pentru că Serbiei i se cere să negocieze cu Kosovo, regiune nerecunoscută ca fiind independentă de către Serbia și de către multe alte țări, și de cinci țări din Uniunea Europeană printre care România. Cum puteți să cereți Serbiei să negocieze cu Kosovo, când România nu recunoaște Kosovo?
Eugen Tomac: Eu cred că Serbia trebuie să-și atingă toate țintele pe care și le-a asumat, mai puțin acest subiect legat de Kosovo. Pentru că tot prin mijloace diplomatice se va ajunge la un consens în ceea ce privește subiectul extrem de sensibil cu privire la dosarul Kosovo. Și eu recunosc că poziția noastră, a Spaniei și a altor state, este una destul de…
Dan Alexe: Slovacia, Grecia, Cipru, Spania și România nu recunosc Kosovo.
Eugen Tomac: Exact! Este o poziție care are rațiuni extrem de bine fundamentate ce țin de respectarea dreptului internațional. Noi nu am fost o surpriză pentru nimeni și cred că România va rămâne în această logică foarte mult timp.
Dan Alexe: Acestea sunt și țări care se tem de propriile lor minorități - spaniolii, românii, slovacii, minoritatea maghiară…
Eugen Tomac: Despre asta discutăm, despre nevoia de a nu repeta un precedent care poate deveni extrem de periculos pentru toată Europa, nu numai pentru statele care s-au abținut de la această recunoaștere.
Dan Alexe: Domnule Tomac, vă mulțumesc!
Eugen Tomac: Și eu vă mulțumesc mult.
Dan Alexe: Vă amintesc că am stat de vorbă cu Eugen Tomac, europarlamentar român din Partidul Popular European și, din partea României, Mișcarea Populară. Sunt Dan Alexe, vă mulțumesc pentru atenție.
