Interviu ÎN CONTEXT// Grigore Guzun: Cel mai probabil, SUA și China au luat decizia de a stopa războiul din Ucraina
La întâlnirea dintre președintele chinez și american s-au luat decizii de stopare a acestui război, iar imediat după această întâlnire, Ucraina a fost vizitată de mai mulți oficiali. Cel mai probabil, inițiativa chineză de încetare a focului va fi activată, pentru că este cel mai realist plan la nivel internațional. Opinia aparține expertului în politică externă, Grigore Guzun, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „În Context”, de la Moldova 1.
Vedeți în continuare textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, se pare că Republica Moldova și Ucraina sunt în același pachet de extindere al Uniunii Europene spre Est, cum a fost, de exemplu, România și Bulgaria. Există sau nu căi separate? Care sunt riscurile ca unele guverne reticente față de Ucraina, cum ar fi Ungaria sau Slovacia, să împiedice în același timp și să blocheze negocierile cu Republica Moldova?
Grigore Guzun: Nu știu dacă la Bruxelles, Republica Moldova și Ucraina se văd la pachet, dar cel puțin asta reiese din postarea de astăzi a doamnei președintă Maia Sandu, care confirmă că vom merge pe această cale împreună. În istoria Uniunii Europene avem exemplul Grupului de la Visegrád (Organizație de cooperare și asociere formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria), care au devenit membre împreună în 2004 și care au negociat unele acorduri împreună.
Care sunt beneficiile noastre dacă e să mergem împreună? Mai mult sau mai puțin, ambele state pun un accent deosebit pe sectorul agricol și am putea împreună să negociem unele aspecte. E o vorbă în popor: „Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește”. În prezent cred că este o strategie bună să mergem împreună, dar pe viitor trebuie să fim atenți la anumite procese politice interne care vor avea loc în ambele state și, de asemenea, să fim atenți la semnalele venite de la Bruxelles și, în general, la cum vor decurge lucrurile.
Radu Osipov: Am văzut și recomandările Comisiei, sunt diferențe între Republica Moldova și Ucraina. Dar care până la urmă ar fi puterea de convingere a birocrației de la Bruxelles, Ursula von der Leyen și Charles Michel, în cadrul Consiliului?
Grigore Guzun: Eu cred că totuși Republica Moldova are un obiectiv clar. Politicienii de la Chișinău, inclusiv poporul de la Chișinău, în luna mai, a transmis un mesaj clar președintelui Parlamentului European. Avem obiective clare, avem o guvernare la care vedem acțiuni concrete pentru a deveni membri. Și, după cum spuneam, împreună cu Ucraina trebuie să mergem în acest proces pentru că suntem două state cu accent sporit pe domeniul agriculturii, iar după cum știm, în Uniunea Europeană agricultura cred că este pe primul loc ca importanță.
Radu Osipov: Recent, Chișinăul a stabilit printr-o Strategie de Securitate că Rusia este un pericol. NATO a făcut același lucru în iulie 22, la Summitul de la Madrid. Cum se explică totuși acest lucru că Rusia a luat Crimeea, a pornit un război sub steag fals în regiunea Donbas, a fluturat cu această idee a Novorosiei, care trece prin Sudul Ucrainei și până la urmă era văzută cu relativă încredere în Occident. Nu era oare clar chiar de atunci, din 2013 - 2014, că Putin nu se va mulțumi doar cu Crimeea sau cu Estul Ucrainei?
Grigore Guzun: Cu siguranță, după cum ați menționat, aceasta a fost o acțiune a Federației Ruse sub steag fals, iar în cercurile interne se vorbește că la masa negocierilor Putin tot timpul a punctat că acestea nu sunt acțiuni coordonate de armata rusă.
Dependența energetică a continentului european, a Uniunii Europene, în mare parte adică de Federația Rusă a fost motivul principal de ce aceste acțiuni, din 2013 - 2014 au fost lăsate în umbră. Dar vedem că din februarie 2022 este o strategie clară și din partea Uniunii Europene, și din partea Republicii Moldova că Federația Rusă este un pericol real.
De ce până acum, până la această strategie, Republica Moldova nu a inclus că Federația Rusă drept un pericol real? Este existența unei clase politice corupte până în anul 2021. Adică, am avut o clasă politică coruptă care jongla ba la Est, ba la Vest. Deci, acesta a fost motivul de ce până atunci nu a fost inclusă.
Radu Osipov: Adică există acum această înțelegere, cel puțin voința politică la Chișinău. Dar vreau să vă întreb despre dezbaterea publică privind neutralitatea. Are sprijinul popular? Și până la urmă, care va fi deznodământul, va fi Republica Moldova blocată în acest articol constituțional, care prevede neutralitatea sau va depăși acest blocaj?
Grigore Guzun: De fapt, acest articol din Constituție nu este un impediment pentru a deveni membru al UE. Avem exemplul statelor precum Malta și avem exemplul statului precum Austria. Colegul meu de la ”WatchDog” (WatchDog.md reprezintă o comunitate a societății civile), Artur Leșcu, are un material foarte bun despre ce înseamnă neutralitatea în contextul aderării la Uniunea Europeană și în care explică că, de fapt, un articol în Constituție nu îți asigura securitatea că mâine rachetele de la Moscova nu o să aterizeze la Chișinău.
Asta e una, iar doi. Până când avem acest articol în Constituție acesta nu este un impediment pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Din contra, putem avea granturi, putem avea credite pentru a ne întări armata. Să recunoaștem, armata Republicii Moldova este una slabă, iar aici este încă mult de lucru.
Radu Osipov: Această formulă de pace a lui Zelenski, fără renunțări la teritoriu. În principiu, niciun stat nu ar trebui să renunțe la propriile teritorii pentru că ar crea un precedent periculos și există riscul ca orice cedare să nu satisfacă, de fapt, apetitul lui Vladimir Putin. La un moment dat, Zelenski vorbea că dacă va fi înghețat acest conflict, în 2028, Rusia se va întoarce înapoi și mai pregătită și cu pretenții mai mari. Pe de altă parte, cum credeți, a obosit Europa, a obosit Statele Unite să sprijine Ucraina în acest război?
Grigore Guzun: Președintele Zelenski analizează din prisma ultimilor 10 ani din istorie. Din 2014 și peste 8 ani din nou am avut acest atac. Cred că se simte un soi de oboseală a Uniunii Europene, a statelor din cauza acestui război. În mare parte se simte oboseala că rezervele de echipament în statele Europei, munițiile s-au cam finisat, pentru că sunt și ele limitate.
Totuși, eu aș puncta aici întâlnirea recentă care a avut loc între președintele SUA și președintele Republicii Populare Chineze, la San Francisco. Imediat după această întâlnire, Ucraina a fost vizitată de mai mulți oficiali, precum noul ministru de Externe al Marii Britanii și, ieri, de Lloyd Austin, secretar al apărării din America. Deci, cred că la acea întâlnire dintre președintele chinez și american s-au luat unele decizii de stopare a acestui război. La moment, nu știu care ar fi planul. Dar cel mai probabil, inițiativa chineză de încetare a focului va fi activată. Pentru că, din punctul meu de vedere, este cel mai realist plan ținând cont de interesele Federației Ruse și ale altor mari puteri.
Radu Osipov: Ursula von der Leyen vorbea despre această oboseală, cel puțin morală, că poate fi depășită prin extindere. Așa cum a depășit Europa toate crizele - prin extindere. Cât de plauzibile vi se par aceste declarații?
Grigore Guzun: Totuși, trebuie să fim clari aici. Pentru a deveni membru al Uniunii Europene sunt criterii de îndeplinit, precum criteriile de la Copenhaga. Pare imposibil, pentru mine, ca un stat aflat în plin conflict militar să devină membru UE. Totuși, atunci înseamnă că toate actele și acordurile sau criteriile vor fi încălcate și nu cred că alte state, precum am menționat mai înainte, precum Ungaria sau alte guverne vor accepta ca aceste criterii să nu fie acceptat. Este o perspectivă de aderare în următorii 7-10 ani, dar într-un termen scurt, nu putem vorbi de o aderare propriu-zisă.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru aceste explicații. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Grigore Guzun: Mulțumesc.
