Interviu ÎN CONTEXT// Eugen Tomac: Intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, o cale rapidă de a apropia națiunea română divizată acum un secol
Intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană redeschide o cale mult mai rapidă de a apropia națiunea română, care a fost divizată fără voia ei în urmă cu aproape un secol. De aceea este important ca acest consens să existe în Consiliul European și rămân optimist în ceea ce privește această chestiune de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de eurodeputatului român, Eugen Tomac, în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Vorbeați la Parlament despre Strategia de apărare a Republicii Moldova. În același timp, Uniunea Europeană are o strategie de extindere. Cine apără acest spațiu de extindere, care sunt garanțiile că UE va reuși să meargă mai mult în Est?
Eugen Tomac: În primul rând, cred că războiul din Ucraina ne-a adus în față noi realități pe care Uniunea Europeană le-a înțeles perfect. Și dacă acum cinci ani, 10 ani, 15 ani discutam doar despre prosperitate și despre nevoia de a fi cât mai solidari în fața amenințărilor ce țin de transformările globale, iată că acum principala preocupare pentru Uniunea Europeană rămâne din nou asigurarea păcii. Și răspunsul la această agresiune pe care a făcut-o Rusia în Ucraina este cât se poate de ferm și clar. Și, de altfel, răspunde spiritului pe care îl are Uniunea Europeană de când s-a creat și anume, să depășească orice criză prin mai multă extindere sau integrare.
De aceea, invitația Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană este un răspuns la aceste amenințări și, implicit, un răspuns prin care își asumă să stea lângă Republica Moldova, oricât este nevoie în fața oricăror amenințări. Și evident, inclusiv cele de securitate, ținând cont de specificul pe care îl are Republica Moldova și pe care și l-a asumat, introducându-și în Constituție această neutralitate din punct de vedere al securității.
Tocmai de aceea eu cred că Uniunea Europeană își schimbă profund profilul în urma acestui conflict din Ucraina. Devine o entitate geopolitică. Uniunea Europeană discută despre geopolitică, este nevoie de mai multă securitate. Și chiar în momentul de față, principalul susținător financiar pentru Ucraina, în acest context al provocărilor de securitate, este Uniunea Europeană. Nu statele membre, nu Statele Unite, care acordă un suport consistent, evident, cel mai mare susținător nu e NATO, dar este Uniunea Europeană.
Și de aceea am pus această întrebare tocmai pentru a înțelege că avantajele ce țin de pace și de securitate sunt uriașe pentru Republica Moldova, atunci când va fi membră a Uniunii Europene, într-un context atât de fragil, cu un conflict înghețat de mai bine de 30 de ani în regiunea separatistă transnistreană. Și cred că este foarte important să subliniem acest aspect, pentru că Uniunea Europeană chiar a oferit suport consistent Guvernului de la Chișinău pentru a fi capabil să mențină situația sub control într-un moment extrem de fragil.
Radu Osipov: Vi se pare justă această opțiunea referitor la Transnistria: integrarea în doi pași?
Eugen Tomac: Eu cred că este o abordare realistă, pentru că atunci când vrei să rezolvi un caz atât de sensibil cum este conflictul transnistrean într-o situație mult mai complexă, ce ține de războiul din Ucraina și această amenințare continuă care vine de la Moscova. Este bine să ne propunem obiective realiste și evident că nu putem pune în față: întâi rezolvăm conflictul transnistrean și apoi intrăm în Uniunea Europeană. Pentru că este clar că, de 30 de ani, toate formulele care au fost aplicate nu au dat niciun rezultat.
Acum s-a creat această premisă și este evident că marea majoritate a cetățenilor vor susține un asemenea proiect. Mai mult decât atât, ar fi și un imbold direct pentru cetățenii de dincolo de Nistru să înțeleagă că nu pot fi decuplați de Republica Moldova, dacă își doresc prosperitate, spitale mai bune, școli mai bune, salarii mai bune, pensii mai bune, lucruri pe care, evident, Republica Moldova le va avea după ce va intra în Uniunea Europeană. Fapt pe care îl poate observa oricine trece Prutul și, evident, o diferență majoră între România și Republica Moldova la acest capitol. Nemaivorbind de investițiile Uniunii Europene pentru agricultură, în antreprenoriat și așa mai departe.
Deci, Uniunea Europeană chiar reprezintă o poartă, o fereastră de oportunități fantastice. Și ele trebuie văzute într-o manieră naturală și de către cetățenii Republicii Moldova de dincolo de Nistru. Care, din păcate, sunt în continuare supuși unui program destul de agresiv de dezinformare și de deformare a realității. Și acest proces va dura. Tocmai de aceea, integrarea în etape este o soluție pragmatică, care răspunde unei necesități specifice Republicii Moldova.
Radu Osipov: Domnule Tomac, Parlamentul European a dat mereu primul direcția parcursului european pentru Republica Moldova. Este acea rezoluție din aprilie. Astăzi au fost discuții în Parlament la Chișinău. Dar este interesant ce se întâmplă în bucătăria Uniunii Europene? Pentru că, acum o săptămână, președintele Consiliului, Charles Michel, spunea la Kiev, flancat fiind de Maia Sandu și Volodimir Zelenski, că va face tot posibilul să-i convingă pe liderii statelor UE să ofere o soluție, o decizie pozitivă. În același timp, premierul maghiar, Viktor Orban, i s-a adresat lui Charles Michel, lăsând de înțeles că ar putea bloca deschiderea negocierilor cu Ucraina. Unde suntem noi, Republica Moldova, în această ecuație și cât de multă forță, putere de convingere are birocrația europeană? Mă refer la Comisie, Ursula von der Leyen, Charles Michel și, bineînțeles, politicienii din Parlamentul European.
Eugen Tomac: Foarte bună întrebarea Dumneavoastră. Evident că Parlamentul European va rămâne în continuare un deschizător de drumuri și va pune presiunea necesară pe instituțiile importante, cum este Comisia sau Consiliul. Dar, în acest context, evident că s-au parcurs aproape toți pașii. Mai rămâne acest moment important precum decizia în Consiliul European, unde șefii de stat și de guvern din toate statele membre invită Republica Moldova să înceapă negocierile, și Ucraina, evident. Și asta, spuneam mai devreme, acesta este răspunsul politic pe care Uniunea Europeană îl dă în fața unei crize fără precedent cu care se confruntă continentul european.
Uniunea Europeană este o entitate care nu se poate compara cu nimic la nivel global. Este exact Uniunea Europeană, o uniune de state, unde deciziile evident sunt luate în Consiliul European. Deciziile directoare de politică internă și externă, dar ele sunt aplicate de către Comisie și evident, votate în Parlament și Consiliul Uniunii Europene.
Ce vreau să spun este că, oricât de dure ar fi negocierile, eu cred că va ieși, și trebuie să avem această speranță, de „fum alb” în sensul că se va găsi un compromis pentru a-i satisface și pretențiile de multe ori exagerate ale liderilor, care preferă să aibă o agendă personală și directă cu Putin, într-un moment în care noi trebuia să-l izolăm cu toții, să dăm dovadă de mai multă solidaritate.
De aceea, sunt optimist până în ultima clipă, deși știu foarte bine că, în momentul de față, au loc negocieri destul de intense tocmai pentru a închide acest cerc pe care și l-a asumat Uniunea Europeană și anume, de a începe într-un timp cât mai rapid negocierile. Este foarte important ca acest lucru să se întâmple. De ce? Pentru că, în primul rând, vor veni bani în plus, pe lângă sprijinul financiar pe care l-a primit până acum Republica Moldova pentru a face față crizei de energie, crizei de securitate, crizelor sociale. Evident că pachetul de preaderare este extrem de important, pentru că el vine cu o serie de facilități și oportunități foarte importante. Și de aceea noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid.
Sigur că integrarea nu se va întâmpla peste noapte, dar aici este nevoie de consens și de un efort constant din partea tuturor politicienilor. Chiar dacă știm foarte bine că în Republica Moldova societatea este puternic divizată, pentru că există actori politici care duc un joc periculos în detrimentul Republicii Moldova, într-o totală contradicție cu majoritatea cetățenilor Republicii Moldova. Și de aceea este important ca acest consens să existe în Consiliul European. Și eu rămân optimist în ceea ce privește această chestiune.
Chiar dacă se va da un calendar ceva mai riguros și care poate fi speculat de agenții dezinformării care luptă împotriva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pentru că în momentul de față este clar că avem acest obiectiv, acest culoar foarte important. Eu rămân la opinia mea, că intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană redeschide o cale mult mai rapidă, mult mai apropiată, mult mai naturală de a apropia națiunea română, care a fost divizată fără voia ei în urmă cu aproape un secol.
Radu Osipov: Domnule Tomac, această perioadă este o perioadă electorală în general pentru Uniunea Europeană. Am văzut că multe partide mai sceptice față de Ucraina au popularitate. Cine critică Ucraina în Uniunea Europeană, în țările membre și mai ales în România? Dacă există anumite forțe care încearcă să exploateze conflicte moștenite de la Uniunea Sovietică: București-Kiev. Și Dumneavoastră cunoașteți mai bine, pentru că aveți o legătură personală, sunteți din sudul Basarabiei și cunoașteți trecutul acestor neîncrederi între Kiev și București.
Eugen Tomac: Da, sunt subiecte care trebuie discutate separat. Una este relația bilaterală între România și Ucraina, care a funcționat foarte rău, foarte slab, până la război. Și evident că războiul a separat apele foarte mult și Ucraina a trebuit să aleagă între a rămâne prizonieră intereselor rusești sau a alege o nouă cale. O nouă cale, o cale în care, evident, România trebuie privită ca un partener, care a demonstrat că, dincolo de animozitățile care, evident, ne-au nemulțumit de-a lungul timpului, a celor 30 de ani, s-a trecut la o etapă de încredere reciprocă. Și acest lucru cimentează o nouă abordare.
Am și spus chiar ieri în Parlamentul European, că iată un semn foarte bun pentru românii din Ucraina, cu prilejul Zilei Naționale, că în sfârșit, românii din Ucraina pot să spună că studiază în limba română, că nu mai există un complex și o presiune statală în ceea ce privește asumarea identității românești. Și acesta este un pas important pe care și l-a asumat Guvernul de la Kiev. Deci sunt gesturi care lasă fără muniție exact pe acești propagandiști care există și în România. Care încearcă sub pretextul grijii față de cetățenii români să popularizeze în spațiul public românesc tezele pe care Putin le-a trasat exact în ziua în care a invadat Ucraina. Cu un discurs agresiv antieuropean, un discurs agresiv anti-euroatlantic.
Și aceste teme le regăsim în rândul politicienilor populiști. Care, atenție, și aici trebuie să știe cetățenii Republicii Moldova, dacă nu, le mai amintesc eu din nou. Anul trecut, în zilele în care Rusia a sistat livrările de gaze către Republica Moldova, George Simion, mare unionist cândva, care ne-a păcălit pe foarte mulți dintre noi, a cerut ca România să nu mai susțină deloc Republica Moldova. Sub pretextul că sunt investiții inutile într-un moment de criză majoră. Eu cred că aceste lucruri trebuie privite ca fapte extrem de periculoase, extrem de grave și pe care trebuie să le taxăm.
A menține un discurs antieuropean în momentul de față și un discurs de izolare a Republicii Moldova este un discurs identic cu ceea ce urmărește, ce așteaptă Moscova de la politicienii care se prefac că sunt antiruși, dar în realitate au o agendă destul de bine conturată. Pentru că mi-ați întins această provocare, am vrut să dau exemple concrete, pentru că oamenii trebuie să știe să separe apele și Republica Moldova. Au existat multe perioade în care au căzut măști politice. Și oamenii sunt deja suficient de bine imunizați față de aceste perioade nefericite prin care trebuie să trecem. Ceea ce este foarte important este că marea majoritate a oamenilor sunt raționali, înțeleg riscurile, înțeleg eforturile. Și evident că singura soluție pe care o avem în momentul de față pe care trebuie să mizăm este, evident, integrarea în Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Tot în decembrie ar trebui să urmeze o decizie importantă pentru România la Consiliul pentru Afaceri Interne și Justiție. Cum evoluează acest dosar al aderării în Schengen. Pe de o parte, Dumneavoastră v-ați adresat la Curtea Uniunii Europene pentru Justiție, pe de altă parte, există zvonuri că în decembrie nu va fi o decizie pozitivă pentru România.
Eugen Tomac: Îmi mențin punctul de vedere pe care l-am avut din prima clipă. Consider că pentru România cel mai important dosar în momentul de față este intrarea în spațiul Schengen și asta nu înseamnă doar liberă circulație. Asta înseamnă, în primul și în primul rând, intrarea și maximizarea cu tot potențialul pe care îl are piața unică europeană. Și aici discutăm, în primul și în primul rând, despre libera circulație a mărfurilor. O țară europeană are oportunități fantastice, în primul rând, pentru că poate să-și dezvolte o relație comercială la nivelul întregii UE pentru că nu mai există vamă. România, deși este în Uniunea Europeană, pentru toate importurile și exporturile încă există această frontieră. Din păcate, nu am fost convingători.
Anul trecut, toți decidenții de la București au spus că, în 2023, sigur vom intra. Iată, ne apropiem de Consiliul pentru Afaceri Interne și Justiție din 5 decembrie. Va fi pe ordinea de zi acest subiect, dar nu se va lua o decizie, ceea ce este extrem de umilitor din nou. Din păcate, regret că statul român nu a deschis un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
A trebuit să merg eu, în calitate de deputat, care nu are toate facilitățile procedurale pe care le are un stat în a deschide această acțiune, care este extrem de costisitoare și cu un volum de muncă uriaș pe care îl fac eu cu echipa mea de avocați în numele României. Și evident că dacă statul român dădea în judecată, alta era situația în prezent, pentru că exista și o presiune politică consistentă pe Austria, care, evident, la un moment dat, poate fi invitată să plătească despăgubiri foarte mari. Pentru că România pierde anual peste 10 miliarde de euro, pentru că nu este în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile de peste 12 ani.
Radu Osipov: Cum rămâne cu Olanda, unde a câștigat un nou partid de dreapta alegerile?
Eugen Tomac: Este un duș rece și pentru olandezi. Și toate partidele politice clasice trebuie să înțeleagă că trăim o eră în care discursul populist, pe alocuri extrem de agresiv și plin de ură, trezește pasiuni în rândul națiunilor chiar și a celor mai educate.
Și acesta este un semnal de alarmă foarte puternic pentru toate societățile. Trăim vremuri complicate, am trecut prin criza de sănătate în Pandemie, criza energetică, criza de război, crizele sociale s-au multiplicat și, evident, că inflația și toate problemele care există în societățile europene au dat naștere acestor curente, care sunt din ce în ce mai vizibile, din ce în ce mai prezente și cu priză la populație. Și asta poate schimba, evident, cursul unor construcții care s-au făcut cu mare efort de-a lungul deceniilor.
Radu Osipov: Domnule Tomac, vă mulțumesc pentru răspunsuri, vă mai așteptăm ÎN CONETXT.
Eugen Tomac: Și eu vă mulțumesc pentru invitație.
