Interviu ÎN CONTEXT// Pavel Cazacu: Federația Rusă este obligată să execute hotărârile CtEDO pentru politica de rusificare prin regimul de la Tiraspol
Problema școlilor românești din regiunea transnistreană va dura atâta timp cât nu va exista o soluție definitivă cu privire la fiecare drept sau libertate încălcată. Potrivit avocatului Asociației „Promo-LEX”, Pavel Cazacu, Federația Rusă este în continuare obligată să execute cele trei hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului prin care s-a constatat că regimul de la Tiraspol a implementat o politică de rusificare, inclusiv prin acele prevederi locale care sancționează vorbitul, scrisul în limba română.
Mai jos găsiți textul interviului.
Virginia Pîntea: Cum a evoluat situația școlilor în ultimii doi ani de război? Cele mai mari abuzuri, totuși, au rămas cumva în istorie, în anii 2000, dar astăzi băieții în școlile românești sunt obligați să servească structurile paramilitare.
Pavel Cazacu: După începerea invaziei ruse în Ucraina, situația a rămas stabilă. Nu o putem compara cu abuzurile care s-au produs la începutul anilor 2000 sau în anii 2014-2015. Situația s-a mai calmat. Dar asta nu înseamnă că problemele cu care s-au confruntat aceste instituții de învățământ au fost rezolvate. Problemele sistemice pe care le-am constatat anterior, pe care le-a constatat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) au rămas în continuare.
Vorbesc în primul rând despre lipsa unor sedii proprii. Vorbesc despre riscul, după cum ați menționat și Dumneavoastră, al tinerilor de a fi înrolați în armata transnistreană, inclusiv în continuare sunt recepționate aceste citații sau avize de a veni la comisariatul militar local din regiunea transnistreană.
Dar, periodic, se mai întâmplă și cazuri de limitare a libertății de circulație. Deși sunt cazuri, sunt fenomene care sunt reflectate inclusiv în rapoartele noastre, dar pe care le observăm că le experimentează copiii, profesorii, directorii acestor școli.
Virginia Pîntea: Care este profilul acestor elevi și familiile care aleg școlile românești?
Pavel Cazacu: Sunt familiile care vorbesc exclusiv în limba rusă, dar oricum aleg să frecventeze aceste școli. Eu presupun că este datorită faptului că aceste școli oferă anumite oportunități pentru copii, iar familiile, indiferent de situația familială, situația sau contextul geopolitic, înțeleg că aceste școli îți permit să ai studii superioare, studii calificate și oportunități de studii în afara țării. Mai ales în spațiul european. Mai ales că, începând cu anul 2017, există un angajament între Chișinău și Tiraspol care presupune că diplomele, dacă ne referim deja la situațiile copiilor care aleg studiile inclusiv în școlile moldovenești, locale sau alte școli din regiunea transnistreană, care nu se află în subordinea Chișinăului, oricum au anumite oportunități de a continua studiile peste hotare.
După cum spuneam, nu au fost rezolvate toate problemele acestor școli, însă situația s-a calmat, inclusiv din perspectiva faptului că numărul de elevi este fie stabil, fie într-o ușoară creștere.
Acest lucru demonstrează, pe de o parte, calitatea studiilor în aceste instituții de învățământ. Dar nu trebuie să ne gândim că ușoara creștere a numărului de elevi înseamnă obligatoriu lipsa oricăror probleme cu care se confruntă aceste școli.
Virginia Pîntea: Rusia, deși nu este în Consiliul Europei, nu plătește despăgubiri. Dar nici când era nu achita. Există căi de sancționare a Rusiei, pentru că nu plătește despăgubiri și pentru că a creat pe teritoriul Republicii Moldova un vid de drept?
Pavel Cazacu: Hotărârile care au fost pronunțate până în anul 2022, în care există deja o hotărâre de condamnare, Federația Rusă în continuare este obligată să le execute. Aici mă refer în primul rând la aceste trei hotărâri ale Curții Europene în dosarul școlilor. Această obligație nimeni nu a eliminat-o.
Republica Moldova susține aceste școli, inclusiv financiar, însă aceste măsuri de susținere nu înlocuiesc obligația Federației Ruse de a executa hotărârile CtEDO. Asigurarea dreptului la educație în regiunea transnistreană poate fi posibilă doar după ce Federația Rusă își va executa obligațiile din acele trei hotărâri CtEDO.
Curtea Europeană a constatat în cele trei hotărâri care sunt în prezent în privința școlilor că regimul de la Tiraspol a implementat o politică de rusificare, inclusiv prin acele prevederi locale care sancționează vorbitul, scrisul în limba română. Din păcate, aceste prevederi locale sunt încă în vigoare.
Deci nu putem spune că există o schimbare de paradigmă din partea regimului de la Tiraspol. Pur și simplu nu mai sunt acele probleme grave care se referă la evacuarea școlilor sau rețineri nejustificate pe o anumită perioadă de timp. Sunt observate anumite incidente, dar ele sunt mai mici. Sunt mai nesemnificative în comparație cu cele din anii trecuți. Problema sediilor, problema libertății de circulație va mai dura atâta timp cât nu va exista o soluție definitivă cu privire la fiecare drept sau libertate încălcată în regiunea transnistreană.
