Interviu ÎN CONTEXT// Mihai Isac: În acest moment Republica Moldova este pusă în fața unui examen istoric
Republica Moldova este în acest moment pusă în fața unui examen istoric și este foarte posibil ca, datorită negocierilor și capacității democrațiilor europene, se va ajunge la un compromis, iar Republica Moldova și Ucraina să primească acceptul pentru a lansa negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Moldova.
Opinia aparține expertului în politică externă, Mihai Isac, exprimată în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1. Mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, i-am ascultat pe cei doi lideri de la Chișinău și București nu au siguranța unui vot unanim, deși consideră ei că nu trebuie să dramatizăm. În același timp, aseară am primit vestea oficială. Pentru că se discuta pe culoare despre deblocarea fondurilor pentru Ungaria. Cum ar putea să se încheie negocierile care au început. Nici nu prea putem ști când au început, pentru că au fost, pe de o parte, mai puțin sau mai mult secrete. Și ieri, liderii europeni au discutat la Bruxelles, în contextul Consiliului de astăzi.
Mihai Isac: Trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană este o mare democrație. Această mare democrație este formată din foarte multe state și fiecare stat are propriile sale interese. Interese care au ajuns să aibă ca punct comun includerea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Balcanilor de Vest în arealul Uniunii Europene. Și ne referim aici din punct de vedere al structurii Uniunii Europene, pentru că Republica Moldova este demult parte a Europei.
Din păcate și la nivelul Uniunii Europene, există anumite forțe politice, cum sunt cele de la Budapesta, care, păstrând o relație aparte cu președintele rus, Vladimir Putin, încearcă să folosească orice prilej pentru a obține noi avantaje în folosul propriu.
Efortul de democratizare al tuturor țărilor din Uniunea Europeană este unul permanent și lupta pentru democrație nu se oprește odată. Nu se oprește odată lupta pentru democrație, pentru libertate, pentru justiție, este corelată cu lupta anticorupție și se duce în fiecare zi. Fiecare dintre noi suntem responsabili. Cât de democrată este țara în care trăim, cui dăm votul, pe cine am vrea să vedem în fruntea statului sunt decizii pe care trebuie să le luăm o dată la patru ani sau în funcție de legislația electorală din fiecare țară.
Desigur, aceste discuții privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și negocierile nu sunt de ieri, de azi. Este un proces care a fost intensificat în urma invaziei militare ilegale ruse împotriva Ucrainei, pentru că Uniunea Europeană s-a trezit în fața unei amenințări teribile. Iar binomul geopolitic, Uniunea Europeană - NATO a făcut față examenului Ucraina.
Faptul că Republica Moldova este la frontiera estică, faptul că este supusă unei ofensive hibride totale din partea Federației Ruse a îngrijorat Uniunea Europeană, care a luat măsuri pentru consolidarea relațiilor cu Republica Moldova. Vedem și vizita ministrului Energiei din România, Sebastian Burduja, la Chișinău, unde deja s-au pus ultimele semnături pentru racordarea Republicii Moldova la spațiul energetic european. Ceea ce de fapt înseamnă racordarea Republicii Moldova la spațiul energetic românesc mai întâi. Iar în acest sens, prin toate aceste măsuri, Uniunea Europeană își arată sprijinul pentru Republica Moldova.
Republica Moldova este în acest moment pusă în fața unui examen istoric, pentru că, după cum vorbeam și altă dată, chiar și în cadrul acestei emisiuni, aceste reforme nu trebuie făcute de dragul Europei sau de dragul Bruxelles-ului sau de dragul Statelor Unite. Aceste reforme trebuie făcute în primul rând pentru populația Republicii Moldova. Iar autoritățile ar trebui să continue acest trend, indiferent de ceea ce se va decide la acest Summit.
Pentru că la acest Summit se vor discuta foarte multe probleme. Sunt problemele din Balcanii de Vest, unde Federația Rusă, practic, încearcă să arunce în aer Bosnia și Herțegovina. Avem problemele din Kosovo, avem problemele din Macedonia de Nord și din Serbia. Deci, există foarte multe probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană. Problemele care rezultă din războiul dintre Israel și formațiunea teroristă Hamas. Vedem cum în Ucraina deja Europa se pregătește pentru un nou val de refugiați din cauza faptului că Federația Rusă atacă infrastructura energetică declanșând un război de teroare împotriva populației civile. Deci, sunt foarte multe probleme pe care Uniunea Europeană trebuie să le rezolve.
Conform cutumelor, aceste rezultate vor fi anunțate imediat. Și, din nou, este foarte posibil ca datorită negocierilor și capacității democrațiilor europene de a ajunge la un compromis, Republica Moldova și Ucraina să primească acceptul pentru demararea acestui proces. Iar acest semnal politic va fi urmat de un proces foarte lung de negocieri tehnice. Negocieri tehnice, unde Republica Moldova poate beneficia de experiența românească. Deja autoritățile române au început să pregătească funcționari civili din Republica Moldova pentru procesul de negocieri, inclusiv Institutul Diplomatic Român a avut o serie de cursuri pentru înalți funcționari din Republica Moldova și din administrațiile care se vor ocupa de aceste negocieri. Și, în orice caz, acest proces este ireversibil și doar dacă populația Republicii Moldova va abandona visul european, acesta va putea fi învins. Dar până atunci, prin ceea ce s-a făcut în ultimii ani, se arată că nu este cazul.
Radu Osipov: Tocmai despre asta voiam să vă întreb. Pentru că există planul de rezervă ca votul politic să coincidă cu începerea, lansarea negocierilor tehnice. Adică nu ar fi într-adevăr un eșec, dacă, de exemplu, astăzi sau mâine Viktor Orban nu se va lăsa convins nici măcar de această dezghețare de fonduri. În același timp este foarte importantă atmosfera de la Chișinău sau din Ucraina, pentru ca populația să nu fie demoralizată, iată, de un rezultat negativ, astăzi. Există posibilitatea, să zicem, unui compromis între aceste două moduri de a gândi și de a vedea lucrurile?
Mihai Isac: Desigur, în primul rând, trebuie să ne gândim și să vedem nu pot să spun doar partea pozitivă. Dar faptul că Republica Moldova a convins state foarte importante cum sunt Germania, Franța, Spania, Portugalia, Italia și statele nordice, statele central-europene. Și nu vorbesc acum doar de România. Vorbim de state care sunt la mii de kilometri depărtare precum Slovenia, Portugalia, unde și președinții lor sau oficialii lor au fost prezenți la Chișinău.
Faptul că Republica Moldova a reușit să convingă aceste țări că merită să facă parte din Uniunea Europeană deja este un succes diplomatic imens. Am văzut ieri că șeful diplomației de la Chișinău, domnul Nicu Popescu, a purtat discuții cu ministrul Afacerilor Externe din Ungaria. Există posibilitatea unui rezultat pozitiv. Desigur, faptul că toată lumea vrea cât mai repede în Uniunea Europeană este un lucru foarte ușor de văzut.
Radu Osipov: Cu Ungaria noi avem și un parteneriat strategic semnat în timpul unui Guvern mai mult sau mai puțin pro rus. Și atunci au fost critici că Ungaria vrea să scoată cumva România din ecuație sau mai degrabă Rusia. Și dacă ar fi să vedem ce a făcut Guvernul maghiar la consiliile europene, chiar și atunci când s-a discutat despre sancțiuni, mereu a existat o poziție a lui Viktor Orban. Anul trecut, când s-a renunțat la gazele și combustibilii fosili din Federația Rusă, totuși, Comisia Europeană a lăsat acea breșă pentru conducta Drujba, de exemplu, de petrol, care să îi permită Ungariei să importe petrol din Federația Rusă. Există, totuși, o legătură între Ungaria și Federația Rusă. Fie că este ghidată de interese economice, fie că este ghidată poate de interese mai obscure.
Mihai Isac: Desigur, relația specială dintre Ungaria și Federația Rusă a făcut obiectul multor anchete de presă. Au fost arătate beneficiile de care se bucură anumite persoane din jurul premierului Orban în urma relațiilor cu diferite firme aparținând statului rus. Nimeni nu neagă faptul că Viktor Orban reprezintă o oarecare problemă aparte pentru Uniunea Europeană. Având în vedere că el folosește orice ocazie pentru a șantaja politic alte state membre ale Uniunii Europene pentru a obține ceea ce dorește. Dar vedem deja că trendul împotriva unor regimuri autoritare este destul de accentuat. Vedem recent că, în Polonia, Donald Tusk, un politician proeuropean, a revenit și o persoană din Polonia care a avut funcții importante la nivelul Uniunii Europene a revenit în fruntea Guvernului de la Varșovia.
Desigur, lupta pentru democrație nu se oprește niciodată. Din păcate, există state cum este Ungaria, unde, datorită capacității limitate a opoziției de a se opune unui lider autoritar, cum este Orban, vedem astfel de rezultate. Dar trebuie să înțelegem că Viktor Orban poartă această luptă împotriva Uniunii Europene, iar Republica Moldova este doar ultima din problemele, din dosarele pe care el încearcă să le folosească împotriva Uniunii Europene.
Și da, această relație specială dintre Federația Rusă și Ungaria complică lucrurile. Ungaria refuză practic să sprijine cam orice efort comun pentru sprijinirea Ucrainei. Și da, modul său de a face politică nu trebuie să îngrijoreze neapărat Chișinăul. Chișinăul a reușit să convingă state mult mai importante decât Ungaria că merită să facă parte din Uniunea Europeană. Iar în acest moment în Uniunea Europeană este un proces întreg de reformare a modului în care se iau deciziile pentru că astfel de decizii importante, cum este aderarea unui stat la Uniunea Europeană, să nu mai depindă de votul unui stat rebel care încearcă să tragă foloase în urma aceasta.
Radu Osipov: Se ia în calcul, totuși, renunțarea la unanimitate?
Mihai Isac: Exact!
Radu Osipov: Dar ar fi complicat de făcut această tranziție de la unanimitate la majoritatea calitativă? Până la urmă vin alegeri europene și practic următorul mandat ar trebui să pună în practică această reformare și să pregătească Uniunea pentru un nou val de extindere.
Mihai Isac: Este o întreagă discuție, este, cum spuneam, un proces îndelungat. Uniunea Europeană este o democrație de câteva sute de milioane de oameni. Deci este clar că deciziile nu se pot lua foarte ușor și este bine că nu se pot lua foarte ușor. Pentru că se va ajunge la o decizie care va nemulțumi toate părțile și va mulțumi toate părțile. Pentru că într-un proces de negocieri, nu poți să termini o negociere sau negocierile să fie cu succes, dacă una din părți este prea mulțumită de ce obține în acest moment. Uniunea Europeană s-a concentrat pe susținerea Ucrainei. Republica Moldova a beneficiat din plin de sprijinul Uniunii Europene. Acest sprijin al Uniunii Europene se vede prin granturile primite, prin sprijinul direct primit și sub forma unei diplomații militare. Să nu uităm faptul că state precum sunt Germania, Franța sunt state care au armate puternice și care au trimis ajutor Republicii Moldova. Să nu uităm colaborarea permanentă care de multe ori nu mai este neapărat acoperită de mass-media, deoarece se întâmplă atât de multe în acest domeniu încât nu mai reprezintă poate interes pentru cititori.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este extinsă în tot ceea ce înseamnă domeniul apărării. Vedem în fiecare zi faptul că între cele două maluri ale Prutului se clădesc noi și noi legături. Vorbim de înfrățire între localități. Vedem faptul că foarte multe proiecte, inclusiv în Chișinău, cum sunt parcurile, au fost finalizate din bani oferiți de către diferite entități administrative din România, inclusiv sectoare din București. Vedem totodată un efort permanent al României de a sprijini Republica Moldova la nivelul instituțiilor internaționale. Vedem șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a avut în permanență declarații în favoarea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Premierul român Ciolacu a fost în Statele Unite, problema securității Republicii Moldova a fost discutată de la Casa Albă până la în Congresul Statelor Unite. Și inclusiv când premierul Ciolacu a discutat cu reprezentanți ai marilor firme americane, cum este Google, Republica Moldova a fost pe agenda acestor discuții. Deci, faptul că Republica Moldova este susținută practic de tot ceea ce înseamnă marile partide politice din România ar trebui să ofere o siguranță Republicii Moldova că în acest proces, chiar dacă va întâmpina mici greutăți datorită opoziției unui dictator, este ireversibil.
Și doar prin propria voință, prin modul de a face reforme, prin modul în care autoritățile ar trebui să aplice diferite experiențe ale unor state din Uniunea Europeană, pentru a facilita trecerea mai repede de la statutul pe care îl are acum în Republica Moldova la statutul de membru al Uniunii Europene oferă o imagine clară. Trebuie să ne uităm doar unde era Republica Moldova la începutul anului 2022 și unde se află astăzi, 14 decembrie 2023.
Radu Osipov: Ar trebui să punctăm și anumite etape prin care a trecut Republica Moldova. Etape tehnice. De exemplu, integrarea în piața energetică europeană și prin infrastructură. Republica Moldova, operatorul național din Republica Moldova, cel puțin pe electricitate, face parte din rețeaua europeană. Putem cumpăra gaze împreună, sunt finanțate și lucrări de infrastructură de interconectare. Dincolo de asta, există și un plan de investiții în economia Republicii Moldova pentru a reduce decalajul acesta între Estul și restul Europei. Există misiunea civilă de Securitate, există mecanismul pentru pace european, care finanțează modernizarea armatei. Există macro asistența europeană care ajută la crearea bugetului. Au fost chiar și acele compensații în sezonul rece cu ajutoare din Uniunea Europeană. Chiar și Platforma pentru Moldova instituită de România, Germania și Franța. Așadar, în timpul crizelor, Uniunea Europeană a fost alături de Republica Moldova. Dar acum este important să înțelegem cât de mult reușește Uniunea Europeană să fie un monolit geopolitic.
Mihai Isac: Problema unității decizionale a Uniunii Europene nu este pusă în context doar în ceea ce privește relația cu Republica Moldova. Uniunea Europeană are interese aparte și în regiunea Sahel din Africa, inclusiv în zona Orientului Mijlociu. Și vedem faptul că această democrație imensă, care este Uniunea Europeană, nu are opinii unitare pe orice subiect. Dar asta este și bine, pentru că din opinii contrare se nasc soluțiile cele mai bune. Pentru că a acorda dreptate doar unei părți în ceea ce privește anumite subiecte nu poate fi, nu este ceva sănătos.
Dar atunci când vine vorba de crime împotriva umanității, când vine vorba de respectarea legislației internaționale, Uniunea Europeană a stat umăr la umăr cu Republica Moldova și cu Ucraina. Faptul că Republica Moldova și Ucraina beneficiază exact de ceea ce spunea inclusiv acum câteva zile, dacă nu mă înșel, ministerul Apărării din Republica Moldova că a primit un nou lot de asistență din partea Uniunii Europene.
Deci, vedem practic în fiecare zi, doar citind comunicatele de presă, vedem cât de multe se fac pentru Republica Moldova. Din nou, Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova. Republica Moldova ar trebui să continue aceste reforme, indiferent de decizia de astăzi. Pentru că aceste reforme se fac pentru populația Republicii Moldova.
Radu Osipov: Am ascultat declarațiile. Sunt două probleme separate. Republica Moldova, Ucraina și Georgia ar trebui să primească azi statutul de țară candidată. Și problema Ungariei cu justiția și fondurile pe care le blocase Comisia și Consiliul European.
Mihai Isac: Da, deci cum spuneam, în Uniunea Europeană sunt moduri diferite de a face politică. În Uniunea Europeană se discută, se poartă negocieri, chiar dacă aceste procese de negocieri par interminabile și lumea dorește soluții rapide. Este oricum o soluție mult mai bună decât ceea ce există în Federația Rusă sau în Coreea de Nord sau în Republica Islamică Iran. Pentru că prefer oricând o democrație, unde mai este de lucru, o democrație imperfectă decât o dictatură perfectă. Pentru că nu putem să cedăm presiunii de a face, de a lua decizii rapide în ceea ce privește anumite dosare.
Din nou, în afară de Republica Moldova, în aceste zile se discută și problema Balcanilor de Vest. A fost și acel Summit al Uniunii Europene și Balcanilor de Vest. În Balcanii de Vest există state cu probleme diferite de cele ale Republicii Moldova. Dar și acolo vedem, mai ales în Bosnia și Herțegovina, umbra lungă a serviciilor federale de informații rusești, care încearcă să distrugă o entitate statală. Și aici ne referim la Bosnia și Herțegovina. Un stat care a suferit foarte mult în anii 90, din cauza unui război civil, unde Federația Rusă a jucat un rol negativ.
Radu Osipov: Cât despre extinderea Uniunii Europene, astăzi se decide sau nu deschiderea negocierilor cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia ar putea primi statutul de țară candidată. Ungaria se opune Ucrainei. Așadar, Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre, Aș vrea să ne axăm pe această nuanță menționată și de președintele Lituaniei, care le-a răspuns jurnaliștilor de acolo, de la Consiliul European. Și presa internațională a titrat aseară că Comisia Europeană încearcă să cumpere vetoul Ungariei. Cât de adevărată este această metaforă?
Mihai Isac: Mass-media are nevoie să dea titluri pentru a vinde ceea ce produce. Dar, desigur, este un proces complicat de negocieri. Este clar că modul actual de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene trebuie supus unei anumite reforme. Pentru că vedem cum chiar și în astfel de momente istorice avem guverne, să spunem, cu tendințe dictatoriale și asta nu o spun eu, o spun organizații internaționale recunoscute pentru expertiza lor în domeniu. Au tendința să blocheze progresul, practic, al întregului bloc.
Desigur, între Ungaria și Ucraina această retorică dușmănoasă nu este de ieri, de azi. Să nu uităm că liderii etnicilor ucraineni, celor maghiari din zona Transcarpatia au trimis o scrisoare deschisă liderilor Ungariei, solicitându-le să nu oprească acest proces. Din nou, Orban are un mod aparte de a face politică. Relațiile sale foarte apropiate cu Federația Rusă, desigur, atrag oprobriul întregii clase politice de la diferite state europene. Și faptul că o țară, cum este Ungaria, poate bloca progresul unui bloc de câteva sute de milioane de oameni pune sub semnul întrebării modul în care pe viitor Uniunea Europeană va trebui să ia astfel de decizii.
Radu Osipov: Ungaria a speculat de multe ori cu politica Kievului față de minorități, iarăși recent Rada ucraineană a amendat legislația privind minoritățile și a oferit drepturi lărgite pentru folosirea limbilor oficiale din Uniunea Europeană în viața publică, în școli, în politică. Până acum, într-adevăr, Ucraina era criticată pentru aceste legi și mulți spuneau că, de fapt, minoritățile din Ucraina au devenit cumva o victimă colaterală a politicii de derusificare, decomunizare.
Mihai Isac: Desigur, România a fost printre primele țări care au criticat în mod dur modul în care Ucraina încerca să rezolve relația sa cu minoritățile naționale. În Ucraina trăiesc, conform unor date neoficiale, peste 500 de mii de etnici români. Din aceștia sunt răspândiți practic în întreaga Ucraină, datorită perioadei sovietice și a industrializării din anumite părți ale Ucrainei. Găsim comunități destul de importante de etnici români, inclusiv în zona Donbasului, inclusiv în Crimeea ocupată samavolnic de forțele militare ruse de ocupație.
România a obținut retragerea recunoașterii așa-zisei limbi moldovenești în urmă cu câteva săptămâni. Desigur, aceste reforme în domeniul legislației minorităților din Ucraina trebuie făcute. Durează până când acestea vor fi implementate. Nu se pot obține rezultate de pe-o zi pe alta. Faptul că Ucraina este ținută în afara Uniunii Europene nu garantează că drepturile minorităților vor fi respectate. Și o spun din experiența României și a altor state. Drepturile minorităților sunt mai bine respectate în interiorul Uniunii Europene decât în afara Uniunii Europene. Iar faptul că Ucraina a implementat această legislație, să spunem dură, împotriva minorităților naționale este și o replică la modul în care Federația Rusă a folosit aceste minorități împotriva statului ucrainean.
Radu Osipov: Revenim la discuția privind drepturile minorităților din Ucraina, un argument pe care Viktor Orban l-a folosit de fiecare dată când a încercat să argumenteze vetoul contra Kievului. Așadar, care sunt perspectivele în această situație? Pentru că România, deși a criticat această legislație, așa cum spuneați de fiecare dată, a înțeles interesul național. Discutam despre minoritățile din Ucraina înainte să ascultăm declarațiile lui Viktor Orban. Pe frontul de Est luptă și maghiarii din Ucraina, și românii din Ucraina. Ucraina, de fapt, este un zid pentru Europa și rezistă în fața acestei agresiuni rusești. În contextul în care va fi amânată decizia de astăzi, ce așteptări aveți? Cum va reacționa populația din Ucraina, din Republica Moldova? Cum va afecta acest lucru moralul?
Mihai Isac: Desigur, putem face multe speculații, dar până nu vedem decizia finală, nu are sens. Republica Moldova a pornit pe acest drum al reformelor. Nu trebuie să se oprească aici, trebuie continuată de către autorități. Fiecare dintre noi suntem datori să facem tot ceea ce putem pentru a ajuta integrarea europeană a Republicii Moldova. Vor mai avea loc negocieri. Acestea sunt doar declarațiile de început. Toată lumea încearcă să arate că nu este, că nu dorește să facă nicio concesie. Dar urmează câteva ore bune de negocieri și trebuie să așteptăm. Totodată, în acest moment, astfel de declarații sunt ceva obișnuit atât pentru Viktor Orban, cât și pentru alți lideri europeni.
Republica Moldova, dacă vedem, se află pe agenda marilor cancelarii ale Europei. Asta se datorează și sprijinului românesc. Și faptul că Republica Moldova a ajuns acolo și faptul că despre Republica Moldova se vorbește în guvernul din Italia, am văzut mesajul premierului italian, în guvernele din Portugalia, Slovenia, arată cât de mult a avansat Republica Moldova. Și nu numai pe scena diplomatică, dar în general pe scena europeană.
Avem de tras concluzii după acest summit, iar faptul că noi ar trebui să continuăm cu aceste reforme este un lucru care nu depinde de deciziile celor de la Bruxelles. Pentru că aceste reforme nu sunt făcute de dragul Bruxelles-lului. Aceste reforme sunt făcute și ar trebui să fie făcute pentru binele populației din Republica Moldova.
Ucraina este un zid în fața agresiunii militare rusești, este un zid care a apărat Chișinăul anul trecut, când lumea deja își făcea bagajele pentru a pleca din Republica Moldova, nedorind să locuiască sub un regim pro-Kremlin. Și, având în vedere că totuși avem în țară forțe care se bucură de o relație aparte cu președintele Orban, mă mir de ce liderii acestor partide care au avut această relație strategică cu Ungaria, de ce nu s-au dus frumos la Budapesta să îi solicite lui Viktor Orban să susțină aderarea Republicii Moldova la Ucraina? Pentru că, dacă tot ne lăudăm cu aceste relații strălucite la nivel internațional din partea unor lideri ai opoziției, atunci ar trebui să le folosească. Dar vedem totuși această lașitate politică din partea unor lideri ai opoziției care nu doresc ca laurii integrării europene în Republica Moldova să ajungă la un anumit partid politic.
În pofida faptului că acest partid și această administrație a ajuns din diferite circumstanțe să conducă Republica Moldova în aceste zile istorice. Pentru că ceea ce se întâmplă la Bruxelles sunt zile istorice, în pofida oricăror rezultate. Pentru că în acest moment comunitatea, blocul comunitar, Uniunea Europeană este pregătită să includă noi state.
Iar o parte din cetățenii Republicii Moldova sunt deja membri ai Uniunii Europene prin faptul că dețin cetățenia Bulgariei, României, Portugaliei, Italiei, Spaniei sau în alte părți unde destinele economice i-au dus. Dar vedem, totodată, o unitate clară la nivelul majorității populației că doresc să intre în Uniunea Europeană, indiferent de partidul politic pe care l-au votat.
Dar faptul că o parte a acestei opoziții care înainte a condus Republica Moldova și avea „relații strategice” cu Ungaria nu a ridicat nici măcar un deget pentru a facilita, să zicem, o discuție cu partea maghiară, pentru ca Republica Moldova să nu fie afectată de problemele mai mult sau mai puțin închipuite dintre Ungaria și Ucraina. Ar trebui să trezească anumite semne de întrebare la o parte importantă din populația Republicii Moldova, care încă s-a lăsat atrasă de promisiunile electorale de genul Aeroport la Comrat, la Ceadîr-Lunga, și a votat partide care nu au interesul populației Republicii Moldova la inimă.
Radu Osipov: Domnule Isac, vă mulțumesc mult pentru că ați fost ÎN CONTEXT la această ediție specială.
Mihai Isac: Vă mulțumesc mult pentru invitație.
