Interviu ÎN CONTEXT// Nicolae Negru: Tiraspolul ar pretinde să fie tratat ca o entitate separată de Republica Moldova. Dar nu este așa
Reintegrarea regiunii transnistrene în spațiul economic, vamal și fiscal este prioritatea Guvernului de la Chișinău. Până acum, firmele din regiunea transnistreană au beneficiat de Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană și de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor. Pe de altă parte, procedurile operaționale, vamale sau taxa de mediu au trebuit achitate. Aplicarea noului Cod vamal nu este decât o etapă.
Tiraspolul opune rezistență și anticipează taxe pentru agricultorii de la Dubăsari și majorează tarifele la furnizarea de gaze pentru instituțiile publice cu sediile în regiunea controlată de secesioniști. Integrarea în doi pași a fost interpretată la Tiraspol drept aderarea în doi pași. Care este diferența, am discutat cu Nicolae Negru, editorialistul „Ziarului Național”, invitatul emisiunii „ÎN CONTEXT”.
Radu Osipov: Domnule Negru, bună seara. Mai întâi despre integrarea europeană în doi pași. O formulă propusă anterior pentru ca procesul de aderare să nu depindă de Rusia. Rusia nu are dreptul de veto pe aceste subiecte. Este și un laitmotiv în retorica de la Bruxelles. Este cu totul altceva decât aderarea în doi pași. Ce nu a înțeles Krasnoselski sau ce s-a făcut că nu a înțeles?
Nicolae Negru: Bine. Krasnoselski vrea sa spună că Transnistria sau ceea ce administrează el acolo ar fi o entitate politică separată și astfel ar fi privită și de la Bruxelles. Dar nu este așa. Când se vorbește despre integrarea Republicii Moldova, se vorbește despre toată Republica Moldova. Nu se crede că o parte din Republica Moldova o să adere la Uniunea Europeană, iar cealaltă o să rămână undeva suspendată și să se autoadministreze. Mai cu seamă că și acum există relații economice între raioanele de Est ale Republicii Moldova. Ele exportă în Uniunea Europeană. Și nu ar putea ele exporta altfel sau ar avea alte relații economice. Și acum, aceste relații economice sunt datorate faptului că Republica Moldova are un Acord de Asociere semnat cu Uniunea Europeană și un Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Și la acest Acord participă regiunea transnistreană, iar Krasnoselski prezintă lucrurile ca și cum ar exista un Acord separat de Republica Moldova între Tiraspol și Bruxelles. Ceea ce este fals, desigur.
Radu Osipov: Probabil, Krasnoselski interpretează și relația cu Chișinăul, că ar avea un Acord de Liber Schimb și cu Republica Moldova. Pentru că folosește si noțiunea „țara vecină”. Există relații economice Chișinău - Tiraspol? Am discutat și mai devreme despre privilegiile pe care le au afacerile din stânga Nistrului. Considerați că există sprijin popular pe malul drept pentru eliminarea acestor privilegii de care beneficiază Transnistria? Mă refer mai mult la establishmentul economic și politic, nu neapărat la oamenii simpli.
Nicolae Negru: Să privim lucrurile cum s-au întâmplat, de exemplu, cu Autonomia găgăuză, când s-a schimbat legislația și o parte din TVA va trebui să plătească administrația locală de la Comrat. Cam în mod similar va trebui oamenii de afaceri din Autonomia găgăuză să plătească anumite taxe vamale. Așa cum văd eu lucrurile, e mai mult o chestiune simbolică. Fiindcă Republica Moldova are acorduri de Liber Schimb și cu Uniunea Europeană, și cu o parte din alte state. Acum îmi pare că, iată, cu Turcia, dacă nu s-a semnat, se va semna degrabă.
Prin urmare, e o încercare de a-i determina pe oamenii de afaceri de dincolo de Nistru, dar oamenii de afaceri care de-acum sunt și participă în câmpul legal al Republicii Moldova s-au înregistrat aici, la Chișinău. Nu sunt oameni de afaceri ai entității separatiste, sunt oameni de afaceri ai Republicii Moldova. Numai că ei până acum nu plăteau nimic în bugetul Republicii Moldova decât anumite, cum au spus de la Serviciul Vamal, anumite plăți legate de export sau de import. Acum ei sunt puși pe picior de egalitate cu ceilalți oameni de afaceri și nu văd de ce s-ar supăra cetățenii Republicii Moldova. Vor zice că da, e normal să nu fie discriminați unii oameni de afaceri în folosul altora, fiindcă aceste taxe, până la urmă, pe care ei nu le plătesc, sunt în beneficiul lor și al cetățenilor de dincolo de Nistru și discriminează pe cetățenii de aici. Creează un dezechilibru fals, de fapt. Un dezechilibru determinat nu de faptul că ei sunt oameni mai buni de afaceri, adică cunosc mai bine legile economice, sunt mai talentați în management și așa mai departe. Dar din motive politice, fiindcă obțin energie ieftină, Gazpromul practic i-a întreținut până acum. Nu au plătit pentru gaze și așa mai departe. Se dau mari și tari. Atunci când vor fi în condiții egale, să vedem cum se vor manifesta.
Radu Osipov: Totuși, dacă această idee este îmbrățișată, putem spune poate cu certitudine că există și un nucleu în Republica Moldova care cere măsuri și mai dure privind privilegiile Transnistriei. Care ar fi costurile? Pentru că ele mereu există și chiar aș vrea să vă întreb despre pașii mici. Anterior, la guvernările care s-au perindat, „pașii mici de reintegrare” era o frază de deserviciu. Acum, cât de mult s-au mărit acești pași, dacă s-au mărit?
Nicolae Negru: În primul rând, trebuie să spunem că e nevoie de o pregătire de a face un pas sau o pregătire ca să egalăm condițiile de comerț sau condițiile economice pe un mal și pe celălalt mal al Nistrului. Și una din condiții, una din căile de pregătire a fost acum diversificarea resurselor energetice, ca să nu mai depindem numai de o singură sursă, de pildă, numai de Gazprom. Fiindcă, observați acum, Gazprom nu poate aplica pedepsele pe care le aplica mai înainte. Închidea robinetul imediat cum se supăra, Moscova închide robinetul, iar acum Moscova s-a supărat. Dar robinetul nu-l poate închide sau îl poate închide, dar fără niciun folos sau fără, să zicem așa, influență asupra autorităților de la Chișinău. Fiindcă putem cumpăra de pe piața europeană, putem lua gaze din România și așa mai departe.
Vedem acum că se aplică aceleași instrumente de presiune asupra fermierilor din Transnistria, din Doroțcaia. De exemplu, li se spune că au datorii. Dar, de fapt, e pământul lor acolo. E pământul lor, a fost furat și acum tot ei sunt șantajați prin aceste căi. Deci, în sensul ăsta, să vedem cum vor răspunde autoritățile de la noi. De exemplu, nu s-a spus, dar am știut că ei aplică. Ei îi pun pe cetățenii noștri din Doroțcaia, de exemplu, care au mașini cu numere de Chișinău, să plătească taxele de drum, de exemplu, vinieta. Iarăși, să vedem ce va spune Chișinăul în acest sens. Poate ne gândim să-i punem și noi pe cei care vin de dincolo de Nistru cu numere neconforme cu cele legale din Republica Moldova, să plătească taxe, fiindcă vedem destul de multe mașini bine aici. Deci eu cred că lucrul ăsta trebuie făcut, dar acești pași trebuie calculați. Adică deocamdată nu vedem un studiu care să spună că aceste acțiuni vor avea următoarele repercusiuni sau vor costa atât sau atât. Am impresia că se improvizează, se acționează la ghici. Nu se calculează.
Radu Osipov: Domnule Negru, nu vi se pare totuși că a existat o lipsă de comunicare pe care a sesizat-o și domnul Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare? Și dacă a existat, este ea justificată de faptul ca noul Cod vamal poate nu are efectul despre care se vorbește la Tiraspol? Și cât de mult acei oameni de afaceri, despre care spuneați Dumneavoastră că sunt oameni de afaceri ai Republicii Moldova, pot să aibă încredere în această retorică agresivă de la Tiraspol?
Nicolae Negru: Eu nu văd o lipsă de comunicare, deși am vorbit de multe ori că guvernarea are probleme de comunicare. În cazul dat, despre aceste schimbări s-a vorbit din timp. Ceea ce a vrut Tiraspolul e ca să fie tratat ca o entitate separată de Republica Moldova și să se poarte negocieri cu ele, ceea ce nu știu dacă era cazul. Oamenii de afaceri care au afaceri, care au, care exportă și care importă, au putut ști despre aceste schimbări și să se pregătească pentru ele. Nu cred că aici e vorba de o lipsă de comunicare, aici e vorba de anumite ambiții ale lui Krasnoselski să fie tratat ca un lider, ca un șef de stătuleț. Asta e.
Radu Osipov: Apropo, despre această abordare „șef de stătuleț”. Vitali Ignatiev, negociatorul-șef de la Tiraspol, are dosar penal în Ucraina pentru că cooperează cu statul agresor, Rusia. Și mai interesant, o altă formulă, pentru că administrează un teritoriu ocupat de statul agresor - Rusia.
Nicolae Negru: Bine, eu am văzut interviul pe care l-a acordat Krasnoselski agenției de informații, TASS. Am văzut așa-zisul apel al lui către autoritățile de la Chișinău. El se poartă cu o anumită dezinvoltură, ca și cum ar conta foarte mult, ca și cum chiar ar fi un șef de stat. Făcând abstracție de faptul că acest șef de stat nu controlează frontiera de Est, de pildă, frontiera cu Ucraina.
Radu Osipov: Acea senzație de la Condrița, când Igor Dodon i-a spus „președintele Transnistriei”…
Nicolae Negru: Da, exact. Domnul Ignatiev este cetățean ucrainean. El poate fi dat în urmărire penală, în urmărire internațională. Și Republica Moldova ar trebui, atunci când vine la Chișinău, să-l ia și să îl predea autorităților de la Kiev. Nu ar face asta Chișinăul numai în cazul dacă Ignatiev ar avea cetățenie moldovenească, cetățenia Republicii Moldova. Așa că poate, mâine-poimâine, îl vom vedea pe Ignatiev sau pe Krasnoselski venind și depunând documente să obțină cetățenia Republicii Moldova.
Radu Osipov: În același timp, Kievul abordează această problemă. Îl tratează pe Ignatiev ca pe un administrator pus de Putin în regiunile ocupate și anexate prin așa-zise referendumuri. Pe de altă parte, este negociator-șef într-un proces 1+1, cum este numit la Chișinău. Pentru că 5+2, din care face parte și Rusia, nu funcționează și nu are cum să funcționeze în aceste condiții.
Nicolae Negru: Noi putem, cu același succes, negocia cu altă persoană. Dacă Ignatiev este arestat, dacă Ignatiev va fi deferit justiției ucrainene, care e problema noastră? E problema lui Ignatiev. Eu mă uit că acum se face anumită zarvă că administrația Tiraspolului are pierderi financiare foarte mari de la introducerea acestor taxe vamale, chiar e vorba de zeci de milioane, spuneau. Cifre concrete nu au fost numite. De aceea ziceam eu că e nevoie de un studiu. Dar Tiraspolului i se poate spune: dar mai reduceți, de exemplu, din cheltuielile administrative, de ce trebuie să țineți un aparat administrativ atât de mare?
Pe urmă, ca entitate administrativă a Republicii Moldova, puteți primi exact cum primește Autonomia găgăuză anumite subvenții din bugetul Republicii Moldova. Dar legile economice trebuie respectate. Nu vom face legi economice aparte. În afară de asta, cheltuieli economice militare. Zece mii de oameni, spun experții, cred că sunt mai mulți ținuți acolo, plătiți. Dacă ar reduce aceste cheltuieli militare, domnul Krasnoselski se neliniștea despre cheltuielile militare ale Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat recunoscut. Are anumite probleme, dar dacă el nu le înțelege, autoritățile noastre le înțeleg. La Moscova, aproape în fiecare zi auzim că o să venim, o să trecem Nistrul, o să trecem și Prutul, o să trecem spre țările baltice și Polonia. Așa că e rațional să ne pregătim, să nu fim luați pe nepregătite, dacă se întâmplă ceva. Dacă nu rezistă Ucraina. Dar să sperăm că Ucraina va rezista.
Radu Osipov: Domnule Negru, vă mulțumesc mult pentru că ați fost ÎN CONTEXT.
