Interviu ÎN CONTEXT// Sergiu Caraman: Cred că reușim să evaluăm toți judecătorii până la finele anului 2025
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va prelua deja experiența Comisiei de Pre-Vetting și Vetting și va avansa în procesul de evaluare a judecătorilor din țară, iar către sfârșitul anului 2025 acest proces se va încheia. Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a comunicat pentru emisiunea „ÎN CONTEXT” că Comisia Vetting își va accelera activitatea.
În curând, toți magistrații de la Curtea Supremă de Justiție vor fi evaluați, după care cei din cadrul Curților de Apel și apoi prin procedură vor trece și cei din instanțele primare.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”. Colega mea, Mihaela Culcinschi, a urmărit ultimele actualizări din justiție. Instanțele se mișcă greu în paralel cu Pre-Vettingul și Vettingul, iar magistrații și procurorii au fost convocați, acum trei zile, la Consiliul Suprem de Securitate.
Mihaela Culcinschi: Bun găsit. Vettingul a generat un val de demisii la Curtea Supremă de Justiție. Anul trecut, CSJ-ul a avut în medie 11 judecători. Asta înseamnă că în anumite perioade au fost și mai puțini. Fiecărui judecător îi revin aproximativ o mie de dosare. Deficitul de magistrați la CSJ se adaugă și la unele încercări abuzive de tergiversare. De exemplu, cererile de strămutare a dosarelor de rezonanță confirmă acest lucru. Președintele Consiliului Magistraturii a pus accentele pe această problemă fără să dea nume. Dar pe site-ul CSJ vedem că și Igor Dodon, și Ilan Șor au înregistrat cereri de strămutare. Curtea Supremă examinează și Pre-Vettingul. Au fost foarte multe contestări din partea celor ce nu au trecut evaluarea pentru consiliile magistraturii și procurorilor. Acum, Comisia Pre-Vetting desfășoară repetat evaluarea. I-au mai rămas 12 candidați la CSM.
În același timp, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate cu reprezentanții CSM, CSP, cu judecătorii CSJ și din alte instanțe, și cu procurorul general. Administrația prezidențială a transmis că anume corupția din sistem este o amenințare la securitatea națională.
Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”. Sergiu Caraman este în platoul Moldova 1. Domnule Caraman, bună seara și vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm în această seară. Vineri, a fost Consiliul Suprem de Securitate. Ce ați discutat, mai exact, ce mesaje ați primit și ce mesaje i-ați transmis președintei Maia Sandu?
Sergiu Caraman: Deci, într-adevăr, colegii de la CSM au participat la ședința Consiliului Suprem de Securitate. Acolo, accentul a fost pus pe faptul că trebuie să avansăm în lupta împotriva corupției. Sunt percepții din partea societății precum că dosarele care vizează cazuri mari de corupție se mișcă lent. La fel, sunt anumite hotărâri în cauzele de corupție care în ultima vreme au fost larg discutate în societate și, respectiv, urmează ca țară să avansăm la capitolul combaterea corupției, pentru că este ceea ce ne-am asumat la nivel de țară, inclusiv în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Ce soluție propuneți la CSM pentru ca instanțele să nu rămână în urmă acestui interes public? Și considerați oare că aceste instanțe anticorupție sunt soluția potrivită? Când ar putea fi instituite?
Sergiu Caraman: Deci la CSM ne-am propus toleranță zero față de corupție. Despre asta am mai vorbit și anterior. Prin acțiunile pe care le-am realizat până la acest moment, am lăsat să se înțeleagă lucrul acesta. Întreprindem pași concreți în domeniul acesta, e drept că schimbări esențiale peste noapte nu pot avea loc. Muncim la acest capitol. La CSM ne propunem și chestiunea legată de Tribunalul Anticorupție, care este un proiect de țară. Ne propunem să specializăm judecătorii în combaterea cauzei, examinarea cauzelor de combatere a corupției. Pentru că haideți să recunoaștem că specializarea judecătorilor reprezintă sau va aduce calitate în ceea ce privește examinarea cauzelor. Pentru că specializarea, așa cum este ea astăzi, inclusiv în state cu o democrație avansată, a adus roade și inclusiv cred că și în acest domeniu - combaterea corupției, trebuie să avem specializare.
Deja dacă vom vorbim într-un final un tribunal aparte sau complete specializate în cadrul instanțelor de judecată, urmează să vedem, dar cert este că lucrurile trebuie mișcate mai repede, timp nu prea avem. Trebuie să ne mișcăm cât de repede posibil în lupta împotriva corupției. Trebuie să avansăm la capitolul ăsta pentru că, spuneam, este ceea ce Republica Moldova și-a asumat și trebuie să îndeplinească. Deci lupta împotriva corupției trebuie fortificată și noi, dacă vom observa că Tribunalul Anticorupție este ceva ce necesită cheltuieli mai mari și nu putem să ni le asumăm astăzi, la zi, atunci vom merge pe ideea specializării judecătorilor prin formarea unor complete din judecători profesioniști, judecători cu experiență, care să judece aceste cauze de corupție. Și asta o putem face mult, mult mai rapid și putem obține rezultate mult mai repede.
Radu Osipov: Domnule Caraman, ce se întâmplă acum la Curtea Supremă de Justiție (CSJ)? Pentru că vorbeați și Dumneavoastră, acum o săptămână sau două, despre insuficiența de judecători acolo și despre mai multe probleme sistemice care încurcă, totuși, ca să se miște mai repede examinarea la CSJ?
Sergiu Caraman: Da, la CSJ într-adevăr o săptămână în urmă, mai precis la 19 ianuarie 2024, pentru prima dată, CSM a organizat discuții publice cu judecătorii CSJ. Iar scopul a fost ca societatea să afle din prima sursă care este situația, starea de lucruri la CSJ și să înțeleagă fiecare justițiabil de ce dosarul său rămâne a fi neexaminat o perioadă mai lungă de timp.
Deci, situația la CSJ este una foarte complicată. Asta am dedus-o din discuțiile publice care au avut loc în CSJ. La moment în Curte activează 11 judecători, iar pendinte la Curte sunt mai bine de 9000 de dosare. Deci, vă închipuiți, este un volum enorm de muncă la Curtea Supremă de Justiție. Din acești 11 judecători care astăzi activează la Curtea Supremă de Justiție, opt au fost transferați de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru ca să fie deblocată activitatea Curții. Și sunt judecători de la instanțele ierarhic inferioare, unii dintre judecători care nu au mai judecat dosare în complet. Deci au avut nevoie de o perioadă de adaptare, pentru ca să poată intra în ceea ce privește examinarea cauzelor în complet și în fața Curții Supreme de Justiție.
La fel, am luat act de doleanța judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție, în coroborare cu această situație complicată de a mai transfera temporar judecători la CSJ pentru ca astfel să se facă față volumului enorm de muncă care este astăzi în fața Curții. Și am anunțat la ședința anterioară a CSM concurs pentru transferul temporar a încă trei judecători de la instanțele ierarhic inferioare.
Radu Osipov: Ce alte probleme sunt acolo pentru că spuneați că sunt și anumite tentative de tergiversare care au un caracter abuziv, adică se observă clar acest lucru?
Sergiu Caraman: Spuneam că societatea are obiecții legate de termenul de judecare a cauzelor, în special cauzele de corupție. Și aici nu neapărat vorbim de cauze care se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție, dar și la instanțele ierarhic inferioare. În anul 2022, Codul de Procedură Penală a fost modificat astfel încât să fie accelerată cumva examinarea acestor cauze în fața instanțelor de judecată. Dar la etapa asta nu ne putem lăuda cu mari realizări. Deci, CSM, în contextul inclusiv al ședinței Consiliului Suprem de Securitate, a decis să solicite de la instanțele de judecată din țară informație legată de toate cauzele de corupție care se judecă în instanțe și care sunt amânate. În special, vrem să aflăm care este motivul amânării dosarelor și după care să venim către societate cu o informație generalizată pe toate cauzele de corupție. Care este motivul neexaminării lor în termene proxime, așa cum o prevede legea. Și, după caz, să vedem dacă este necesitatea sesizării Inspecției Judiciare, dacă vom observa anumite lacune în activitatea magistraților.
Radu Osipov: Unele decizii judiciare au generat nemulțumiri politice, pe de-o parte, reforma justiției e una dintre condițiile aderării la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, amânarea sau tergiversarea unor procese s-a întâmplat și în cazul Pre-vettingului. Credeți că sunt justificate aceste șicane între guvernare și judecători, unii judecători?
Sergiu Caraman: Bine că, în principiu, sistemul judecătoresc comunică cu politicienii prin hotărârile pe care le dau și nimic mai mult. Deci sistemul judecătoresc mai comunică cu politicul prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, iar astăzi CSM întreprinde acțiuni în vederea apărării independenței sistemului judecătoresc per se, adică în sine. Și cu politicul, acum, Consiliul Superior al Magistraturii, în principiu, are o colaborare bună atât cu Parlamentul, cât și cu Guvernul. Vorbim aici de avizarea proiectelor de legi care vizează sistemul judecătoresc, deci toate se remit pe adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Suntem întrebați părerea despre un proiect sau altul. La fel, la rândul nostru, solicităm opinia magistraților din țară. Deci, în principiu, este o colaborare bună.
Legat de ultimele declarații ale premierului, în contextul unor soluții care au fost date în cadrul unor cauze penale, Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit pentru că au fost declarații date în contextul unor dosare care se judecă. Au fost date numele acelor judecători și s-a făcut o paralelă a actului de justiție înfăptuit cu furturile din colhoz, care aveau loc anterior. Și, respectiv, CSM a avut o reacție pentru că este un fapt inacceptabil pentru că nu ne putem asigura că judecătorii nu vor percepe această situație ca o influență, iar ulterior să nu avem cazuri când un magistrat se va teme să ia o hotărâre sau alta, pentru ca numele lui nu cumva să fie rostit în ședința Cabinetului de Miniștri. Pentru că, vă dați bine seama, ședințele respective sunt pe larg urmărite în societate. Și nu cred că și-ar dori cineva dintre judecătorii din țara asta numele lui să fie rostit la ședința Cabinetului de Miniștri și hotărârile care le dă să fie asociate cu anumite infracțiuni de furt sau de alt gen. De aceea am și intervenit pentru că, într-o societate democratică, puterile nu se atacă între ele.
Radu Osipov: Pre-Vettingul și Vettingul sunt în desfășurare. Și-a propus guvernarea, cred că termenul limită ar fi sfârșitul anului 2025. Cum vi se pare, dacă e reală această așteptare?
Sergiu Caraman: Vreau să cred că da. Comisia Vetting a avut nevoie de ceva timp pentru ca să-și creeze secretariatul. Deci, la fel cum este situația în toate instituțiile publice cu angajarea, este și în cadrul secretariatului această problemă. Și la moment dumnealor, ca rezultat al ultimei ședințe de lucru pe care am avut-o împreună, am înțeles că nu și-au completat staff-ul în secretariat. Deci a durat ceva timp lucrul ăsta. Totodată, și-au aprobat Regulamentul privind activitatea Comisiei. Și asta a necesitat ceva timp. La fel, pornirea procesului respectiv, examinarea câtorva cazuri, pentru că deja avem pe masa CSM trei rapoarte prezentate pe judecători și candidați la Curtea Supremă de Justiție. Și urmează CSM să decidă în acele trei cazuri, fie acceptă raportul, fie respinge și trimite la reevaluare candidatul. Dar asta urmează să o decidă CSM. Sper că, după ce au fost întocmite aceste prime rapoarte, Comisia va accelera în sensul ăsta. Și vom avea cât de curând posibil toți candidații trecuți prin această procedură de evaluare și inclusiv judecătorii în funcție pentru ca să putem crea Curtea Supremă de Justiție. Iar, ulterior, să putem merge cu evaluarea la judecătorii Curților de Apel și, într-un final, rămâne ca CSM să evalueze toți judecătorii de la primele instanțe. Și după experiența Comisiei de Vetting, Pre-Vetting cred eu că CSM va putea prelua deja experiența comisiilor respective și să avanseze mult mai repede în ceea ce privește evaluarea judecătorilor. Și da, vreau să cred că la sfârșitul anului 2025 reușim să evaluăm toți judecătorii din țară.
Radu Osipov: Domnule Caraman, vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm în această seară. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
Sergiu Caraman: Și eu vă mulțumesc. O seară bună.
