INTERVIU // Maia Sandu: Referendumul va transforma aderarea R.Moldova la UE într-un parcurs ireversibil, consemnat în Legea Supremă
Referendumul privind dezideratul european va transforma aderarea Republicii Moldova într-un parcurs ireversibil, consemnat în Legea Supremă și asumat de toată clasa politică. Declarația aparține președintei Maia Sandu și a fost făcută în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la Moldova 1. Șefa statului a anunțat desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, iar acest fapt va mobiliza alegătorii.
Mircea Surdu, jurnalist: Bună seara, suntem în emisie directă, reveniți în grila de emisie a postului de televiziune Moldova 1. Demarăm în această seară cu președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Bună seara și vă mulțumesc foarte mult că ați acceptat invitația de a veni și a discuta cu populația Republicii Moldova.
Maia Sandu, șefa statului: Bună seara. Am revenit cu drag și vă mulțumesc pentru invitație.
Mircea Surdu, jurnalist: Nu ne-am văzut de mult în acest platou. Aș vrea să vă întreb despre succesul anului trecut, ultimului an, pentru că am avut noi, Republica Moldova, împreună cu Dumneavoastră un succes răsunător. Ce a însemnat pentru Dumneavoastră personal acest pas în plus spre Europa?
Maia Sandu, șefa statului: Dumneavoastră cunoașteți cât de mult cred eu și cât de mult insist și încerc să contribui la proiectul de țară al Republicii Moldova, care se numește Aderarea țării la Uniunea Europeană. Pentru că Uniunea Europeană este în primul rând un proiect de pace și noi, cu toții, în Republica Moldova ne dorim să trăim în pace. Pentru că Uniunea Europeană este un proiect al bunăstării, pentru că Uniunea Europeană înseamnă oportunități de dezvoltare pentru tineri, înseamnă condiții de viață mai bune pentru oamenii în vârstă. Și această decizie a Consiliului Uniunii Europene este o noutate bună pentru noi. Pentru că toate statele membre au spus că da, Republica Moldova este gata să înceapă negocierile de aderare și asta înseamnă că am intrat, am făcut niște pași mari, serioși, și suntem la o etapă importantă pe această cale.
Mircea Surdu, jurnalist: Ați spus de câteva ori că suntem pe un drum ireversibil. Ce înseamnă asta? Dacă ați vrea să deschideți parantezele. De ce ireversibil? Dacă, de exemplu, s-ar schimba eventual guvernarea în Republica Moldova și ar vrea să întoarcă vectorul, tehnic, e posibil sau nu?
Maia Sandu, șefa statului: Am spus acest lucru și continui să spun că avem prima dată o decizie a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene despre faptul că Republica Moldova este binevenită și că toate țările acceptă ca Republica Moldova să parcurgă următorii pași. Deci este pentru prima dată, începând cu decizia de oferire a statutului de țară candidată și, la scurt timp, decizia de inițiere a negocierilor, când noi auzim de la statele membre că nu este doar un vis integrarea europeană a Republicii Moldova, dar este un lucru real.
Sigur că acum depinde de noi să vrem ca acest lucru să devină realitate și, evident, să muncim în fiecare zi și asta facem. Și dacă mă întrebați despre decizia noastră, aici vine și inițiativa pe care am lansat-o acum câteva luni cu privire la organizarea unui referendum. Un referendum republican, constituțional, la care cetățenii Republicii Moldova să ia o decizie și această decizie să fie scrisă în Constituția Republicii Moldova și atunci să avem certitudinea.
Mircea Surdu, jurnalist: Și atunci va deveni ireversibilă!
Maia Sandu, șefa statului: Atunci procesul este ireversibil. Dar și pentru că toată clasa politică va trebui să urmeze, să realizeze decizia cetățenilor Republicii Moldova.
Mircea Surdu, jurnalist: Doamnă președintă, nu este riscant acest pas, acest test pe care încercați să-l faceți populației Republicii Moldova, având în vedere că populația Republicii Moldova nu este per total independentă? Rusia atacă masiv războiul hibrid, pe care chiar Dumneavoastră îl invocați permanent?
Maia Sandu, șefa statului: Există întotdeauna riscuri și tocmai acum avem nevoie mai mult decât altădată de claritate în aceste vremuri tulburi. Pentru că trăim o perioadă când lucrurile sunt albe sau negre. Nu prea există spațiu de nuanțe. Și iată în această perioadă e nevoie de o decizie hotărâtoare să ne-o asumăm cu toată societatea și să urmăm această cale. Și mai e nevoie și de curaj pentru că trăim timpuri periculoase. Toată lumea vede ce se întâmplă în Ucraina. Toată lumea vede care este discursul la nivel mondial atunci când mai multe state autoritare vorbesc despre conflicte regionale și nu doar. Deci sunt niște timpuri complicate.
Și noi, chiar dacă suntem o țară mică, trebuie să avem curajul și determinarea să alegem ce este bine pentru noi. Și noi știm că pentru noi este bine să avem pace și este bine să avem șansa la bunăstare. Și exact asta înseamnă Uniunea Europeană. Să nu mai ezităm, așa cum s-a mai întâmplat. Să nu mai punem la îndoială dacă mergem spre Uniunea Europeană sau în altă parte. Să nu ne împiedicăm la jumătate de drum. Să avem acest curaj și să mergem până la capăt. Pentru că avem o oportunitate reală acum. Există această deschidere din partea Uniunii Europene.
Mircea Surdu, jurnalist: Este foarte frumos ceea ce spuneți, dar realitățile totuși ne spun puțin altceva. Avem Găgăuzia care joacă după o altă muzică, este evident acest lucru, și raioanele din stânga Nistrului, care chiar și-au activizat muzica care este total diferită de retorica Chișinăului.
Maia Sandu, șefa statului: În primul rând, eu am certitudinea că Uniunea europeană înseamnă o viață mai bună pentru toți, mai puțin pentru hoți, dar pe noi nu ne interesează hoții. Pe noi ne interesează oamenii cinstiți, oamenii care muncesc onest în Republica Moldova. Și, inclusiv, dacă vorbim despre comunitățile etnice, ele vor fi cele mai avantajate pentru că noi știm care sunt rigorile Uniunii Europene pentru ca statele membre să păstreze cultura, să investească în limba maternă a fiecărei comunități etnice. Deci, trebuie să ajungem să le explicăm tuturor acestor oameni că beneficiile sunt acolo pentru toți.
Nu este raiul pe pământ, nu exagerăm. Și în Uniunea Europeană oamenii trebuie să muncească, și în Uniunea Europeană sunt probleme. Dar dacă ne uităm cum trăiesc oamenii în diferite state ale Uniunii Europene, o să vedem multe diferențe în favoarea acestor state. Și aici mă refer și la salarii, și la nivelul pensiilor, și la cum arată comunitățile, și la cât de bune sunt drumurile.
Și da, există aceste riscuri, există persoane care vor încerca să dezinformeze, există riscul amestecului din partea Federației Ruse, ca de obicei. Dar asta nu poate să ne oprească, nu trebuie să ne oprească din drum. Avem nevoie de această decizie pe care să ne-o asumăm și dacă cu toată lumea ne implicăm, explicăm, ajungem la toți, venim cu argumente de ce Uniunea Europeană este familia europeană, pentru că avem nevoie să facem parte din această familie europeană, dacă doriți, să punem Republica Moldova la adăpost.
Există riscuri, dar există și această masă critică de oameni care sprijină integrarea europeană și care pot să contribuie în acest proces pentru a le explica tuturor și pentru ca să obținem un scor frumos în acest referendum.
Mircea Surdu, jurnalist: Spuneați anterior că noi știm aceste lucruri ce se întâmplă în Europa cu minoritățile naționale. Și eu știu acest lucru, dar ei, populația Găgăuziei, știe acest lucru? Este suficientă comunicare acolo? Eu am fost la Comrat, m-am plimbat pe stradă, am încercat să vorbesc cu oamenii. Parcă vorbim în limbi diferite, deși vorbeam într-o limbă comună că ne înțelegeam, totuși, până la urmă, dar ideile nu se prea înțelegeau.
Maia Sandu, șefa statului: Există oameni care încă se lasă manipulați, există oameni care ascultă doar ceea ce spune Kremlinul. Dar noi nu putem să mai așteptăm 30 de ani. Uniunea Europeană nu este doar despre viitor. Uniunea Europeană este și despre prezent. Părinții noștri au obosit așteptând ca viața lor să se îmbunătățească. Noi nu putem să mai luăm 10 ani să mai discutăm. Eu cred că noi putem face un efort cu toții.
Și de asta am pornit aceste discuții cu reprezentanți ai societății și partidelor politice astăzi și oameni din diferite domenii cu care discutăm. Și în momentul în care, dacă Curtea Constituțională va spune „Da”, dacă Parlamentul va porni acest proces, eu cred că noi putem și trebuie să avem acest curaj să mergem înainte în pofida acestor riscuri, despre care Dumneavoastră vorbiți și care sunt. Trebuie analizate și trebuie combătute.
Mircea Surdu, jurnalist: Ați spus că părinții noștri au obosit. Noi am obosit să tot așteptăm. Criticii, cei care vă aduc critici, partidului Dumneavoastră și Dumneavoastră personal o să vă riposteze imediat și o să vă spună că și Erdogan și poporul turc tot au obosit stând în anticamera Europei. Cum credeți, Republica Moldova nu poate repeta modelul Erdogan sau vom merge totuși, hai să-i zic, pe modelul Mureșan, pentru că europarlamentarul Mureșan a spus că am putea să ne integrăm în 2030.
Maia Sandu, șefa statului: Nu avem un termen pe care ni l-am stabilit și anume să fim gata pentru integrare europeană până în 2030. Noi avem o oportunitate și vedem această oportunitate, pentru că în ultimii doi ani am reușit să facem pași mari pe calea integrării europene.
Acum echipa de la Guvern începe să lucreze pe evaluarea corespunderii, nivelului de corespundere a legislației noastre la legislația Uniunii Europene ca să știm ce trebuie să armonizăm, ce trebuie să ajustăm. Și iată acești pași pe care i-am făcut în ultimii doi ani destul de repede îmi dă această încredere că putem și următorii pași să îi facem repede. Dar depinde și de noi aici să demonstrăm că cetățenii Republicii Moldova vor să meargă pe această cale. Și repet, eu cred, am certitudinea că cetățenii Republicii Moldova vor să trăiască în pace, vor să fie parte a unei familii care să ne protejeze în această perioadă complicată.
Mircea Surdu, jurnalist: Eu aș spune că am făcut chiar un salt, nu pași. Pașii abia urmează și vor fi mai grei decât saltul. A picat o parte din echipa Dumneavoastră, s-au dus, s-au risipit prin lume - ministrul Nicu Popescu, a venit Cristina Gherasim. Se aud voci că pierdeți pe drum elemente foarte importante din puzzle-ul care s-a chemat PAS.
Maia Sandu, șefa statului: Nu sunt de acord cu modul în care catalogați Dumneavoastră acest lucru. Este firesc să oamenii să plece. Este firesc oamenii să treacă dintr-o funcție în alta. Domnul Popescu a explicat public de ce a trebuit să facă acest pas. Domnul Popescu a avut o contribuție extraordinară în acești un an și jumătate la procesele pe care le-am realizat pe parcursul european și nu doar, în general, în diplomația externă a Republicii Moldova. Domnul Popescu va continua să ne ajute, indiferent de locul unde va fi în următoarele luni sau în următorii ani. Și asta este viața. Deci oamenii contribuie fiecare cât poate, până unde poate și, în continuare, domnul Popescu va fi un mare avocat al Republicii Moldova.
Acum noi consolidăm echipa pentru integrare europeană. Se creează acest birou, avem o funcție de viceprim-ministru care este dedicată integrării europene, înțeleg că ieri au avut loc primele discuții la Bruxelles. Și aceste lucruri vor continua pentru că va fi mult de lucru.
Mircea Surdu, jurnalist: V-ați anunțat candidatura pentru că veți candida la Președinția Republicii Moldova. Ați făcut-o, am impresia că anul trecut, încă la sfârșitul anului trecut. De ce ați făcut-o cu atâta timp înainte, care a fost motivația?
Maia Sandu, șefa statului: Am vorbit despre acest lucru la etapa când s-au împlinit trei ani de la începutul mandatului și am considerat că este momentul potrivit să le spun oamenilor care sunt intențiile mele și să le răspund oponenților, care deja porniseră tot felul de speculații în raport cu această situație. Deci, este un lucru firesc, nu este un lucru care încalcă legea: predictibilitate. Eu vreau să continui să duc mai departe această agendă, să contribui la agenda de integrare europeană, pentru că o consider extrem, extrem de importantă pentru țara noastră, mai ales acum.
Mircea Surdu, jurnalist: Și referendumul despre care discutam s-ar putea produce în aceeași zi cu alegerile prezidențiale?
Maia Sandu, șefa statului: Aceasta este propunerea și vreau să explic de ce am propus ca să se întâmple ambele scrutine în aceeași zi. Cel mai important argument este participarea. Pentru că această decizie de la referendum va defini soarta țării pentru mulți ani înainte. Este o decizie tare și tare importantă și eu îmi doresc ca să vedem cât mai mulți oameni participând la acest referendum și participând la această decizie. Ne dorim un scrutin care să aducă cât mai mulți alegători la vot. Și din experiența noastră știm că la alegerile prezidențiale avem întotdeauna cea mai înaltă rată de participare, în comparație cu alte scrutine. Acesta este argumentul de bază. Sigur, putem să menționăm și argumentul că se economisesc niște resurse. Dar cel mai important este ca la acest scrutin să participe cât mai mulți oameni acasă și din afara țării.
Mircea Surdu, jurnalist: Ar putea interveni și o oboseală față de alegeri, pentru că asta se face acum în România, se cumulează. Se vor vota, așa înțeleg, cel puțin ieri discutau partidele de guvernare, discutau foarte serios acest lucru: să combine două voturi în aceeași zi, pentru că societatea ar putea obosi. Este un lucru valabil și pentru Europa. Dar, mă rog.
Maia Sandu, șefa statului: Pentru noi cel mai important argument este să avem un număr cât mai mare. O mobilizare și o participare cât mai mare la acest referendum. Repet, acest referendum este despre soarta țării și de aceea este important să participe toți. Să reușim să convingem cât mai multă lume să ajungă la vot.
Mircea Surdu, jurnalist: Și mâna Moscovei, care de obicei, pare așa imaginară, în cazul alegerilor se activizează. Nu aveți frică că Moscova va interveni pentru că a intervenit și la case mai mari? A intervenit și în America, a intervenit, intervine foarte dur acum în România, prin niște oameni interpuși, prin niște partide. Cum se poate proteja Republica Moldova, Dumneavoastră în calitate de candidată la Președinție?
Maia Sandu, șefa statului: Suntem conștienți că Kremlinul va continua să se amestece sau va încerca să se amestece în treburile noastre interne, mai ales la alegeri la referendum. Și evident că încercăm să consolidăm instituțiile statului. Trebuie să fim vigilenți noi toți, pentru că una dintre armele principale ale Kremlinului împotriva noastră este manipularea și dezinformarea și aici depinde de fiecare dintre noi ce facem și cum ne informăm. Am văzut că deja au pornit tot felul de campanii de denigrare. Am văzut filmulețe despre mine sau filmulețe cu imagini trucate despre mine, cu vocea mea trucată și tot felul de alte lucruri. Deci astea sunt elemente care vor fi folosite în acest an. Și aici depinde de noi, de fiecare dintre noi, să nu ne lăsăm manipulați, să nu ne lăsăm dezinformați. Să știm din ce surse ne informăm. Instituțiile trebuie să continue să fie vigilente, să învețe din experiența scrutinelor precedente. Dar nu putem să stăm pe loc. Să stăm în această nesiguranță, incertitudine. Să luăm o decizie bună pentru noi, pentru că acolo este Kremlinul care are intenții proaste. Trebuie să fim conștienți, să ne protejăm, să ne pregătim cât mai bine, dar să avem curajul să mergem înainte.
Mircea Surdu, jurnalist: Vă dați seama că este un preambul. Asta este doar începutul. Partea grea va veni ulterior, va veni în apropierea alegerilor.
Maia Sandu, șefa statului: Întotdeauna a fost greu și eu nu vreau ca noi să ne oprim și să ezităm așa cum am ezitat în trecut, pentru că am pierdut oportunități în trecut. Poate dacă eram mai curajoși în trecut, eram deja stat membru al Uniunii Europene și eram mai protejați astăzi și aveam alte standarde de viață astăzi. Deci există aceste riscuri, trebuie să lucrăm, să le reducem. Dar nu putem să ne lăsăm șantajați, speriați, trebuie să ne alegem calea noastră, calea păcii și a bunăstării. Și să mergem pe această cale.
Mircea Surdu, jurnalist: Din păcate, calea păcii nu depinde doar de noi. Depinde în mare parte de Ucraina. Și noi suntem foarte conștienți că Ucraina, poporul ucrainean, în cazul dat, oprește tăvălugul rusesc, care sigur s-ar îndrepta și spre noi și spre alte țări europene. Toată lumea se protejează de lucrul ăsta, încearcă să se protejeze. Noi ne putem proteja?
Maia Sandu, șefa statului: Războiul înseamnă moarte, înseamnă distrugere, înseamnă sărăcie. Noi vedem acest lucru și noi vrem pace. Mai mult decât altă dată înțelegem cât de importantă, cât de sfântă, dacă vreți, este pacea. Și Ucraina trebuie sprijinită în continuare, trebuie sprijinită de noi în măsura în care putem. Și cetățenii noștri au dat dovadă de această generozitate atunci când au găzduit mulți refugiați din Ucraina. Statele lumii libere, și nu doar statele lumii libere, toate statele care vor ca hotarele lor să fie respectate, trebuie să continue să susțină Ucraina. Pentru că dacă agresorul nu va fi oprit, atunci riscăm să vedem asemenea agresori peste tot în lume. Există un drept internațional, există hotare recunoscute internațional și ele trebuie protejate și Ucraina trebuie sprijinită. Eu întotdeauna vorbesc despre acest lucru și o să vorbesc în continuare în discuția cu partenerii externi.
Mircea Surdu, jurnalist: Din păcate, în ultimul timp am impresia că în Europa și peste ocean, sprijinul pentru Ucraina este puțin mai mic. Ce se întâmplă în această lume? Pentru că noi sprijinim cu ceea ce putem sprijini, probabil pe cei care s-au refugiat și este un sprijin enorm, dar sprijinul de consolidare a apărării Ucrainei trebuie să vină din altă parte, iar acolo sunt alegeri și politicienii au schimbat retorica.
Maia Sandu, șefa statului: Am văzut decizia recentă a Uniunii Europene și este o decizie bună. Sper să existe și o decizie din partea Statelor Unite ale Americii. Ucrainenii sunt rezistenți, sunt curajoși și sper să primească ajutorul de care au nevoie pentru a-și apăra țara, pentru a-și apăra copiii și, inclusiv, pentru a ne apăra pe noi. Dar, așa cum spuneam, anume pentru că sunt aceste timpuri periculoase, să spunem lucrurilor pe nume, anume de asta trebuie să ne mișcăm mai repede, trebuie să fim mai hotărâți pe calea integrării europene, pentru că pentru mine aderarea la Uniunea Europeană înseamnă și să punem Republica Moldova la adăpost.
Mircea Surdu, jurnalist: Spuneți-mi, în acest moment Republica Moldova are o oarecare comunicare cu Federația Rusă?
Maia Sandu, șefa statului: Comunicarea se întâmplă prin intermediul ambasadelor și toate problemele se abordează, se răspunde la anumite întrebări prin intermediul ambasadelor.
Mircea Surdu, jurnalist: Pentru că ieri, la București, un personaj cunoscut în arealul nostru, fostul ambasador din Republica Moldova i-a sărit în cap și fostului ministru de Externe al României, Bogdan Aurescu, dar și actualului ministru de Externe al Republicii Moldova. Din punctul meu de vedere, având un limbaj total nediplomatic.
Maia Sandu, șefa statului: Nu știu la ce vă referiți și nu pot să comentez. Cine dintre ambasadori a fost?
Mircea Surdu, jurnalist: Ambasadorul Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București.
Maia Sandu, șefa statului: Nu am văzut această declarație, dar nu m-aș mira că a spus lucruri neprietenoase și lipsite de respect la adresa cetățenilor Republicii Moldova. Nu este pentru prima dată și am spus de fiecare dată, noi reprezentăm interesele cetățenilor Republicii Moldova. Și Federația Rusă, oricare altă țară, trebuie să respecte cetățenii noștri și interesele cetățenilor noștri.
Mircea Surdu, jurnalist: Și nou-alesul ministru al Afacerilor Externe este indezirabil în Rusia. Nu are voie să intre Rusia? ok. Relația cu Ucraina. S-au încercat să se bage strâmbe. Ce e cu acel presupus filaj al SIS-ului moldovenesc al diplomaților ucraineni. Știți ceva?
Maia Sandu, șefa statului: Serviciul de Informații și Securitate a răspuns. Eu sunt sigură că acestea sunt niște încercări pentru ca să dăuneze relațiilor Republicii Moldova cu Ucraina. Relațiile noastre sunt bune și am văzut nenumărate confirmări, inclusiv în spațiul public. Repet, Ucraina ne protejează pacea și noi facem tot ce putem pornind de la resursele noastre și în continuare o să consolidăm această relație, pentru că avem nevoie unii de alții.
Mircea Surdu, jurnalist: În presă a apărut informația că foarte mulți cetățeni din Federația Rusă au făcut coadă ca să primească cetățenia Republicii Moldova. Este adevărată această informație? Cine verifică aceste persoane și dacă printre ele s-ar putea să fie și persoane bune pe acolo, dar s-ar putea infiltra și persoane nu prea bune pentru Republica Moldova.
Maia Sandu, șefa statului: Într-adevăr, a crescut semnificativ numărul cererilor de acordare a cetățeniei din partea cetățenilor Federației Ruse. În mare parte, aceștia sunt oameni cu rădăcini în Republica Moldova. Unii care chiar s-au născut aici, pe pământul nostru, și la un moment dat au renunțat la cetățenie și acum vor să-și redobândească cetățenia, au tot dreptul să facă acest lucru. Singura problemă este că legislația actuală sau prevederile cadrului normativ actual oferă o perioadă prea scurtă pentru instituții, pentru ASP ca să verifice cine sunt acești oameni și, din câte înțeleg eu, Guvernul va prelungi sau va mări această perioadă în care se examinează cererile.
Asta nu înseamnă că oamenii nu au dreptul să-și recapete cetățenia, dar este important să oferim suficient timp instituțiilor, să ne asigurăm că cei care vin nu vor reprezenta vreun risc pentru securitatea națională.
Mircea Surdu, jurnalist: Și atunci, unii dintre cârcotași imediat ar întreba cum de actuala guvernatoare a BNM a primit atât de repede această cetățenie? Probabil, aveți un răspuns.
Maia Sandu, șefa statului: Sunt două lucruri diferite pentru că președintele țării are dreptul să ofere cetățenie într-un altfel de regim atunci când omul care solicită această cetățenie reprezintă o valoare din punct de vedere profesional. Și în acest caz vorbim despre guvernatoarea Băncii Naționale, un om cu competențe și cunoștințe însemnate în domeniul în care se căutau aceste cunoștințe. Mai sunt unele cazuri, uneori vorbim de sportivi de performanță, altă dată vorbim despre artiști, profesori universitari. Deci au fost și asemenea cazuri. Deci asta este o altă categorie de oameni. Ceea ce vedem noi pe partea de redobândire sau de obținere a cetățeniei merge pe altă prevedere legală, unde sunt implicate alte instituții ale statului.
Mircea Surdu, jurnalist: Deci este o chestiune asumată pe care un stat și-o asumă.
Maia Sandu, șefa statului: Așa este, da.
Mircea Surdu, jurnalist: Vin dintr-o familie de țărani. Am fost învățat acasă să nu număr banii altcuiva. Și mai ales asupra nopții mi s-a spus să nu număr banii. Este o superstiție, că nu prea ai bani. Dar totuși sunt obligat să vă întreb ce e cu premiul Dumneavoastră pe care l-ați primit de la Dominic Fritz, primarul Timișoarei? Și au ajuns banii la Dumneavoastră? Ce veți face cu acești bani? Trebuie să vorbim.
Maia Sandu, șefa statului: Premiul este un premiu oferit pentru valori europene. Membrii juriului sunt oameni respectați, pe care eu îi respect și de aceea și am acceptat acest premiu. Banii nu au ajuns, în momentul în care o să avem o claritate cui merge această donație, pentru că va fi făcută o donație către o organizație de caritate sau o organizație care se ocupă de problemele unei sau altei categorii de cetățeni. Atunci o să anunțăm și unde merg acești bani. Dar deocamdată banii sunt în continuare la Timișoara.
Mircea Surdu, jurnalist: Dar cine trebuie să clarifice acest lucru? Și dacă Dumneavoastră aveți o interpretare personală, pentru că tot ar fi foarte importantă.
Maia Sandu, șefa statului: Să clarifice ce anume?
Mircea Surdu, jurnalist: Dacă aveți voie să luați acești bani, pentru că chiar mi-am notat aici și un articol, cineva invoca un articol dintr-un Cod penal, dacă nu greșesc. Nu sunt jurist, dar există articolul 324 al Codului penal.
Maia Sandu, șefa statului: Există deja un răspuns dat de Centrul Național Anticorupție care spune că este permis de lege să se accepte un premiu. Nu suntem noi primii și nu suntem ultimii. Și apropo, nu este primul premiu pe care eu îl primesc. A mai fost un premiu acum doi ani și premiul oferit de o organizație din Norvegia și acel premiu a fost donat iarăși pentru o organizație care se ocupă de probleme de sănătate ale copiilor. Au mai fost și alte premii. Nu există o problemă de legalitate. A pornit discuția reprezentanta ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse și e clar că a încercat să pornească un val de denigrare. S-au găsit reprezentanți sau slujitori ai Kremlinului și pe aici care au preluat cu plăcere această discuție.
Nu este un lucru ilegal, în momentul în care banii vor ajunge aici o să spun și cine sunt beneficiarii, deci la cine vor ajunge acești bani,
Mircea Surdu, jurnalist: Dar poate sunt și oameni care nu prea înțeleg, pentru că nu toată lumea se descurcă în aceste hățișuri juridice. Este destul de complicat. Vedeți, și eu mi-am notat și am citat doar. Nu știam că ați mai avut un premiu, deci este o practică care se mai întâmplă.
Maia Sandu, șefa statului: A fost un premiu, am anunțat public de atunci. Am anunțat și atunci cui am transferat, cui am donat mai departe acest premiu. Doar că atunci, repet, nu era an electoral și Federația Rusă nu era interesată de aceste teme.
Mircea Surdu, jurnalist: Și acest lucru, din punctul Dumneavoastră de vedere, se întâmplă din considerentul că este un an electoral?
Maia Sandu, șefa statului: Discuția a pornit de acolo și repet, nu a existat o discuție. E firesc să existe o discuție, doar că nu este bine atunci când se insinuează, atunci când se aduc acuzații nefondate în situația în care banii sunt încă la Timișoara, aici acuzațiile curg gârlă.
Mircea Surdu, jurnalist: Să înțeleg că moldovenii se bucură mai puțin de premiile altcuiva. Înțeleg că este prima ediție și este un premiu important și oricare din noi care l-am fi primit ar fi trebuit să ne bucurăm. Dar așa se mai întâmplă.
Maia Sandu, șefa statului: Nu cred că trebuie să generalizăm și să spunem că moldovenii nu apreciază sau nu acceptă. A fost o discuție care, repet, a pornit de la reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse și am văzut că a încercat să speculeze pe acest subiect.
Mircea Surdu, jurnalist: Săptămâna aceasta, la Chișinău a apărut un sondaj în care doar 2% din populația Republicii Moldova, din cetățenii Republicii Moldova susțin că lucrurile s-au schimbat cardinal, că sunt progrese. Nu vă îngrijorează acest lucru? Și toată lumea vorbește despre trenarea reformei justiției. Înțeleg că este călcâiul lui Ahile. Este un lucru foarte și foarte dificil pentru Republica Moldova. Ce se întâmplă, până la urmă?
Maia Sandu, șefa statului: Nu știu despre ce sondaj vorbiți, dar nu trebuie să mă uit în sondaje pentru că eu merg și discut cu oamenii și știu că sunt foarte multe probleme. În pofida activităților și acțiunilor, măsurilor pe care le întreprinde Guvernul, sunt multe probleme, suntem într-o situație cu multe crize. Dacă stăm să ne amintim când ultima dată sau ce guvernare a vrut să se confrunte și cu criza pandemică, și cu criza energetică, și cu războiul care a început în Ucraina, și, respectiv, consecințele, mai ales consecințele economice, și inflația, și criza refugiaților. Nu este o justificare. Înțeleg că fiecare om vrea să-și vadă problemele rezolvate și situația îmbunătățită și trebuie să se lucreze mai mult. Trebuie să facem mai mult. Avem nevoie de mai multe resurse, de asta și spun că atunci când vor veni mai mulți bani europeni, vom reuși mai repede să rezolvăm probleme. Acum investim prin „Satul European” în multe comunități, dar, cu banii europeni, o să putem să dublăm, să triplăm, să creștem de patru-cinci ori resursele chiar anual pentru investiții în comunități. Reparăm drumuri, dar dacă am avea banii europeni, am putea să reparăm mult mai mult pentru că știm că reparația drumurilor sau construcția de drumuri reprezintă proiecte costisitoare. Și de asta, inclusiv de asta, avem nevoie, pentru dezvoltare avem nevoie de acest parcurs clar, hotărât și rapid.
Reforma justiției este cea mai complicată. Pe de o parte, vedem această rezistență, anumite lucruri se întâmplă. Pentru că, dacă o să vă uitați, o să vedeți că un număr de oameni foarte corupți din sistemul de justiție au plecat deja. Au fost eliminați. Mai sunt și alții. Și acolo se întâmplă această filtrare, dacă pot să-i spun așa, comisiile astea externe independente care verifică integritatea. Pe de altă parte, vedem cum cei care trebuie să le fie verificată integritatea luptă cu tot dinadinsul, încearcă tot felul de tertipuri, numai să nu se ia o decizie corectă la adresa lor. Vedem că și unii procurori în loc să se ocupe de investigarea furtului miliardului sau alte dosare de importanță națională stau și sau încearcă să pună presiune pe cei care trebuie să analizeze integritatea lor.
Mai e nevoie de puțin timp ca să se curețe sistemul. E nevoie de mult curaj. Unii judecători care știu că sunt pe ultima sută de metri, pentru că nu vor putea să treacă de acest filtru al integrității, încearcă să dea decizii ilegale. Unele dintre ele vădit în favoarea hoților și vedem pe dosarele mari unele decizii care sunt cu niște semne de întrebare foarte, foarte mari. Dar asta este perioada, trebuie să mergem în continuare, să curățăm sistemul. Trebuie să aducem forțe noi în sistem, trebuie să ne asigurăm că instituțiile de combatere a corupției sunt suficient de eficiente și demonstrează aceste rezultate.
Mircea Surdu, jurnalist: Sunt absolut convins că se întâmplă niște lucruri, dar ele sunt la nivel tehnic. Le știe foarte puțină lume, sunt foarte complicate. Am făcut o emisiune cu PreVettingul, aici, în studio. Eu m-am descurcat foarte greu. Am încercat să traduc pe limba poporului, să înțeleagă și ei ce se întâmplă. Dar populația, am primit o sumedenie de mesaje în acel moment, așteaptă rezolvarea unor dosare foarte și foarte importante. Fără acest lucru nu s-ar putea întâmpla nimic, din punctul meu de vedere, ca lumea să înțeleagă.
Maia Sandu, șefa statului: Așa este și noi așteptăm rezolvarea acestor dosare și noi suntem îngrijorați când vedem unele decizii, decizii ale instanțelor de judecată care sigur vor duce la tergiversarea proceselor și așa așteptăm ani de zile și după care mai vedem o decizie a unei instanțe care va conduce la tergiversarea dosarului cu încă patru-cinci ani. De asta trebuie să ne asigurăm că procesul continuă, că cei care fac jocurile hoților sunt eliminați din sistem și cei care rămân acolo să aibă curaj, să nu le fie frică de hoți, de grupările criminale și să dea verdicte, să decidă conform legii. Pentru că vedem și asemenea situații când oamenilor le este frică. Încearcă să amâne la nesfârșit decizia pe un dosar sau altul. Sunt mai multe probleme. Repet, trebuie să continuăm și o să continuăm să curățăm sistemul, să nu mai rămână reprezentanți ai clanurilor corupte acolo.
Mircea Surdu, jurnalist: Curajul se educă sau trebuie să te naști cu curaj?
Maia Sandu, șefa statului: Eu cred că și se educă. Și în momentul în care oamenii o să vadă că există o masă critică de oameni onești în sistem, atunci o să vedem și mai mult curaj. Acum, în situația asta în care încă există procesul ăsta de curățare, încă există multă presiune din partea celor care sunt cu musca pe căciulă și ei pun presiune pe cei care sunt onești. Sigur, eu mi-aș fi dorit mai mult curaj, indiferent câți sunt cei care sunt onești. Ar fi trebuit să vedem mai mult curaj! Dar asta este situația cu care ne confruntăm astăzi. Pas cu pas, o să ajungem să avem un sistem normal.
Mircea Surdu, jurnalist: Cineva întreabă și vă întreb pe Dumneavoastră, dacă în Republica Moldova nu ne canalizăm prea mult pe Șor, care stă undeva în turnul lui de fildeș și nimeni nu-l poate atinge, și uităm de cei care au primit bani din alte părți, din Bahamas, de exemplu. Dacă nu aruncăm împreună cu apa și copilul sau dacă nu mergem pe o pistă falsă? Oricum, lui Șor deocamdată nimeni nu-i poate face nimic.
Maia Sandu, șefa statului: În primul rând, nu noi cu Dumneavoastră decidem pe ce dosare se prioritizează munca.
Mircea Surdu, jurnalist: Eu decid mai puțin, Dumneavoastră ați putea să influențați.
Maia Sandu, șefa statului: Nici eu nu decid cine și pe ce dosare lucrează. Sunt organele de conducere ale procuraturii, sunt instituțiile de conducere ale instanțelor de judecată, cu toate că judecătorii singuri își fac agenda. Nu cred că cineva poate să le spună care este un dosar prioritar sau nu. Și, în teorie, pentru că în practică noi înțelegem că acolo se întâmplă, se pot întâmpla tot felul de înțelegeri. Dar ei sunt cei care decid și ar trebui să pornească de la dosarele de importanță națională, pentru că aceste dosare au afectat foarte multă lume. Dacă vorbim de furtul miliardului, ăsta este un furt, deci o schemă de corupție care a afectat foarte multă lume. Și în mod normal, aici trebuie canalizate aceste eforturi. În același timp, noi vedem cât de mare este această grupare criminală a lui Șor. Noi vedem cum încearcă ei să discrediteze procesul electoral din Republica Moldova, pentru că am văzut cum a încercat să mituiască până și alegătorii. Nu mai vorbesc deja cum finanțează ilegal o sumedenie de partide politice pe care le creează peste noapte. Deci, dacă ne uităm din perspectiva pericolului sau a daunei pe care această grupare criminală o provoacă țării, o provoacă proceselor și instituțiilor din țara noastră, sigur că aici trebuie să se lucreze. Trebuie să se lucreze pentru a depista sursele de finanțare ilegală și pentru a depista persoanele care pun în aplicare schemele coordonate de el de la Moscova.
Mircea Surdu, jurnalist: Este foarte important să știm care e în acest moment relația cu Tiraspolul, pentru că înțeleg că cei de la Tiraspol încearcă să ademenească agenții economici din raioanele controlate de Republica Moldova, sub jurisdicția Republicii Moldova, să-i ademenească, să se înscrie acolo. Nu știu care ar fi interesul economic, dar se încearcă acest lucru.
Maia Sandu, șefa statului: Mă rog, încercări din astea am văzut de-a lungul timpului, tot felul de acțiuni. Unele mai clare, altele mai puțin clare, așa cum este aceasta.
Mircea Surdu, jurnalist: Cu fermierii este foarte clar, pentru că ei nu-și pot lucra pământurile dacă nu se înregistrează în acea zonă.
Maia Sandu, șefa statului: Este adevărat, dar așa cum am spus-o de fiecare dată. Pentru noi pacea și stabilitatea sunt cele mai importante obiective acum. Și menținerea stabilității în regiune și în țară este obiectivul de bază. Pe lângă asta, evident, încercăm punctual să rezolvăm probleme fără ca să facem mare tam-tam, dacă pot să spun așa. Cu mesaje foarte clare, pentru că dacă vorbim de integrare europeană, și o să mă întrebați și despre asta, ce facem cu regiunea transnistreană? Oamenii deja văd și vor vedea și mai mult, care sunt beneficiile integrării europene și pe malul stâng. Oamenii vor să trăiască în pace, ei sunt speriați acum pentru că Ucraina este chiar acolo, la hotar cu această regiune. Și oamenilor le este mai frică. Noi am văzut chiar la începutul războiului, cum tinerii de pe malul stâng au trecut pe malul drept pentru că le-a fost frică că vor fi înrolați și trimiși să lupte în Ucraina. Deci oamenii acolo vor pace, așa cum și pe malul drept.
Mircea Surdu, jurnalist: Ei vin aici la spitale și se asimilează foarte bine aici.
Maia Sandu, șefa statului: Oamenii vor condiții bune de viață. În momentul în care o să ne mișcăm, o să ne apropiem, o să putem să demonstrăm tot mai mult care sunt efectele integrării europene, ei o să vadă aceste beneficii și nu văd cum ar vrea să le refuze. Sigur că problema acolo rămâne prezența armatei ruse și aici vedem tot felul de slujitori ai Kremlinului care de dimineață până seară povestesc despre îngrijorarea lor de neutralitatea Republicii Moldova. Dar neutralitatea Republicii Moldova este încălcată doar de Federația Rusă. Nu există altă țară care să încalce neutralitatea Republicii Moldova. Și întrebarea mea către ei este, de ce nu mergeți la Moscova? De ce nu cereți Moscovei să respecte neutralitatea Republicii Moldova? Sigur că sunt mai multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm, dar cel mai important acum este să păstrăm pacea.
Mircea Surdu, jurnalist: Nimeni nu are nicio îndoială că populația de acolo și-ar dori Europa, pentru că au mai călătorit, au mai văzut și ei lumea. Dar totuși, armata care staționează acolo, plus influența Moscovei, care din punctul meu de vedere este mult mai mare decât aici.
Maia Sandu, șefa statului: Așa este. Și am mai vorbit cu Dumneavoastră în acest studio că am putea să avem o oportunitate geopolitică în următorii ani, ca să putem să rezolvăm acest conflict, dar este foarte important ca această soluție să fie una pașnică. Și, respectiv, să nu ducă la situații care ar comporta pericole pentru siguranța cetățenilor noștri.
Mircea Surdu, jurnalist: Știu că biserica în Republica Moldova este separată de stat. Totuși, vreau să vă întreb: de la începutul războiului s-a observat masiv că unele biserici, unele parohii au trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Este, din punctul Dumneavoastră de vedere, ca cetățean, un proces de europenizare sau nu?
Maia Sandu, șefa statului: Eu înțeleg că tot mai mulți preoți își pun întrebarea, cum o biserică poate să susțină războiul? Și știm că biserica din Federația Rusă susține deschis războiul și este firesc ca oamenii să-și pună această întrebare. Și unii dintre ei așa decid să rezolve această problemă. Pentru că ei nu vor să facă parte dintr-o biserică care susține războiul.
Mircea Surdu, jurnalist: Cum comentați Dumneavoastră evenimentele din UTA Găgăuzia, unde a fost sărbătorită aniversarea a zecea de la referendumul ilegal? Întreabă cineva acest lucru și dacă Republica Moldova are o comunicare cu Găgăuzia, elitele comunică?
Maia Sandu, șefa statului: Găgăuzia este Republica Moldova, dacă Chișinăul comunică cu autonomia. Noi cunoaștem că gruparea „Șor” a capturat puterea acolo în autonomie și, respectiv, toate acțiunile pe care le face sunt în detrimentul oamenilor de acolo și sunt împotriva statului Republica Moldova, împotriva intereselor țării noastre. Pentru că gruparea „Șor” pe banii Moscovei realizează agenda Moscovei. Noi comunicăm cu oameni din Autonomia Găgăuză. Există anumită comunicare între Parlament și anumiți membri ai Adunării Populare. Există comunicare cu oameni care reprezintă societatea civilă, care reprezintă mediul de afaceri și o să continuăm aceste contacte. Există primari care sunt cetățeni ai acestui stat, care nu fac parte din această grupare criminală „Șor”. Și această comunicare trebuie să continue și probabil trebuie să fie mai profundă sau mai largă. Pentru că avem multe de discutat.
Mircea Surdu, jurnalist: Moldovenii apriori pun totul la dubiu și pun foarte multe întrebări. Lumea întreabă: de ce se întâmplă că în Republica Moldova - eu nu am verificat, nu știu dacă este adevărat acest lucru, dar cetățenii întreabă – de ce avem cel mai scump gaz din regiune? Ce se întâmplă?
Maia Sandu, șefa statului: Am mai văzut asemenea analize și au venit experții în domeniu care au arătat că prețul mediu pe an nu a fost cel mai înalt. Republica Moldova cumpără gazele pe piață. Da, în România gazele sunt mai ieftine pentru că România produce aceste gaze naturale. În alte țări care produc pot fi mai ieftine. Dar Republica Moldova cumpără pe piață și toți cei care cumpără pe piață au același preț la gaze. Dacă ar exista vreo posibilitate să cumpărăm mai ieftin decât există pe piață, noi am fi cei mai interesați și am face totul ca să putem să cumpărăm aceste gaze la un preț mai mic. Ăsta este prețul de piață. Este mai mic decât anul trecut, doar că anul trecut Republica Moldova, statul a oferit mai multe compensații și respectiv oamenii nu simt. Anul acesta, această reducere a prețului la gaze pe piață, pentru că compensațiile sunt mai puține. Resursele pe care ni le-au oferit și partenerii de dezvoltare și cele pe care le poate genera economia noastră au fost mai mici anul ăsta, compensațiile mai mici și respectiv nu au simțit această schimbare. Eu sper să vedem o micșorare a prețului la gaze cât de curând.
Mircea Surdu, jurnalist: Poate e o problemă de comunicare. Specialiștii, miniștrii ar trebui să vină mai des în studiouri și să explice populației acestea.
Maia Sandu, șefa statului: Este adevărat, e și o problemă de comunicare. Dar atât timp cât prețurile la gaze sunt în continuare mari, sunt mult mai mici decât au fost anul trecut, dar sunt în continuare mari. Orice explicație nu este suficientă, pentru că omul se uită în nota de plată și vede acolo o sumă care nu-l aranjează. Deci, asta este problema principală. Noi sperăm să se stabilizeze situația și prețurile să meargă în jos și să putem să cumpărăm la prețuri mai mici.
Mircea Surdu, jurnalist: Suntem cam pe finalul emisiunii. Haideți să vorbim puțin despre siguranța cetățeanului în Republica Moldova, o țară de lângă un război, cum îi spun eu. Și este foarte important că păstrăm pacea. Dar Europa este alarmată, noi suntem alarmați sau nu suntem alarmați?
Maia Sandu, șefa statului: Bineînțeles, toată lumea care judecă este alarmată. Pentru că e un război la hotar care nu dă semne că se va încheia în curând, pentru că vedem în alte părți ale lumii conflicte, pentru că vedem discursuri războinice din partea unor politicieni, pentru că sunt alegeri în foarte multe țări. Și există această incertitudine. Sunt vremuri complicate și mai mult decât complicate. Tocmai de aceea, repet, noi care suntem mici avem nevoie să facem parte dintr-o familie mare și puternică, ca să ne simțim protejați. Și tocmai de aceea trebuie să ne mișcăm mai repede și mai hotărât și să facem asta împreună, să ne asumăm cu toții cât mai repede, să ajungem membri ai familiei europene.
Mircea Surdu, jurnalist: Dar întreb eu și poate fi o întrebare retorică, eu nu sunt în alegeri electorale. Poate este timpul să facem parte dintr-o familie lărgită din punct de vedere militar, pentru că toată povestea neutralității pentru mine este o poveste. Și Ucraina a fost neutră și iată ce se întâmplă acolo.
Maia Sandu, șefa statului: Neutralitatea este în Constituție. Orice discuție despre renunțarea la neutralitate înseamnă să avem un sprijin al cetățenilor. Noi știm ce arată sondajele și acceptăm decizia cetățenilor. Între timp, evident, încercăm să ne consolidăm sistemul de securitate cum putem, inclusiv consolidându-ne sistemul de apărare, discutând cu alte țări despre situații dificile în care ne putem pomeni și respectiv pe ce putem conta. Dar nu putem să facem ceva ce cetățenii nu își doresc. Iată, avem această șansă a integrării europene, care este și susținută de cetățeni, dacă e să credem sondajelor și de asta vreau să avem și un referendum ca să nu mai existe nicio întrebare, să nu mai pună nimeni la îndoială și să nu mai discute unele partide politice și să spună că nu există sprijin popular pentru integrarea europeană. Deci să punem punct la această întrebare și să devenim stat membru al Uniunii Europene. Nimic, nimeni nu este în siguranță totală astăzi în lume, dar există totuși țări, cetățeni care sunt într-o mai mare siguranță și există țări, cetățeni care sunt într-o mai mică siguranță. Eu vreau ca noi să facem parte din primul grup, din grupul celor care sunt într-o mai mare siguranță.
Mircea Surdu, jurnalist: Și probabil este obligatoriu să spunem cetățenilor care ne privesc că pericolul armat nu este iminent pentru că și Europa vorbește de niște ani și în cazul când Ucraina ar pierde războiul, ar putea escalada acest conflict militar. Deocamdată, Ucraina stă foarte bine pe poziții, Europa și noi suntem în siguranță.
Maia Sandu, șefa statului: Ucraina rezistă. Noi suntem în siguranță în sensul în care nu există un pericol de atac armat la adresa țării noastre și trebuie să facem totul ca Ucraina să reziste în continuare, să primească ajutor și să vedem sfârșitul acestui război pentru că cu toții ne dorim pace.
Mircea Surdu, jurnalist: Am observat că în ultimul timp pe agenda Dumneavoastră aveți foarte multe întâlniri cu societatea civilă, dar ceea ce m-a mirat foarte mult, cu partidele parlamentare, extraparlamentare. Ce discutați cu ei în momentul când totuși ați luat o decizie că totuși acest referendum ar trebui să fie?
Maia Sandu, șefa statului: Eu am venit cu inițiativa. Procesul urmează să fie lansat de către Parlament. Înțeleg că există și o adresă la Curtea Constituțională despre faptul dacă se poate organiza acest referendum în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Noi credem că se poate, dar urmează să vedem care va fi decizia finală a Curții Constituționale. Și exact despre asta am discutat, despre cum vedem noi organizarea acestui referendum. Despre de ce trebuie să fie un referendum republican constituțional. Deci, dacă votează cetățenii, asta înseamnă automat am scris acest lucru în Constituție și nu mai e nevoie de un vot în Parlament. Am discutat despre faptul că acest referendum nu este un referendum de modificare a suveranității și în acest sens există o decizie a Curții Constituționale din 2014, care se referă la Acordul de Asociere și la Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deci am clarificat tot felul de întrebări. Și, bineînțeles, am întrebat cum văd ei dezvoltarea Republicii Moldova, dacă văd o alternativă la integrarea europeană. Și din cei care s-au prezentat, au fost reprezentanți a 14 partide politice, a fost doar un om acolo care a spus că nu este nici pentru, nici împotrivă. Ceilalți toți au spus că da, ei cred că doar integrarea europeană este calea de dezvoltare a Republicii Moldova. Dar o să discutăm în continuare despre cum putem să asigurăm acest lucru și o să am discuții și în săptămânile care urmează cu oameni care reprezintă diferite domenii, diferite bresle. Și după aceea o să revenim cu toate propunerile pe care le-am colectat, pe care le colectez la aceste discuții și o să discutăm cum facem mai departe.
Mircea Surdu, jurnalist: Eu vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru că ați venit în studioul emisiunii „Bună Seara” și ați răspuns cetățenilor Republicii Moldova. Dacă am scăpat ceva, obligatoriu data viitoare, sper că o să reveniți și o să răspundeți întrebărilor cetățenilor Republicii Moldova.
Maia Sandu, șefa statului: Cu drag. Și eu vă mulțumesc!
Mircea Surdu, jurnalist: A fost „Bună Seara”, ne revedem joia viitoare. Bună seara.
