Anul Nou pe stil vechi, sărbătorit în nordul țării. Cete de semănători au mers din casă în casă pentru a le ura oamenilor un an îmbelșugat
Creștinii din mai multe localități de la nordul țării noastre îl sărbătoresc astăzi, 14 ianuarie, Sfântul Vasile, și Anul Nou pe stil vechi. După ce, aseară, cetele de urători au mers din casă-n casă, cu Plugul sau cu uratul, azi dimineață, copiii au alergat pe la rude și vecini cu semănatul ori Sorcova. Îmbrăcați în straie naționale, cu trăistuțe în care adună colaci, mere, nuci și bomboane, micuții au semănat prin casele gospodarilor cu boabe de grâu, orez sau ovăz și le-au urat sănătate, pace și un an rodnic. Bucuroși că le calcă pragul, oamenii i-au răsplătit pe semănători și cu bani, așa cum spune tradiția.
Sorcova și semănatul sunt obiceiuri pe care oamenii de la nordul Moldovei le păstrează cu mare grijă. În dimineața de Sfântul Vasile, copiii, câte unul, sau adunați în cete, umblă din casă în casă, dorindu-le gospodarilor sănătate și prosperare în noul an.
„Noi în fiecare an mergem cu semănatul din casă în casă pe la oameni gospodari. Păstrăm tradițiile noastre din strămoși. Și în acest an să fie pace și un an rodnic”.
„Mergem la gospodari cu semănatul să le urăm un an cât mai bun și plin de belșug”, spun semănătorii.
Oamenii se bucură de venirea semănătorilor și cred că astfel vor fi binecuvântați tot anul și vor fi feriți de rele, iar semințele de grâu, porumb ori ovăz sunt simbolul unui an bogat.
„Casa și gospodăria semănată aduce în anul care vine belșug și sănătate și de aceea noi suntem mândri că ne vin bravii semănători și ne aduc bucurii în casă”, spune Valentin Coșciug, gospodarul casei.
„Atunci când vin semănătorii la casă e un semn că va fi un an rodnic și pentru noi rodnicia anului este sănătatea, pacea în țară și liniștea sufletească, iar celelalte se fac. La noi au venit și băieți, și fete, și cred ca anul va fi rodnic pentru familia noastră”, spune Tamara Boboc, gospodina casei.
Potrivit tradiției, semănătorii aruncă în casa gospodarilor o mână de grâu, orez sau porumb, în timp ce spun versurile unor poezii populare și le urează sănătate și belșug. Semințele se arunca și peste oameni, iar după „semănat” prin casă nu se matură până a doua zi. Se mai spune că, în funcție de primul semănător, băiat ori fată, gospodarul va avea parte în acel an de nașterea unor urmași, fie de de gen masculin, fie de gen feminin.
