Interviu ÎN CONTEXT// Septimius Pârvu: Rolul statului este să ofere mai multe opțiuni de participare la vot, chiar și prin corespondență
Votul prin corespondență presupune o oportunitate de a oferi acces mai multor alegători la procesul electoral pentru a-și exercita dreptul la vot, susține expertul român în procese electorale, Septimius Pârvu. Potrivit lui, rolul unui stat este de a oferi cât mai multe opțiuni de participare la scrutin, chiar dacă presupune și costuri, și anumite riscuri.
Radu Osipov: Septimius Pârvu, de la Expert Forum România, specialist în procese electorale, s-a conectat online „ÎN CONTEXT”. În România introducerea votului prin corespondență nu a fost lipsită de controverse. Vom discuta și despre scandalul din 2021 sau 2020, când aproape 45% din plicuri nu s-au întors în țară. Mai întâi, ce va rezolva această procedură de vot pentru Republica Moldova în situația în care două zile de votare are diaspora la dispoziție și participarea la alegeri în Statele Unite, în Canada nu contează în ecuația rezultatelor sau nu contează prea mult?
Septimius Pârvu: Este o formă în plus de a permite unor alegători care, probabil, nu au același acces ca toți ceilalți la procesul electoral de a-și exprima dreptul de vot mai ușor. Și în România, dacă ne uităm la alegerile parlamentare, da, se votează pe mai multe zile. La alegerile prezidențiale noi avem chiar două zile și jumătate, adică se votează chiar mai mult decât în Republica Moldova. Și există și votul prin corespondență. Pentru că cred că rolul unui stat, dacă ne uităm peste tot unde a fost introdusă această metodă de vot, este de a oferi cât mai multe oportunități alegătorilor.
Sigur, ele vin cu niște costuri, vin cu niște probleme care țin de implementare, pentru că orice metodă de vot care se desfășoară în afara unei secții de votare implică anumite riscuri. Adică fie că avem vot în avans, fie că avem vot prin Internet, vot prin poștă, da, există niște riscuri care poate sunt un pic mai mari decât cele într-o secție de vot. Dar faptul că există un element suplimentar care acum, cel puțin în Republica Moldova se pilotează, ceea ce este foarte bine, pentru că, în general, când te apuci să introduci o metodă nouă, nu o introduci pur și simplu pe scară largă și vezi dacă iese sau nu iese. Noi, de exemplu, în 2016 am introdus votul prin corespondență fără să avem această pilotare. Deci am încercat din prima să vedem cum este.
În ceea ce privește cât de mult contează voturile, eu cred că orice vot contează și orice alegător are dreptul să-și exercite dreptul electoral. Cred că este important de spus că în momentul în care se introduce o astfel de metodă, ea nu ar trebui să favorizeze sau să defavorizeze pe cineva. Aici, sigur, avem discuția și probabil și în România s-a ridicat, s-a ridicat și în alte țări, dacă este constituțional sau neconstituțional să-l aplici doar pentru unii alegători. Dar, de exemplu, în cazul românesc și aceasta este și părerea mea, atâta timp cât oferă alegătorilor din străinătate, de exemplu, care nu au o secție de votare la 5 minute de casă și mai ales dacă vorbim de țări cu teritoriu foarte întins, cum e Canada, cum este SUA, accesul este mult mai greu. Și nu cred că este sub nicio formă o discriminare sau că este un avantaj, dacă vreți, față de ceilalți, ci pur și simplu este un mijloc prin care le oferi o posibilitate să voteze, fără să meargă până la cea mai apropiată secție de votare câteva ore și să dea probabil câteva zeci sau sute de dolari.
Radu Osipov: Există și riscuri. Am văzut în nota informativă că documentele pot fi urmărite electronic sau vor putea fi urmărite electronic, dacă va trece legea în Parlament. Sunt necesare și sisteme informaționale securizate. Cât de mari, totuși, sunt aceste riscuri? Pot pune în pericol credibilitatea alegerilor?
Septimius Pârvu: Probleme... cam orice stat a avut anumite tipuri de probleme. Apropo, am auzit mai devreme că vorbeați de Austria. Acolo, de exemplu, au fost probleme legate de lipiciul de pe plicuri. Faptul că s-a dezlipit a condus la anumite discuții dacă a fost violat sau nu secretul votului. Dar atâta timp cât există niște mecanisme minimale, ele sigur pot fi destul de diferite. Dar este foarte important, în primul rând, să identifici că alegătorul care vrea să-și exprime dreptul de vot chiar este acel alegător și nu abuzează cineva de acest drept. Faptul că se asigură materiale care sunt de bună calitate care nu pot fi deschise, pentru că am avut această discuție cu plicuri care se deschid, a existat o demonstrație publică cu plicurile în urma căreia s-a văzut că de fapt nu se deschid așa de ușor pe cât se zice. Și, de exemplu, există un sistem, odată ce ai deschis plicul, el nu se mai poate lipi la loc. Și dacă ajunge un astfel de plic la secția de votare, înseamnă că a fost deschis. Apoi există timbre. Există tot felul de elemente de siguranță care se pun pe plicuri, se pot pune pe buletine, se pot pune anumite serii pe buletine. Există foarte multe metode și, văzând legea și în Republica Moldova, există aceste mecanisme de siguranță.
Dar, după cum ziceam mai devreme, sigur, ce se întâmplă în afara unei secții de votare câteodată nu poate fi atât de ușor controlat. Adică nu știi exact cum votează persoana respectivă. Câteodată poate mai există vot în grup, în comunități. Dar cred că acele cazuri, am stat să mă gândesc, este foarte greu să ajungi în acel moment în care chiar să aibă un impact atât de important asupra rezultatelor alegerilor încât să anuleze alegerile din aceste motive.
Fraude se întâmplă și în secțiile de votare. Să fim foarte realiști. Aceste riscuri nu sunt complet inexistente nici în secțiile de votare, dar cred că este foarte important ca să existe transparență. Cred că ăsta e primul lucru. În primul rând, administrația să fie cât mai transparentă. Atâta timp cât explici totul foarte bine, în momentul în care apare o problemă, o pui transparent în discuție și încerci să o rezolvi. Toate aceste mecanisme de transmitere, de numărare, procesele-verbale sunt transparente, sunt explicate. Cred că riscurile scad semnificativ.
Și, la urma urmei, este în calcul risc-beneficiu și, probabil, din punctul meu de vedere, beneficiul de a introduce o astfel de metodă merită. Beneficiul este unul mare și sigur merită asumate anumite vulnerabilități care pot fi controlate.
Radu Osipov: Ce ați recomanda autorităților de la Chișinău? Ar putea fi extins acest mecanism de vot prin poștă și geografic și pentru poate alte alegeri în contextul în care și în România, iată, au fost scandaluri, pentru că nu toate plicurile s-au întors înapoi?
Septimius Pârvu: Da, și la noi introducerea a fost treptată. Este foarte bine că nu se introduce pentru toate tipurile de alegeri deodată, pentru că e foarte important să ai un prim pas în care să vezi cum a funcționat. Să îmbunătățești, să schimbi legea, poate mecanismele de organizare. Și chiar și în România a fost un proces de fapt, pentru că, unu la mână, după ce s-au introdus la parlamentare a existat o cerere publică din partea alegătorilor din străinătate, a societății civile. Și noi am fost unii dintre cei care am susținut foarte mult votul prin corespondență. Deci trebuie și un pic de răbdare aici. Nu ne putem aștepta ca totul să meargă excelent din prima. Să introducem, cum ziceam, din prima și să nu existe absolut nicio problemă. Iar în ceea ce privește eu nu l-aș numi neapărat un scandal, pentru că noi am observat votul din 2020. Eu chiar am fost într-o secție pentru votul prin corespondență, unde s-au numărat buletinele.
În 2020 a fost un caz atipic. Am avut și pandemia. Au ajuns multe buletine anul următor, alegerile fiind în decembrie. Pentru că au fost blocate și aeroporturile. Adică s-au găsit mii de buletine sau au venit mii de buletine pentru că au fost blocate în anumite huburi din Amsterdam, Frankfurt. Și atunci sigur că au ajuns mai puține. Plus că motivele pot fi și altele. Alegătorii s-ar putea să nu mai trimită plicurile, unele pur și simplu se pierd pe drum. Contează foarte mult serviciile poștale. Sunt multe cauze.
Cel puțin în România nu cred că a fost un caz care să afecteze credibilitatea alegerilor din punctul nostru de vedere. Nu a fost nici pe departe fraudă, adică nu putem vorbi de așa ceva. Și până acum în România noi nu am detectat suspiciuni de fraudă.
După cum am zis, urmărim foarte aproape procesul. Dar cred că este important pentru autorități să fie transparente, să existe consultări pentru introducerea acestui sistem, să existe consultări cu organizațiile din străinătate, cu toți cei interesați din țară. Toate procedurile să fie foarte bine explicate. Cred că este foarte important să nu fie nimic interpretabil, pentru că odată ce legislația nu e clară, procedurile nu sunt clare, intervin foarte multe probleme.
Și, nu în ultimul rând, cred că este foarte important să explici alegătorilor cum funcționează, pentru că tot timpul când se introduce un astfel de sistem este mai greu. Poate publicul s-ar putea să nu fie foarte receptiv din prima. Și cred că una dintre sarcinile autorităților care gestionează, și aici vorbim de Comisia Electorală Centrală, este să asigure și încrederea în sistem. Și având în vedere că există foarte multe atacuri politice și pe fondul a ceea ce se întâmplă în regiune probabil este de așteptat să apară tot felul de atacuri. Și cred că este foarte important să existe argumente pentru orice atacuri nefondate. Pentru că e mai ușor să vii cu niște teorii ale conspirației câteodată chiar când n-ai dovezi că s-a întâmplat ceva. E ușor să strigi: Fraudă!
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru această conversație.
Săptămâna trecută, un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate a înregistrat în Parlament o inițiativă legislativă privind votul prin corespondență. Pentru început, acesta va fi testat în Canada și Statele Unite ale Americii, țări în care votul prin corespondență este implementat și moldovenii care se află acolo cunosc această procedură. Deputații Blocului Socialiștilor și Comuniștilor au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională această inițiativă, dacă va fi votată de Legislativ, pe motiv că ar încalcă normele constituționale și ar exista riscuri de fraude electorale.
