Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: În fiecare țară există partide care vor să știrbească imaginea Uniunii Europene în acest an electoral
În fiecare țară din Uniunea Europeană există partide cu tentă naționalistă, populistă, care încearcă să știrbească din imaginea Uniunii Europene, iar liderii europeni ar trebui să acorde o mai mare importanță declarațiilor acestor formațiuni care vor să slăbească Uniunea Europeană în acest an electoral important. Opinia îi aparține lui Laurențiu Pleșca, analist politic, expert în securitatea UE, integrare europeană și Parteneriatul Estic și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1.
Radu Osipov: Mâine, președinta Maia Sandu pleacă la Paris. Va purta discuții cu omologul său francez, Emmanuel Macron. Administrația prezidențială a transmis că șefii de stat vor semna acorduri de cooperare. Presa internațională a anticipat o reuniune la nivel înalt în capitala Franței. Îngrijorările privind Republica Moldova au fost generate de intensificarea războiului informațional al Rusiei în context electoral. Așadar, politologul Laurențiu Pleșca este cu noi online. Alegerile europene se pare că ar fi miza acestui Congres Popular European de la București și securizarea unui nou mandat pentru Ursula von der Leyen, care a vorbit pentru prima dată despre un nou val de extindere, despre reformarea Uniunii Europene. Care sunt șansele să izbutească?
Laurențiu Pleșca: Într-adevăr, Congresul Partidului Popular European (PPE) este un eveniment de anvergură care setează începutul campaniei electorale europene în Uniunea Europeană. Și am observat, desigur, că în cadrul acestui Congres vor avea loc mai multe evenimente importante.
Primul, ați menționat Dumneavoastră, este votarea încă o dată a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru următorii cinci ani. Desigur că aceasta a avut un mandat destul de bun pentru că a reușit să obțină anumite progrese pe domeniul politicii de extindere. Dar, de asemenea, se votează în cadrul acestui Congres și manifestul PPE, dar și Strategia PPE, care este cel mai mare partid european din Uniunea Europeană. Și în această strategie sunt abordate mai multe subiecte, cum ar fi chiar și aderarea României la Schengen. De asemenea, o susținere mai mare pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și alte subiecte de securitate foarte importante.
Dar aș vrea să mai punctez aici ceva foarte important, că la acest Congres este prezentă Republica Moldova cu o delegație impunătoare și anume o avem pe președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și premierul Dorin Recean, și o delegație de deputați. Moldova fiind prezentă la acest eveniment, setează un mesaj clar și demonstrează că partenerii europeni sunt în continuare interesați să sprijine Republica Moldova. De asemenea, la acest eveniment au mai fost și alți lideri de partide sau șefi de stat, cum ar fi Svetlana Tihanovskaia din Belarus, dar și din Ucraina - Petro Poroșenko.
Radu Osipov: Domnule Pleșca, unde se încadrează totuși Republica Moldova în aceste planuri ale Uniunii Europene, mai ales că Serviciul de Informații și Securitate a raportat tentativele Rusiei de a compromite, de exemplu, referendumul european și, în general, calea aderării la Uniunea Europeană?
Laurențiu Pleșca: Acest eveniment la nivel european vine într-un context destul de sensibil, mai ales pentru Republica Moldova, unde am avut tensiunile din Transnistria, dar și anumite tentative de destabilizare prin vizita bașcanei Găgăuziei la Moscova, iar partenerii europeni au atras o deosebită atenție și au menționat de fiecare dată sprijinul necontenit. De asemenea, și România, prin președintele țării, prin premierul țării, dar și prin președintele Senatului, au demonstrat clar că Republica Moldova are nevoie de o mai mare susținere pe domeniul securității, dar și pe anumite probleme economice, de exemplu.
Dacă este să facem referire și la recentele dezvăluiri ale SIS, de exemplu, am observat cum Federația Rusă încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin cele trei scenarii enunțate și anume. Primul scenariu a început la alegerile locale prin fraudarea alegerilor, cumpărarea voturilor. De asemenea, pentru alegerile parlamentare din 2025 se așteaptă ca Federația Rusă să-și propună acea strategie ca partidele proruse să obțină cât mai mulți deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Dar și cel mai important pentru noi acum: încearcă să oprească avansarea Republicii Moldova și vectorul proeuropean, și anume, prin tentative de a boicota referendumul pe care îl vom avea în toamna anului acesta. Pentru că, desigur, sunt așteptate mai multe elemente de destabilizare, chiar și proteste. De aceea trebuie să fim foarte vigilenți pentru a ne da seama cum putem contracara aceste evenimente prin măsuri mult mai drastice și de pedeapsă.
Radu Osipov: Mâine președinta Sandu va pleca la Paris și vreau să vă întreb de fapt ce vrea să obțină Emmanuel Macron pentru că a făcut declarații controversate? De exemplu, trimiterea de trupe în Ucraina. Mai târziu, Ministerul de Externe a explicat că ar fi trupe noncombatante, dar presa internațională anticipase această reuniune de la Paris. Se va vorbi despre Ucraina, despre Republica Moldova în contextul pericolului rusesc?
Laurențiu Pleșca: Da, în contextul războiului din Ucraina, am observat că există de fapt fricțiuni la nivel european dintre cancelarul german, Olaf Scholz, și președintele Franței, Emmanuel Macron, unde vedem că cei doi au mai multe declarații în care se contrazic. Și cunoaștem cu toții că Franța și Germania sunt țările care practic sunt pivotul conducerii Uniunii Europene și este o chestiune îngrijorătoare privind această abordare în declarațiile celor doi lideri de stat. Iar dacă este să vorbim despre anunțarea de a participa cu trupe Franța în războiul din Ucraina, consider că încă este prematur în a ne da seama dacă acest lucru se va întâmpla, însă, de fapt, aceasta este o idee vehiculată de ceva timp și care încearcă să se facă un mai mare curaj pentru partenerii europeni în a sprijini și mai mult Ucraina, chiar mai mult decât economic și cu resurse militare, dar și cu resurse umane, de exemplu.
Radu Osipov: Apropo despre alegerile europene. Contează și pentru Republica Moldova. Ați menționat mai devreme despre planul și despre mandatul Von der Leyen. Votează și cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie moldo-română. Dar vreau să vă întreb și despre pericolul celor radicali sau euroscepticilor, pentru că unii comentatori anticipează cel puțin sau aproximativ 1/3 din mandatele din Parlamentul European.
Laurențiu Pleșca: Conform ultimelor sondaje europene, observăm că, de fapt, partidele conservatoare, de extremă dreaptă, partidele mai extremiste, aș spune așa, sunt într-o continuă creștere la nivel european. Desigur că sondajele ne arată că Partidul Popular European, dar și partidele Renew Europe sau socialiștii și democrații vor obține în continuare o majoritate calificată pentru a numi următorul președinte al Comisiei Europene.
Totuși, ar trebui să ne alarmeze aceste cifre, pentru că în fiecare țară din Uniunea Europeană observăm că există partide cu tentă naționalistă, populistă, care încearcă să știrbească din imaginea Uniunii Europene. Aici avem și acel sentiment eurosceptic. De aceea, liderii europeni ar trebui să acorde o mai mare importanță la nivelul acestor declarații și discursuri care, de fapt, încearcă să slăbească Uniunea Europeană, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Iar anul acesta se întâmplă foarte multe alegeri în Uniunea Europeană, cum ar fi alegerile chiar din România, unde există, de fapt, partide care nu fac cinste Uniunii Europene și care încearcă să destabilizeze situația. Chiar la Congresul acesta am observat că, de exemplu, Partidul „AUR” a încercat să organizeze o mișcare de protest prin care nu susține actuala conducere a Comisiei Europene, și anume, pe Ursula von der Leyen. De aceea ar trebui să fim foarte atenți în a contracara ascensiunea acestor partide de extremă dreaptă.
