Interviu ÎN CONTEXT// Anatol Țăranu: R.Moldova trebuie să semnaleze pe plan extern despre încălcările flagrante comise de Federația Rusă
Contrar legilor și poziției oficiale, Republica Moldova nu poate interveni în zona transnistreană pentru a împiedica deschiderea secțiilor de vot ale alegerilor organizate de Federația Rusă, iar acum autoritățile de la Chișinău ar trebui să facă atenționări pe plan internațional asupra încălcărilor flagrante comise și în trecut de Moscova. Declarația aparține istoricului și fostului ambasador în Rusia, Anatol Țăranu, și a fost făcută în emisiunea „ÎN CONTEXT”.
Anatol Țăranu a mai atenționat că Federația Rusă a demonstrat că ignoră suveranitatea statelor și poate ataca militar, și nu exclude că țara noastră ar putea fi în această listă.
Radu Osipov: Alegerile prezidențiale din Rusia reprezintă de fapt un simulacru. Deznodământul este deja cunoscut. Vladimir Putin își va păstra puterea, a declarat în plenul Parlamentului European ministra belgiană de Externe, Hadja Lahbib. Belgia deține președinția Uniunii Europene și pregătește Summitul șefilor de stat și de guvern de săptămâna viitoare. Se discută despre nerecunoașterea alegerilor rusești. Lucia Vieru a urmărit subiectul.
Lucia Vieru: Această idee a prins contur după decesul în închisoare al opozantului rus, Alexei Navalnîi. Văduva acestuia, Iulia, a fost primită în plenul Parlamentului European acum două săptămâni. Ea susține că Putin i-a omorât soțul și a cerut ca Uniunea Europeană să nu recunoască alegerile prezidențiale din Rusia. Totuși, inițiativa a venit din Țările Baltice, mai mulți eurodeputați din Estonia au reușit să creeze un grup în acest Legislativ și s-au adresat șefilor de stat și de guvern din UE să declare nelegitime alegerile rusești, așa cum s-a întâmplat în cazul dictatorului belarus, Aleksandr Lukașenko. Recunoașterea lumii libere este pentru activista din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, născută Pilipciuk, o încercare să creeze un fel de Guvern în exil. Iar regimul de la Kremlin nu a lăsat doi candidați antirăzboi să participe la alegeri: Ekaterina Dunțova și Boris Nadejdin. Există suspiciuni că Navalnîi a fost omorât intenționat. Acestea ar fi premisele. Astăzi, în plenul Parlamentului European s-a vorbit și despre Republica Moldova în contextul extinderii Uniunii. Săptămâna viitoare, va avea loc Consiliul European, pe agendă sunt subiecte precum securitatea și apărarea europeană, Orientul Mijlociu, Ucraina și Rusia.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”. Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost ambasador în Federația Rusă este în platoul Moldova 1. Așadar, se pare că Rusia se îngrijește mai mult de cetățenii ruși din afara hotarelor Federației Ruse. Am văzut justificarea ambasadorului Oleg Vasnețov că dreptul la vot este inalienabil. Totuși, respectă Kremlinul dreptul la vot al cetățenilor ruși din interiorul Federației Ruse?
Anatol Țăranu: Haideți să începem cu următoarea parte a comentariului. Deci, drepturile cetățenilor ruși trebuie să fie respectate, inclusiv dreptul de a alege. Dar cum stăm cu drepturile cetățenilor Republicii Moldova de a trăi într-un stat suveran? De ce nu sunt respectate drepturile cetățenilor Republicii Moldova la suveranitatea propriului stat? Apropo, aceste drepturi trebuie să fie respectate în țara de ședință, domnule ambasador. Nu uitați despre acest lucru!
În istoria Europei au mai existat cazuri de felul acesta în trecut, în secolul al XX-lea, atunci când au existat națiuni care erau superioare altor națiuni, și ele luptau pentru spațiul vital al acestor națiuni, să ne aducem aminte, aceasta se numea nazism. Iată că au apărut deja în secolul XXI națiuni care sunt superioare altora. În cazul nostru, drepturile națiunii ruse sau ale cetățenilor ruși sunt mai presus decât drepturile cetățenilor moldoveni. Aceasta reiese logic din afirmațiile pe care le-a proferat ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova. De ce se întâmplă acest lucru? Fiindcă Republica Moldova este un stat slab, care nu este capabil să-și apere propria suveranitate. Să vedem cum vor evolua mai departe evenimentele și cum se va consuma acest episod. Totul se va reduce la această declarație de protest sterilă, care a fost formulată de către Ministerul nostru de Externe sau noi vom găsi alte soluții pentru a ne apăra suveranitatea statului nostru? E interesat ce va fi mai departe.
Radu Osipov: Există posibilitatea Guvernului să intervină cumva în regiunea transnistreană, acolo unde nu controlează de facto lucrurile? Până la urmă, cine poate să împiedice Rusia să organizeze secții de votare în stânga Nistrului?
Anatol Țăranu: Nu. Astăzi, statul Republica Moldova, Chișinăul oficial, nu are cum să intervină peste zona transnistreană ca să împiedice organizarea acolo a alegerilor președintelui Federației Ruse, contrar legilor și poziției oficiale a Republicii Moldova. Dar asta defel nu înseamnă că în arsenalul de reacție al Republicii Moldova nu sunt și alte metode prin care noi am putea să ne manifestăm categoric atitudinea noastră față de această încălcare flagrantă a suveranității statului nostru.
Da, această notă de protest, chemarea aceasta a ambasadorului la Ministerul de Externe și înaintarea acestei note de protest este un lucru. Dar să nu uităm că și în trecut, nu o dată, Federația Rusă a încălcat suveranitatea noastră anume în același fel. Deci situația se repetă, nu e unicul caz. Și întotdeauna noi am protestat, iar aceste proteste au fost ignorate de către Federația Rusă. Se va întâmpla acest lucru și acum?
Situația este diferită de ceea ce era câțiva ani în urmă, la precedentele alegeri prezidențiale sau parlamentare din Federația Rusă. Acum e război și Federația Rusă a demonstrat că ea absolut ignoră ceea ce se numește suveranitatea statelor și poate chiar să atace aceste state prin metode militare pentru a interveni peste această suveranitate. Republica Moldova este un stat care se găsește pe lista de așteptare. Noi ne vom limita la vechile noastre reacții sau vom încerca să găsim și alte soluții pentru această situație?
Radu Osipov: Domnule Țăranu, este pusă în discuție acum legitimitatea acestor alegeri sau mai degrabă a rezultatelor, pentru că toți se așteaptă la confirmarea lui Putin în fruntea Federației Ruse. Cum credeți, ar putea urma o reacție internațională ca în cazul Lukașenko din 2020, când lumea liberă nu a recunoscut alegerile din Belarus?
Anatol Țăranu: Ar putea să se întâmple acest lucru, indiscutabil, numai că cazul Rusiei puțin diferă de ceea ce a fost în Belarus. În Belarus au fost proteste, proteste masive împotriva președintelui Lukașenko. Alegerile prezidențiale au fost contestate. Este puțin probabil că același lucru se va întâmpla acum în Rusia. Regimul de la Kremlin controlează foarte rigid situația pe interior și nu putem să ne așteptăm la o situație similară care a fost în Belarus.
Asta de fel nu înseamnă că procedurile democratice în Federația Rusă sunt respectate. Dar, iarăși, să vedem cum va reacționa concertul internațional, statele democrate, instituțiile europene la ceea ce se va întâmpla în Rusia.
Dar trebuie să recunoaștem că cel puțin la suprafață vor fi respectate anumite aparențe. Iată că, în cazul Republicii Moldova, aceste aparențe au fost încălcate într-un mod flagrant. Și totul depinde iarăși de reacția Republicii Moldova, în ce măsură noi vom fi capabili în plan internațional să atenționăm concertul internațional asupra acelor încălcări flagrante ale suveranității Republicii Moldova. Eu cred că ar trebui să mergem mai departe decât pur și simplu să înaintăm o notă de protest ambasadorului.
Radu Osipov: Domnule Țăranu, în cazul în care există foarte multe condiții și proceduri pentru ca unii candidați să ajungă, de fapt, să fie candidați și să participe la alegeri, considerați, totuși, că pot fi alegeri corecte, pentru că, iată, doi candidați, Boris Nadejdin și Ekaterina Dunțova, nu au reușit să se înregistreze în această cursă, deși aveau opțiuni antirăzboi?
Anatol Țăranu: Desigur, ambele cazuri vorbesc despre faptul că în Rusia nu există proceduri democratice care ar permite ca alegerile prezidențiale să fie recunoscute fără cusur și că au fost respectate toate rigorile democratice. Dar, iarăși, situația este de așa fel că, la nivel de aparențe, formal, parcă acolo totul este respectat. În cazul acestor doi candidați, scoaterea lor din scrutin a fost explicată prin anumite încălcări. E foarte greu de controlat în ce măsură aceste pretenții față de acești candidați au fost justificate. Dar, iarăși repet, aparențele parcă au fost respectate. Din acest punct de vedere, nu va fi simplu să se spună că în Federația Rusă alegerile nu au fost legale. Alta e că, din punct de vedere a legitimității acestor alegeri, desigur aici există o marjă foarte largă de contestare.
Radu Osipov: În cazul Republicii Moldova, prezența la urne la alegerile prezidențiale rusești ar însemna totuși un vot pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în situația în care, cum spuneam, nu există acei candidați antirăzboi? Bine, mai e posibilitatea de a invalida buletinul de vot.
Anatol Țăranu: Da, desigur, trebuie să recunoaștem că acei cetățeni ai Republicii Moldova care au concomitent cetățenia rusă atunci când se vor prezenta la urnele de vot, volens-nolens indirect, vin să susțină regimul de la Kremlin. O prezență scăzută la vot ar însemna că cetățenii Republicii Moldova în așa fel protestează împotriva liniei politice pe care o promovează Kremlinul. Mă tem eu că acest lucru nu se va întâmpla nici de data aceasta, din simplul motiv că în societatea moldovenească există un segment numeros rusofil, pro Putin, pro Kremlin. Și această atitudine a acestui segment vorbește despre aceea că societatea moldovenească nu este una omogenă din punctul de vedere al abordării problemelor fundamentale în ceea ce privește dezvoltarea noastră de civilizație și tot așa. E o problemă pentru societatea noastră, pentru unitatea societății noastre, și alegerile prezidențiale din Federația Rusă, care se vor desfășura inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, după toate probabilitățile, vor semnala acest lucru.
Radu Osipov: Domnule Țăranu, vă mulțumesc pentru această conversație. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
