INTERVIU // Grigore Guzun: Dacă Ucraina cedează, rușii vor avansa spre Europa, iar prima țară va fi R.Moldova
Căderea Ucrainei înseamnă și căderea Republicii Moldova. Dacă Ucraina eșuează, Vladimir Putin va merge mai departe spre Europa, iar prima țară va fi Republica Moldova, avertizează expertul în politică externă, Grigore Guzun. Acesta a mai declarat în ediția de știri de la Moldova 1 că președintele francez, Emmanuel Macron, vrea să iasă din jocul de șantaj al Kremlinului, pentru că înțelege că orice câștig tactic al rușilor pune în pericol întreaga Europă.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, există divergențe de opinii între Franța și Germania. Știm că Emmanuel Macron insistă pe faptul că nu există linii roșii în apărarea Ucrainei, Olaf Scholz a spus clar că nici un soldat german nu va fi trimis în Ucraina. Cum credeți, polonezul Donald Tusk va reuși să-i aducă la un compromis, ținând cont că Polonia a pus întotdeauna presiune pe Occident să ajute Ucraina? Și ce înseamnă de fapt trupe franceze în Ucraina, chiar dacă și noncombatante?
Grigore Guzun: Trebuie să menționăm, de fapt, că Uniunea Europeană este, totuși, spațiul democrației și libertății și este normal ca statele să aibă unele opinii diferite pe anumite subiecte, reieșind din interesele lor naționale.
În ultima perioadă, Rusia a înregistrat câteva câștiguri tactice în Ucraina, de exemplu, cu capturarea orașului Avdiivka. De aici vine atitudinea lui Macron, care vrea să împiedice Rusia să transforme câștigurile tactice în câștiguri operaționale. În plus, datorită complexității alegerilor prezidențiale din SUA, asta îl face pe Macron să facă apel la țările europene, să-și asume un suport mai mare pentru Ucraina. Trebuie să fie clar că președintele Macron înțelege bine că, dacă Ucraina eșuează, Putin va merge mai departe spre Europa, iar prima țară care va fi după Ucraina va fi Republica Moldova. Deci, să fie clar: căderea Ucrainei înseamnă și căderea Republicii Moldova.
Referitor la trupele franceze în Ucraina, deocamdată aceasta a fost doar o declarație, încă nu este nici o informație referitor la forma acestor trupe. Știm doar în acest moment circumstanțele în care acestea ar urma să vină în Ucraina. Asta ar fi dacă rușii ajung în Kiev sau la Odesa. Cred că este prematur să vorbim ce ar însemna asta pentru că totul depinde de situația de pe frontul de luptă la acel moment particular.
Leanca Lașco-Rață: Ucrainenii așteaptă fondurile de război americane. Este vorba de 60 de miliarde de dolari blocate în Congres. Care este probabilitatea deblocării lor până în noiembrie și, bineînțeles, după, în funcție de deznodământul alegerilor prezidențiale? Ar fi ezitarea Statelor Unite un impuls pentru Franța să acționeze mai dur poate?
Grigore Guzun: Absolut. Situația în jurul alegerilor din SUA și cu tot acest pachet de ajutor militar îl face pe Macron să anticipeze, dacă vreți, niște lucruri și să acționeze mai sigur. Plus că președintele Macron vrea să iasă din jocul de șantaj al rușilor, or pe asta mizează Federația Rusă. Ei acționează mai dur, rușii se bazează pe ezitarea unor lideri europeni. Asta a făcut Federația Rusă și în 2008, respectiv, și în 2014 în Ucraina pe aceeași tactică s-a bazat Federația Rusă.
Este greu acum să anticipăm dacă vor fi deblocate acest fonduri pentru că este un timp lung până în noiembrie. Dar cel mai important este că la Washington trebuie să se înțeleagă: orice zi de ezitări a lor poate aduce consecințe grave atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa. Orice câștig tactic în Ucraina al rușilor pune în pericol întreaga Europă. Până la urmă, eu cred că se va găsi voința politică și democrații și republicanii vor găsi o formulă prin care aceste fonduri vor ajunge în Ucraina.
Leanca Lașco-Rață: Între timp, în Rusia au loc alegeri prezidențiale. Cetățenii au de ales între patru candidați la un scrutin cu rezultat, practic, cunoscut. Comisiile electorale regionale din Orientul Îndepărtat anunță deja despre o prezență ridicată la urne. Pentru prima dată în Federația Rusă a fost introdus votul electronic și tot în premieră scrutinul are loc în regiunile ucrainene ocupate abuziv de armata Kremlinului. Totodată, autoritățile ruse încearcă să contracareze acțiunea opoziției „Amiaza” împotriva lui Putin, programată pentru duminică, ultima zi de scrutin. Procuratura Generală de la Moscova a anunțat că cei care vor veni la această oră la secțiile de votare riscă sancțiuni. Vreau să vă întreb: alegerile din Rusia vor fi acceptate de Occident? Cel puțin, nu pot fi considerate libere și corecte, în condițiile în care candidații antirăzboi nu au fost lăsați să participe, iar principalul opozant a murit în condiții suspecte în detenție. Totul arată că Putin își va autolegitima puterea, dar contează, desigur, reacția Occidentului. Poate să existe o formulă belarusă pentru Kremlin?
Grigore Guzun: Nu cred într-o formulă belarusă pentru Kremlin. Scenariul pe care îl anticipez eu și care cred că se vede în statele democratice este că ei nu vor considera aceste alegeri ca libere și necorecte. Iar Putin va fi recunoscut ca președinte, dar tacit. Am în vedere că nu se vor face declarații. Nu cred că își asumă nimeni acum să nu-l recunoască deschis pe Putin. Sunt sigur că liderul Ungariei, Orban, îl va recunoaște deschis. Or asta este de așteptat, dar, și cu această recunoaștere deschisă a lui Orban, nu cred că asta va schimba tare multe lucruri.
Leanca Lașco-Rață: Un lucru care mi-a atras atenția e că liderul de la Kremlin vrea să atragă cât mai mulți tineri la acest scrutin. Ce-i drept, folosește și metode previzibile. Am văzut că sunt oferite mai multe bilete la parcuri de distracții. De ce ar avea nevoie de această aprobare a tinerilor?
Grigore Guzun: Asta îmi aduce aminte de o practică sovietică. Deci, în primul rând, administrația de la Kremlin recurge la aceste acțiuni pentru a-și consolida susținerea și pentru a-și legitima puterea nu doar în fața celor de vârsta a treia, care sunt electoratul fidel al lui Putin, dar și în fața tinerilor. Deci tinerii au fost mereu motorul schimbărilor, așa să spunem, și mulți dintre ei sunt adepți ai lui Navalnîi, și cu asta Putin încearcă să-i atragă de partea lui pentru a evita cumva proteste care ar putea urma după alegeri. Un alt lucru care cred eu că este posibil - Kremlinul pregătește terenul pentru un alt val de mobilizare, iar, ieșind la vot, tinerii cumva îl legitimează pe Putin și acțiunile lui care vor urma. Cred că, totuși, administrația de la Kremlin așa speră că va putea convinge cât mai mulți tineri că se poate să se înroleze în armată.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut că Procuratura din Federația Rusă a menționat că cei care vor fi prezenți la urne, la ora numită „Prânz” împotriva lui Putin anunțată de susținătorii lui Navalnîi. Vreau să vă întreb, în condițiile în care această opoziție practic nu există în Federația Rusă, ar putea avea cumva o turnură scrutinul, putem să sperăm?
Grigore Guzun: Din păcate, administrația de la Kremlin s-a pregătit foarte bine de aceste alegeri. Din păcate, spun, și au anihilat orice formă de opoziție. Toate acțiunile, cu tombole și bilete gratuite care sunt organizate - pentru a atrage oamenii simpli la acest vot. Vor fi manifestații, sigur, ale opoziției. Mici, dar vor fi, dar asta nu va avea, din păcate, un impact major în Federația Rusă. Eu cred că aceste alegeri vor fi așa cum au fost plănuite de cei de la Kremlin. Dar asta nu înseamnă că opoziția nu trebuie să se manifeste.
