Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: Aliații Kremlinului încearcă să inducă în eroare opinia publică pentru a pune în umbră referendumul de aderare la UE
În istoria Republicii Moldova nu a fost un precedent în care printr-un referendum constituțional să declanșezi alegeri parlamentare anticipate. Este o inițiativă contraproductivă și vine la pachet cu alte propuneri ale aliaților Kremlinului, prin care se încearcă să se inducă în eroare opinia publică și să se pună în umbră referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unul foarte important și necesar pentru accelerarea parcursului proeuropean al țării. Opinia aparține politologului Laurențiu Pleșca și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”.
Radu Osipov: Așadar, rămânem „ÎN CONTEXT”. Cu puțin timp în urmă, Curtea Constituțională a anulat restricțiile electorale pentru liderii fostului partid „Șor”. În octombrie, anul trecut, Parlamentul amendase Codul electoral și a introdus interdicția de a candida la alegeri în următorii trei ani, inclusiv criterii concrete privind oamenii cu putere de decizie din partidul anticonstituțional „Șor”. Cei care s-au implicat în acțiuni subversive și finanțări tenebre, ilegale, nu aveau dreptul să mai fie aleși. Parlamentul a încercat de două ori să pună în practică, să aplice precedentul „Șor” de la Curtea Constituțională. Însă nici de această dată modificările legislative nu au trecut de Curtea Constituțională.
Așadar, „ÎN CONTEXT” s-a conectat politologul Laurențiu Pleșca. Mai întâi de toate, vreau să ne referim la această decizie pe care a luat-o Curtea Constituțională, acum 30 de minute. V-ați fi așteptat la un asemenea deznodământ? Care ar putea fi consecințele politice, pentru că până acum, parcă era destul de limpede, destul de clar pentru toți că acei care fac politică după modelul „Șor” nu pot candida.
Laurențiu Pleșca: În momentul de față, din păcate, după această decizie a Curții Constituționale, vedem că membrii Partidului „Șor”, membrii Partidului „Șansă”, membrii Partidului „Renaștere” ar putea candida la alegerile prezidențiale, de exemplu, și la alegerile parlamentare. Deci, este o chestiune îngrijorătoare pentru că dacă Parlamentul nu va veni cu o nouă lege, care de această dată să fie una constituțională, o să avem această primejdie prin care un grup criminal organizat poate participa la alegerile prezidențiale și, desigur, poate participa la referendum. Pentru că, desigur, acești candidați o să fie cu siguranță împotriva referendumului, vor boicota referendumul, vor face campanie electorală împotriva parcursului proeuropean al Republicii Moldova.
Deci, eu mă aștept ca Curtea Constituțională să vină și cu anumite precizări referitor la decizia pe care a luat-o. Să vină cu argumente clare, de ce au votat. Am citit textul acestei legi și am văzut că majoritatea parlamentară s-a grăbit un pic în a vota acest pachet al legii și anume de la prima lectură la a doua lectură a trecut prea puțin timp. Parlamentul trebuie să vină din nou cu o lege asemănătoare care să îngrădească dreptul de a fi ales al reprezentanților grupului „Șor”.
Radu Osipov: Domnule Pleșca, vreau să discutăm despre sprijinul popular pentru opțiunea europeană în contextul referendumului. În situația în care se discută despre un referendum care nu este pe placul Rusiei, nu vrea Moscova să avem în Constituție dezideratul european, există pericolul ca procesul tehnic să înainteze, dar sprijinul popular să scadă, mai ales că, iată, apar și aceste știri care de obicei nu fac bine pentru moralul populației. Are societatea moldoveană anduranța, rezistența necesară ca să țină, să rămână optimistă pe toate etapele negocierii?
Laurențiu Pleșca: Procesul de integrare în Uniunea Europeană este un proces complex și cu toate că războiul din Ucraina a accelerat politica de extindere a Uniunii Europene, vedem că nu este atât de simplu, iar Republica Moldova, cum a fost și în reportajul anterior, este la pachet cu Ucraina. Republica Moldova este o țară mai mică care poate fi mai ușor de integrat în Uniunea Europeană. Cu toate că avem Ucraina, o țară mult mai mare care se confruntă cu probleme de securitate, cu probleme privind politica internă. Avem, de exemplu, state ca Polonia, care sunt în antiteză privind politica agricolă.
Din punctul meu de vedere, procesul acesta este unul complex. Am avut săptămâna trecută Summitul european și am văzut cu toții că de fapt nu s-au aprobat încă negocierile cadru și s-au lăsat pentru sfârșitul lunii iunie, după alegerile europarlamentare de pe 6-9 iunie.
Din păcate, se tărăgănează acest proces pentru că țări ca Franța și Germania au dorit să lase acest proces mai departe, după restabilirea noii Comisii Europene. Pentru că acest proces va dura. Eu nu sunt optimist că va fi sigur la sfârșitul lunii iunie, pentru că din precedentele nominalizări ale Comisiei Europene, acest proces a durat în jur de o lună jumătate - două. Dar sunt încrezător totuși că Republica Moldova a reușit să obțină multe progrese și anume: a rezolvat opt din nouă teme pentru acasă, dar a rămas restantă la capitolul justiție și anume la numirea unui procuror general, dar și în problema numirii judecătorilor. Totuși, observăm că Biroul privind Integrarea Europeană, condus de Cristina Gherasimov face o treabă foarte bună și este în contact permanent cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene. Observăm că din partea Republicii Moldova se face muncă și observăm că procesul este tărăgănat mai mult din cauza alegerilor europarlamentare și de campania aceasta electorală. Pentru că țări ca Franța și Germania, din păcate, acum, în contextul alegerilor, sunt mai preocupate de valul populiștilor care ar putea veni în Parlamentul European.
Radu Osipov: Apropo despre alegerile parlamentare europene. Am impresia că au fost înțelese cu greu de cei care au intrat relativ recent în Uniunea Europeană. De exemplu, în România, prezența la vot era mai mică la acest scrutin, în comparație cu alte tipuri de alegeri. Îmi dau seama că e mai dificil și în cazul nostru, suntem abia la etapa de negocieri, deși sunt totuși importante alegerile europene pentru noi. Este în joc acea extindere pe care, de fapt, a provocat-o Federația Rusă prin agresiunea contra Ucrainei.
Laurențiu Pleșca: Ca locuitori ai Republicii Moldova, consider că este important să participăm la alegerile europene, pentru că, desigur, mai mult de un milion de moldoveni au și cetățenie română, prin extensie pot să voteze la alegerile europene sau chiar la alegerile din România. Este imperios necesar ca cetățenii moldoveni să acorde o mai mare atenție politicilor europene. Pentru că îi vizează direct, dacă ne dorim să fim cetățeni europeni până în anul 2030, ar trebui să fim la curent cu tot ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Și, desigur, ne interesează cel mai mult politica de extindere, ne vizează. Sunt mai multe programe care ajută Republica Moldova și ar trebui să votăm la alegerile europene și să ne intereseze soarta blocului comunitar. Pentru că beneficiem de acest ajutor al Uniunii Europene, beneficiem de fonduri și granturi europene. Dar mai mult de atât, beneficiem de Acordul de asociere prin care putem să exportăm, să facem negoț cu statele membre ale Uniunii Europene și prin care putem să ne creștem economia țării.
Radu Osipov: Am văzut că și Renato Usatîi vrea un referendum, dar altfel de referendum. Aici apare un aspect foarte interesant, există această avalanșă de informații și relativ puțin timp pentru campania referendumului constituțional, care va coincide de fapt și cu campania prezidențialelor - 30 de zile.
Laurențiu Pleșca: Nu știu dacă au făcut-o conștient sau nu, dar introducerea unei alte întrebări într-un referendum. Acesta dorește un referendum consultativ, de această dată, prin care își dorește demararea alegerilor anticipate. Eu în istoria Republicii Moldova nu am văzut un astfel de precedent prin care printr-un referendum în care aduni 100 de mii de semnături, declanșezi alegerile parlamentare anticipate. Consider că este contraproductiv și vine în aceeași măsură cu alte propuneri ale unor alți actori locali ai Kremlinului, prin care încearcă să inducă în eroare, de fapt, percepția opiniei publice. Dacă este să vorbim despre un alt referendum, pune în umbră referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care este un referendum constituțional foarte important și necesar pentru accelerarea parcursului proeuropean al țării.
Radu Osipov: Voiam să vă întreb și despre aspectul timpului dedicat pentru promovarea referendumului constituțional. El va coincide cu alegerile prezidențiale, dar credeți că e suficient pentru ca lumea să înțeleagă, într-adevăr, ce votează și cum votează?
Laurențiu Pleșca: Da, eu consider că este suficient. Totuși, până la alegerile prezidențiale și referendum mai sunt încă multe luni până în toamnă, până în octombrie. Dar acest referendum a fost anunțat încă de la sfârșitul anului trecut și este un proces necesar pentru Republica Moldova, iar din punctul meu de vedere, trebuie să venim cu avantajele Uniunii Europene ca cetățenii Republicii Moldova să le cunoască. Este lăudabilă inițiativa Președinției prin care s-a creat și un website prin care se arată beneficiile integrării în Uniunea Europeană. Desigur, este la fel de importantă și declarația din Parlamentul Republicii Moldova, prin care obiectivul integrării în Uniunea Europeană este o prioritate națională. Consider că este nevoie de mai multe acțiuni în acest sens și mai multe consultări pentru că am observat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut deja consultări cu partidele proeuropene, cu societatea civilă, cu organizații. Deci este foarte important să se continue acest demers, prin care cetățeanul Republicii Moldova este informat despre beneficiile Uniunii Europene și, de ce nu, își poate manifesta doleanțele, și poate alte astfel de acțiuni.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru această discuție.
