Interviu ÎN CONTEXT// Alexei Buzu: Din 2021, pensia medie pentru limita de vârstă a fost majorată cu 90 la sută
Din 2021 până în prezent, după indexarea de 6 procente, pensia medie pentru limita de vârstă a fost majorată cu 90 la sută, iar pensia minimă a crescut cu 143 de procente, în timp ce inflația cumulativă în aceeași perioadă a fost de 55 la sută. Statisticile au fost anunțate de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, în emisiunea „ÎN CONTEXT”. Oficialul a mai declarat în platoul de la Moldova 1 că autoritățile sunt de acord că este mult de muncit pentru a asigura un nivel decent de protecție pentru pensionari și că se vor întreprinde noi măsuri în acest sens.
Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, este în platoul Moldova 1. Domnule ministru, bună seara. Înțelegem că indexarea, oricât ar fi, se găsesc nemulțumiți, pentru că întotdeauna nu sunt bani suficienți. Dar mai întâi de toate, ce le răspundeți opozanților dumneavoastră, Partidul socialiștilor, care am văzut că au ieșit cu unii simpatizanți pensionari și au protestat la sediul ministerului? Întrebarea mea ar fi de fapt alta. Ce facem cu acest Fond de pensii, pentru că, pe de o parte, există presiunea demografică și vedem în fiecare an că primele de asigurare nu acoperă necesitățile populației?
Alexei Buzu: Eu, în primul rând, aș vrea să mă adresez pensionarilor din Republica Moldova. Noi înțelegem că, chiar și după aceste indexări și creșteri, nivelul pensiilor în Republica Moldova nu asigură un trai decent pentru pensionarii noștri și înțelegem că trebuie să depunem un efort mult mai substanțial pentru ca să ajungem la acel moment. Și eu vreau să asigur cetățenii și pensionarii noștri că noi, la Guvern, ne preocupăm foarte mult de acest subiect. Acest Guvern a reușit să protejeze puterea de cumpărare a pensionarilor din Republica Moldova și a asigurat o creștere reală a pensiilor. Deci dacă ne uităm la pensia medie, ea din 2021 până în prezent, inclusiv după indexarea de 6 procente, a crescut cu 90 de procente. Pensia minimă a crescut cu 143 de procente. Inflația cumulativă în aceeași perioadă a fost de 55 de procente. Deci, inclusiv cu aceste creșteri, noi suntem de acord că mai avem de muncit ca să asigurăm acel nivel de protecție pentru pensionari. Dar noi în acești doi ani și jumătate a trebuit să facem față la mai multe crize. Să mobilizăm resurse substanțiale pentru a ajuta gospodăriile și familiile din Republica Moldova să treacă cu bine de perioada rece a anului.
Bugetul pentru compensații în perioada precedentă rece a anului a fost de 5 miliarde 800 de milioane de lei. În această perioadă rece bugetul a fost de 2 miliarde 700 de milioane de lei. A trebuit să asigurăm și investiții în infrastructură, în sănătate, în educație. Noi înțelegem aceste preocupări, noi depunem toate eforturile pentru ca să ajungem la acel trai decent. Cu privire la evenimentul de astăzi, suntem într-o societate democratică, toate grupurile profesionale, organizațiile pot să se întrunească, să protesteze și să-și expună liber opinia.
Într-adevăr, în bugetul de pensii avem un deficit destul de mare. Bugetul pentru anul trecut a fost de aproximativ 5 miliarde 300 de milioane. În acest an, el va fi aproape de 6 miliarde de lei, deci aproape cât bugetul municipiului Chișinău. Întregul buget pentru pensii preconizat pentru anul 2024 este de 33 de miliarde 300 de milioane de lei. Și asta înseamnă că fiecare schimbare în sistemul de pensii, dacă ne referim la creșterea pensiilor, la indexarea pensiilor, încercăm pe de o parte să o facem într-un mod în care ajutăm pensionarii, în special pensionarii cu venituri mici. Totodată, ne străduim să asigurăm o creștere responsabilă în care nu spargem bugetul de pensii și nu punem această gaură pe generațiile viitoare. Pensia minimă care este reglementată prin decizie de Guvern, în ultimii doi ani și jumătate a crescut cu 143 de procente.
Ce înseamnă pensia minimă? Pensia minimă este pensia de care beneficiază acele persoane care au un stagiu complet de cotizare, dar, pentru că au lucrat în domenii în care nu au avut venituri mari, au pensii sub minimul de existență. Spre exemplu, în baza contribuțiilor pe care le-au avut pensia lor este de fapt 1900 de lei sau 2000 de lei. Guvernul intervine prin acel supliment de solidaritate și de la 2000 de lei sau de la 1900 de lei, după 1 aprilie pensia minimă va fi de 2.778 de lei. Cu siguranță, chiar dacă am crescut pensia minimă, ea nu oferă acel trai confortabil și decent, dar asta nu înseamnă că noi nu ne vom preocupa de creșterea pensiilor în viitorul apropiat.
Radu Osipov: Unele estimări arată că standardul optim ar fi 40% pensia din salariul mediu. În prezent, probabil, pensia medie ar fi un sfert din salariul mediu. Dar vreau să facem unele precizări despre această presiune demografică, pentru că alte guverne anterioare poate au răspuns inevitabil prin majorarea vârstei de pensionare. Dacă sunt soluții care pot fi aplicate de urgență, excluzând acest lucru? Și ați avut și o campanie de responsabilizare a angajaților, a angajatorilor. Trecerea în alb, de ce nu? Și alte campanii, de exemplu, de educație financiară și pentru ca oamenii să înțeleagă cum funcționează fondurile private de pensii și să înțeleagă că e responsabilitatea lor să aibă o bătrânețe liniștită.
Alexei Buzu: Problema demografică din Republica Moldova este una structurală. Asta înseamnă că nu există soluții simple. Nu există o soluție care poate fi reglementată prin aprobarea unei legi sau a unei hotărâri de guvern.
Problema demografică și problema deficitului din bugetul de pensie înseamnă reforme profunde și mult lucru. Și asta noi facem. În primul rând, ne străduim ca sistemul de pensii, sistemul de protecție socială este unul protejat de abuzuri și corupție. Și noi am instituit mai multe mecanisme prin care încercăm să limităm frauda, să ne asigurăm că de prestațiile sociale beneficiază doar persoanele care într-adevăr au nevoie și ne asigurăm că prestațiile sociale au într-adevăr un impact pozitiv pentru cei mai vulnerabili din societatea și comunitatea noastră.
În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că toate persoanele care muncesc contribuie așa cum scrie legea. Asta înseamnă că noi trebuie să luptăm mult mai ferm cu munca informală. 22% din salariații din Republica Moldova, 22% din cei care muncesc primesc salariul parțial sau total în plic. Noi depunem și aici mai multe eforturi.
Am reformat Inspectoratul de Stat al Muncii, vom introduce mai multe măsuri sectoriale în acele sectoare unde avem un nivel de informalitate mai mare. Vorbim de agricultură, vorbim de construcții și vorbim de „HoReCa”. Și, în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că toate persoanele care sunt apte de muncă pot obține suportul necesar și încurajarea din partea Guvernului, pentru ca să muncească, să devină cât mai productivi posibil. Pentru că asta este unica modalitate prin care putem să oferim un trai decent. Deci persoanele care pot să muncească trebuie să muncească și noi trebuie să le ajutăm. Și aici am făcut mai multe modificări în ceea ce privește programele noastre legate de ajutorul social, programele legate de activarea anumitor persoane și a grupuri de persoane pe piața muncii. Dar asta înseamnă că noi trebuie să ne mișcăm la turații mult mai mari, dar efectele vor apărea nu atât de rapid pe cât ne dorim noi.
Radu Osipov: Da, am văzut și unele sondaje la IDIS „Viitorul” că moldovenii atunci când se gândesc la un loc de muncă, mai întâi încearcă să îl găsească peste hotare. Așa că vom vedea care va fi impactul acestor propuneri pe care le-ați făcut. Dar vreau să vorbim despre un scandal, mai mult sau mai puțin, care s-a consumat sau mai bine spus s-a consumat parțial. Pentru că există acei asistenți personali. Dumneavoastră ați propus o soluție provizorie ca o parte din ei care nu mai au finanțarea Primăriei să treacă în gestionarea Guvernului și spuneați că ar putea și ceilalți să piardă această finanțare.
Alexei Buzu: Eu cred că trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În municipiul Chișinău, ceea ce vedem la momentul actual, este un efort concertat de a distruge un serviciu esențial, serviciu de asistență personală de care beneficiază aproximativ 2200 de persoane. Ceea ce se întâmplă este că municipalitatea dorește să facă economii pe spatele asistenților personali și a beneficiarilor de acest serviciu. La momentul actual, din datele pe care le avem la dispoziție, înțelegem că peste 660 de persoane au fost demise într-un mod abuziv și pentru alte 550 de persoane nivelul de salarizare care, iarăși, nu este atât de mare, a fost redus fie cu 25 de procente, fie în jumătate sau chiar mai mult.
Noi avem indicii că municipalitatea încearcă să demită practic toți asistenții personali. Eu sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că avem persoane cu dizabilități severe care s-au pomenit fără acest sprijin și suport de bază. Guvernul a trebuit să intervină. Am mobilizat aceste resurse pentru a oferi acea plată compensatorie pentru luna martie și luna aprilie, iar acum în cadrul Guvernului depunem un efort în regim de criză pentru a crea acel serviciu de alternativă pentru ca să putem angaja asistenții personali care au fost demiși, pentru că persoanele de care au grijă nu pot să se alimenteze, nu pot pur și simplu să supraviețuiască fără acel suport. Sunt persoane care au un regim de medicamente, tratament... sunt persoane care nu pot bea apă pur și simplu, fără ca o altă persoană să le țină un pahar să-i ajute. Deci vorbim de persoane într-o situație extrem de complicată și în acest context a trebuit să ne mobilizăm.
Radu Osipov: Adică veți asigura finanțarea și celorlalți care ar putea fi demiși?
Alexei Buzu: Este o situație dinamică, necunoscută. Noi vom încerca să identificăm acele soluții, să fim aproape de asistenții personali. Și vreau să fac încă o dată această precizare care poate fi verificată foarte ușor. Noi prin reforma „Restart” nu am adus ingerințe în mandatul municipiului Chișinău pe domeniul asistenței sociale. Ceea ce însemna că atât în anul 2023, asistența socială din municipiu era finanțată din resursele proprii ale municipalității și municipiul avea competență de organizare și de responsabilitate directă pe acest domeniu. Acest lucru este valabil și în anul 2024. Deci motivele invocate de municipalitate sunt absolut falsuri, care pot fi probate. Municipalitatea în decembrie 2023 a aprobat un buget provizoriu în care explicit se menționează finanțarea acestor servicii în cadrul a două direcții generale.
Mai mult, reforma pe care noi am aprobat-o în cadrul Parlamentului a fost aprobată în luna iulie 2023. Municipalitatea a avut timp suficient pentru ca să se documenteze. Mai mult, am avut comunicare oficială cu municipalitatea pe acest subiect. Am explicat că reforma nu aduce ingerințe, nu modifică, nu implică, nu extinde mandatul municipalității pe acest domeniu. Deci, nu există nici o scuză oficială - politică și morală - a municipalității pentru ceea ce a făcut.
Radu Osipov: Domnule ministru, vă mulțumesc mult pentru că ați acceptat astăzi să discutăm și vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”. Vom urmări cum evoluează lucrurile.
Alexei Buzu: Vă mulțumesc și eu.
