Tradițiile și obiceiurile din Ajunul Bobotezei, păstrate în nordul Republicii Moldova
Creștinii ortodocși celebrează Ajunul Bobotezei prin post și consideră că este o sărbătoare cu o mare încărcătură duhovnicească. În această zi, preotul merge pe la casele oamenilor stropind cu apă sfințită gospodăriile acestora.
Creștinii au mers de dimineață la biserică pentru a lua agheasmă. După liturghie, preotul a mers pe la casele creștinilor, stropirea cu apă sfințită aducând binecuvântare.
În satul Șolcani din raionul Soroca tradiția din ajunul Bobotezei este respectată cu strictețe din strămoși. Gospodarii caselor așteaptă an de an să le treacă pragul preotul cu Agheasma Mare.
„La noi este așa din strămoși că nu se mănâncă nici cu ulei, e post strict și bucate nu am gătit, doar de post, niște dulciuri”, spune Rodica Condrea, gospodina casei.
Gospodarul casei este cel care așteaptă preotul la poartă.
„Partea masculină iese la poartă, îl întâmpină cu lumânarea care îl simbolizează pe Iisus Hristos în ogradă, părintele intrând în casa noastră făcând o mare minune ne preîntâmpină că e Sfântul Botez”, spune Alexei Condrea, gospodarul casei.
Se spune că Agheasma mare din ajunul Bobotezei are o putere miraculoasă. Apa sfințită se păstrează la loc de cinste, din ea se gustă pe nemâncate, în fiecare dimineață.
„Mergem din casă în casă ca să-i stropim pe oameni cu sfânta agheasmă, care s-a sfințit de însuși Mântuitorul Hristos ca să le aducă sănătate, numai bucurii în familie, liniște și pace și să aibă ocrotirea lui Dumnezeu”, a declarat Andrei Nedelea, paroh, Șolcani.
Datina spune că cine respectă tradițiile din Ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul. În această zi nu se spală rufe și nu se oferă nimic din casă.
