Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: Liberalizarea legislației electorale ar permite o reprezentare mai bună a cetățenilor la alegeri
O liberalizare a legislației electorale ar permite o reprezentare mai bună a cetățenilor în exercițiul democratic, susține Andrei Curăraru, expert în politici publice la Organizația Watch Dog. Acesta a explicat pentru Moldova 1 că în campania electorală unii reprezentanți ai societății civile ar putea avea o influență mai mare în promovarea ideii de integrare europeană a Republicii Moldova decât ar face-o unele partide politice.
Radu Osipov: Experții propun crearea unor grupuri civice care să se implice în campania electorală în cadrul referendumului. Inițiativa aparține Comunității Watch Dog, care a organizat și consultări. Cei mai mulți dintre experți susțin că este o schimbare care poate fi operată în ultimul an, înainte de alegeri, dar, din cauza capacităților limitate, există pericolul blocării Comisiei Electorale Centrale.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”. Andrei Curăraru s-a conectat online. Mai întâi de toate, aș vrea să vă întreb despre această posibilitate de a deschide campania electorală și altor actori, nu doar partidelor politice. Dar cât de relevant este pericolul ca să fie blocată Comisia Electorală Centrală și dacă autoritatea electorală ar fi în litigiu cu toți acești participanți în campanie, atunci practic ar fi imposibilă funcționalitatea ei?
Andrei Curăraru: Înțelegem acest risc. În primul rând, trebuie să ne referim și la faptul că deja avem un număr enorm de actori care se pot implica în campania electorală. Sunt partidele politice, majoritatea dintre ele defuncte, care nu funcționează, dar pot să se înregistreze oficial în scrutine. Vorbim de circa 70 de actori politici.
În același timp, știm că nivelul de încredere, de exemplu, în societatea civilă, potrivit ultimului sondaj IRI, e de circa 40%, iar nivelul de încredere în partide politice - de circa 28%. Astfel, unii actori din societatea civilă, cetățeni activi, ar putea să fie mai influenți în promovarea, spre exemplu, a ideii de integrare europeană, a parcursului european al Republicii Moldova decât unele partide politice, mai mult sau mai puțin proeuropene.
În acest sens, după mine, riscul este asumat și trebuie să înțelegem că nu facem campanie de dragul comodității unui sau altui actor politic sau al instituției publice, dar pentru ca cetățeanul să fie bine informat și să ia o decizie istorică pentru Republica Moldova, legată de integrarea europeană.
Radu Osipov: Poate fi modificat Codul electoral în această situație, chiar dacă președinta Comisiei Electorale Centrale menționa că nu este o modificare într-atât de importantă încât să schimbe regulile de joc pe ultima sută de metri?
Andrei Curăraru: În primul rând, trebuie să înțeleagă și telespectatorii că nu se pot modifica, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, în ultimul an circumscripțiile, drepturile fundamentale ale acelor actori care deja sunt implicați. Aici vedem o liberalizare, într-un fel, a legislației electorale care permite o reprezentare mai bună a cetățenilor. În acest sens, această modificare, invers, după mine, ar fi binevenită inclusiv la nivel internațional, pentru că ea dă posibilitatea mai multor actori politici și sociali să se implice în viața politică și să facă campanie pro sau contra referendum.
Radu Osipov: Cum rămâne cu boicotarea? Partidele au dreptul să își asume boicotarea sau neparticiparea în această campanie?
Andrei Curăraru: În acest sens, într-adevăr, dreptul la boicotare, dreptul la orice opinie trebuie respectat. Ceea ce am propus chiar personal este să examinăm posibilitatea îmbunătățirii legislației pentru sancționarea amenințărilor sau unor îndreptări care să facă așa ca cetățeanul simplu să se teamă să meargă la vot. Deja avem narațiuni de tipul „dacă mergeți la referendum, nu veți primi gaze ieftine sau veți avea de pierdut legătura cu magazinele sociale” și așa mai departe. Astfel de narațiuni care nu sunt bazate pe realitate, ci pe anumite tertipuri, anumite înșelătorii, pot face așa ca cetățeanul să nu se prezinte la secția de votare, nu din proprie inițiativă, ci pentru a nu pierde vreo oportunitate sau pentru că se teme de repercusiuni din partea autorităților locale sau regionale.
În acest sens, trebuie făcut inclusiv campania pentru boicot bazată pe idei, nu bazată pe amenințări, falsuri sau alte elemente care nu trebuie să se regăsească într-o campanie electorală.
Radu Osipov: Care ar fi diferența dintr-o campanie de boicot veritabilă și una mai puțin? Dacă ar fi să ne aducem aminte despre avertizarea pe care o făcuse șeful Serviciului de Informații și Securitate că Rusia vrea să compromită rezultatele acestui referendum și, de fapt, nu își dorește aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Andrei Curăraru: Eu cred că un alegător, inclusiv un alegător prorus informat, ar vrea să vină să participe la acest referendum. Cotă de participare de 33 de procente este una mare, dar nu este una imposibilă pentru ca să fie depășită în Republica Moldova și inclusiv acel alegător riscă ca votul lui și vocea lui să nu fie auzită. Dacă el sau ea vor înțelege acest fapt și vor putea să se implice direct în acest proces electoral, asta îi va da legitimitate și îl va face pe alegător să se simtă parte din proces. Ceea ce vor forțele pro-ruse este ca oamenii să nu creadă autorităților și să simtă că procesele politice merg în paralel cu ele. Așa ei sunt mai ușor de manipulat și mai coruptibili, pentru că neîncrederea în vot diminuează valoarea lui și îl face mai ușor de vândut sau cumpărat.
Radu Osipov: Dacă tot există această idee ca să fie extins numărul actorilor care se pot implica în campania electorală, cum credeți, e timp destul pentru campanie ca să coincidă de fapt campania referendumului cu campania prezidențialelor ca durată sau e nevoie de mai multă vreme pentru a convinge oamenii să voteze și mai întâi să înțeleagă ce votează?
Andrei Curăraru: Sincer, nu prea înțeleg de ce o campanie pentru referendum ar dura doar 30 de zile, iar una pentru prezidențiale 60 de zile. Dar asta nu mai putem modifica. Ceea ce putem să facem este să avem voci diverse care să explice beneficiile integrării europene, să facă campanie nonpartizană, să nu fie legată de un partid politic sau de un politician. Să spună despre faptul că vom avea cu toții de beneficiat de pe urma integrării europene și astfel să amplifice gradul de încredere și gradul de mobilizare în rândul cetățenilor noștri, inclusiv în diasporă, acolo unde de fiecare dată venim cu cerința ca oamenii să facă un efort, inclusiv un efort financiar, pentru a fi prezenți la votare, iar în acest an inclusiv de a vota prin corespondență. O astfel de campanie cred că este realizată poate și mai eficient de grupuri de cetățeni care nu sunt afiliați politic și nu reprezintă interese mai puțin sau mai mult plăcute cetățeanului de rând, alegătorului nostru.
Radu Osipov: Pe final, de fapt, pentru că ați menționat despre votul prin corespondență, care sunt așteptările dumneavoastră? Credeți că va fi aprobat până la urmă, pentru că am văzut că a generat dezbateri dure și pe platforma parlamentară?
Andrei Curăraru: Mă rog, dezbaterile sunt mai mari decât efectul pe care l-ar avea acele 10 mii de voturi eventuale, care vor fi date prin corespondență. Ceea ce este clar este că până la 1/3 din PIB în Republica Moldova vine din redevențe, iar redevențele vin de la o diasporă care mai crede în țara noastră.
Prin votul prin corespondență noi testăm posibilitatea de a-i implica mai mult pe cei din diasporă și, de ce nu, a-i face mai apropiați de Republica Moldova. Acest proces poate să ducă inclusiv la faptul că unii dintre ei vor decide să revină sau vor decide să candideze, înțelegând că conaționalii lor din aceleași țări sunt disponibili să-i voteze. Iar faptul că el se pilotează în Canada și în SUA demonstrează că acolo oamenii au această experiență, această cultură, și el ar putea să fie mai funcțional.
Radu Osipov: Vă mulțumesc pentru această conversație și vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
