Interviu ÎN CONTEXT// Nicolae Negru: Instituțiile statului trebuie să identifice persoanele restricționate până la începerea campaniei electorale
Există o asemănare între recomandările Comisiei de la Veneția și acea decizie a Curții Constituționale care interzicea unor reprezentanți din partide politice să participe la alegeri sau să candideze la funcții publice. Editorialistul „Ziarului Național”, Nicolae Negru, a declarat în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1 că Legislativul nu este suficient de riguros, iar instituțiile statului trebuie să identifice persoanele restricționate și să elaboreze o listă până la începerea campaniei electorale.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”, Nicolae Negru, editorialist la „Ziarului Național”, este în platoul Moldova 1. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit aseară colegilor de la Radio Moldova că va încerca să pună în aplicare din nou acea hotărâre a Curții Constituționale care vizează Partidul „Șor” și scoaterea în ilegalitate a formațiunii. Va fi, probabil, a treia încercare. Dar dacă ne aducem aminte și despre ce spunea Comisia de la Veneția, care și-a dat cu părerea despre anumite standarde de democrație, că în ultimă instanță ar fi motivată interdicția unor formațiuni atunci când sunt în joc interesele de securitate națională. Dar până la urmă nu-i dăm de capăt: democrație sau securitate națională, care contează mai mult și probabil sunt și interconectate?
Nicolae Negru: Bine, dacă ne uităm ce a spus Comisia de la Veneția și ce a decis Curtea Constituțională, există o asemănare între recomandările Comisiei de la Veneția și ce a decis Curtea. E vorba, de fapt, nu de interdicția partidului, dar de a interzice anumitor reprezentanți ai partidului să candideze la diferite alegeri. Și la început era pus un termen de cinci ani să nu poată candida, pe urmă termenul de trei ani. Dar Curtea a zis că nu SIS-ul, nu poliția, nu Centrul Național Anticorupție, nu Procuratura Generală, ci justiția, instanța trebuie să stabilească dacă persoanei respective i se poate interzice să candideze sau nu i se poate interzice.
Adică s-a recurs la același argument pe care l-a invocat și Comisia de la Veneția - că cel care se face responsabil de participare în cadrul unui partid interzis conform deciziei Curții Constituționale trebuie totuși să aibă posibilitatea să se apere. Și acum are această posibilitate, dar să conteste în justiție imediat ce apare această perspectivă, această interdicție de a candida.
Radu Osipov: Dar au fost unele amendamente la Codul electoral și există un mecanism de suspendare a dreptului politic pentru jumătate de an. Ulterior, poate fi retras acest drept politic de a candida sau de a face campanie electorală? Erau mai multe restricții acolo. Dar, iată, acest mecanism de fapt include o suprapunere între realitatea politică și sistemul de justiție. E posibil cumva acest lucru pentru ca să meargă în același pas ambele domenii?
Nicolae Negru: Sunt anumite precedente și Comisia de la Veneția recunoaște dreptul unui stat să interzică anumite formațiuni politice dacă acestea prezintă pericol pentru securitatea statului respectiv. Și cazul, de exemplu, al Letoniei cu Partidul Comunist al Letoniei. Dar acolo interdicția pentru fiecare membru al Partidului Comunist intră în vigoare numai după ce se pronunță justiția că persoana respectivă într-adevăr a fost implicată în activitatea acestui partid interzis. A fost implicată și continuă să facă parte din acest partid sau continuă această activitate distructivă sau amenințătoare. Sau, mai bine zis, a continuat până acest partid a fost interzis.
Deci, eu nu văd o anumită contradicție, deși desigur că un stat care se află într-o situație cum este, de pildă, Ucraina și cum este și Republica Moldova, pentru că într-adevăr ne aflăm într-o situație critică, poate că aceste legi democratice ar trebui privite nițel altfel decât sunt privite, de exemplu, în Franța sau în Olanda, acolo unde statele respective nu sunt supuse pericolului la care suntem supuși noi.
Radu Osipov: Dar în situația în care suntem acum, în Republica Moldova, dacă există acest pericol, nu ar trebui cumva totuși avertismentele sau sfaturile serviciilor de securitate să nu se limiteze doar la atenționări pentru opinia publică? Nu știu dacă ar fi sau nu o exagerare?
Nicolae Negru: Problema e că nu funcționează suficient de repede justiția noastră și instituțiile statului nostru nu funcționează, nu adună probe suficiente, probabil, și până ajungi în justiție se tărăgănează. Poate că, în anumite situații, trebuie adoptată o lege care să poată dispune sau să poată determina accelerarea unui proces.
De pildă, dacă Comisia Electorală Centrală a obținut o listă în care, conform Codului electoral, figurează persoane pasibile sau care trebuie să suporte consecințele anumitei legi, atunci justiția trebuie să se pronunțe înaintea Comisiei Electorale Centrale.
Eu cred că e cale de perfecțiune, să zicem așa. Dar dacă mergem pe plângerile noastre sau mai bine zis poate că la Comisia de la Veneția, la CtEDO, opinia publică internațională - toate problemele noastre poate să le aducem la cunoștință și, posibil, se vor schimba anumite puncte de vedere, anumite perspective, anumite prisme asupra situației noastre.
Radu Osipov: În loc de concluzie. Faptul că, iată, se încearcă deja a treia oară de aplicat anumite restricții pentru formațiuni sau persoane care au avut impact în formațiunile declarate neconstituționale. Care este semnalul de fapt pentru populație, pentru că deja de trei ori se încearcă același lucru?
Nicolae Negru: Semnalul e că Legislativul nu este suficient de riguros în elaborarea legilor. Fiindcă, dacă a spus Curtea Constituțională în prima sa decizie ce e de făcut, trebuia de mers și de îndeplinit verdictul Curții Constituționale. S-a încercat să se meargă pe o cale foarte scurtă, adică pe o scurtătură. Curtea Constituțională a zis că nu. Și poate e bine că avem o Curte Constituțională care ține strict la Constituție și la legile care sunt acum în vigoare. Poate dacă se schimbă Constituția și judecătorii, magistrații vor acționa altfel.
Dar ceea ce este important e ca să nu așteptăm să vină alegerile ca să determinăm că ăsta trebuie interzis, ăstă nu trebuie interzis. Poate că instituțiile statului ar trebui de pe acum să vadă care persoane din cadrul acestui partid interzis, care persoane trebuie interzise, care persoane prezintă în continuare pericol și să nu li se dea voie să participe la alegeri.
Noi nu știu de ce așteptăm și lucrurile astea se întâmplă atunci când începe campania electorală. Și Curtea spune că cei cărora li se interzice acest drept nu au suficient timp, nu sunt la curent și nu pot să-și apere drepturile lor. Asta e o democrație că un cetățean poate să-și apere drepturile, spre deosebire de o dictatură sau de un alt regim nedemocratic.
