Interviu ÎN CONTEXT// Sanda Sandu: Noua doctrină română de securitate - un răspuns strategic amenințărilor regionale
Noua doctrină de securitate, supusă dezbaterilor publice, prevede ca președintele României să aibă posibilitatea de a proteja cetățenii români din afara hotarelor și nu vizează direct Republica Moldova. Modificările legislative propuse reprezintă un răspuns strategic la necesitățile de adaptare la noua paradigmă de securitate regională, a comunicat experta în securitate, Sanda Sandu, pentru emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1.
Radu Osipov: România își schimbă doctrina de securitate. Ministerul Apărării Naționale a propus două legi noi. Așadar, președintele României va putea decide protejarea cetățenilor români din afara hotarelor. Colega mea, Victoria Pădure, știe detaliile.
Victoria Pădure: Potrivit propunerilor Ministerului Apărării de la București, Parlamentul României poate aproba, la sesizarea președintelui, angajarea unor capabilități militare sau non-militare în afara statului român, pentru contracararea unor amenințări. De asemenea, președintele României poate dispune, la propunerea premierului, măsurile necesare protejării cetățenilor români aflați în pericol peste hotarele României. Totuși Monitorul Apărării și Securității notează că nu ar trebui să tragem concluzii pripite, precum că legislația nouă ar fi făcută pentru cetățenii români din Republica Moldova, aproximativ șase sute de mii, acestea sunt estimările colonelului Florin Jipa, fost purtător de cuvânt la Armată. El susține că orice intervenție militară este complexă. În plus, Republica Moldova e un stat neutru, deși unii jurnaliști de peste Prut au înțeles că România va apăra Republica Moldova în caz de invazie.
Radu Osipov: În continuare „ÎN CONTEXT” Sanda Sandu, expertă în securitate. Așadar, noile legi românești privind doctrina de securitate sunt cu dedicație pentru Republica Moldova? Am văzut reacția oficială, a fost una obișnuită, dar ce reacție ar putea provoca în tabăra celor care sprijină neutralitatea mai mult sau mai puțin cu sinceritate?
LEGEA ROMÂNĂ DE APĂRARE: RĂSPUNS STRATEGIC DE SECURITATE REGIONALĂ
Sanda Sandu: Noua Lege de apărare a României nu este creată specific pentru Republica Moldova, dar aceasta reflectă un angajament regional de securitate, care ar putea avea anumite implicații indirecte și asupra țării noastre.
Trebuie să înțelegem aceste fenomene în complex, deoarece în contextul actual de securitate, care este caracterizat prin evoluții dinamice în mediul de securitate, cu toții înțelegem că avem războiul din Ucraina, iar această lege privind apărarea României reprezintă un răspuns strategic la necesitățile de adaptare la noua paradigmă de securitate și apărare. Deoarece legea care este actuală în vigoare în România este din anul 1994, deci înainte ca România să intre în NATO și înainte ca Rusia să deschidă noi conflicte în Estul Europei.
Trebuie de înțeles că, la momentul actual, există Strategia apărării a României, care expiră în anul 2024, deci în acest an, respectiv, România este în proces amplu de analiză a documentelor strategice și la sigur în scurt timp va începe și un proces amplu de elaborare a următoarei Strategii de apărare pentru perioada, presupunem, 2025-2029.
SISTEMELE MODERNE DE SECURITATE PREVIN AMENINȚĂRILE
În acest context, precum este de fapt și Republica Moldova, deoarece în decembrie a fost lansată Strategia de securitate națională, iar acum Ministerul Apărării lucrează astăzi la Strategia apărării a Republicii Moldova. Deci exact în acest proces se află și România, iar orice sistem de securitate și de apărare modern se bazează pe anumite principii metodologice care sunt solide și sunt create din timp, iar acestea includ în primul rând o evaluare a amenințărilor, a riscurilor care sunt la adresa securității naționale.
Ulterior, această analiză poate presupune să fie determinat care este structura mediului operațional de securitate și în mare parte acesta ghidează elaborarea a două mecanisme de bază, proces pe care îl vedem că are loc în România. Și aici se referă la strategii preventive de securitate, dar și măsuri de contracarare a riscurilor.
Respectiv, ar trebui să facem o evaluare complexă la ce etapă se află România acum și într-adevăr putem menționa că această Lege a apărării naționale a României nu este specifică doar pentru Republica Moldova.
LEGEA APĂRĂRII NAȚIONALE VA PROTEJA CETĂȚENII ROMÂNI
Dar, desigur, pe de o parte, înțelegem nu doar îngrijorările, dar și considerația care a fost oferită datorită faptului că menționează despre cetățenii români care urmează a fi protejați, dar am observat diferite interpretări. Una dintre care este că oferirea acestei protecții cetățenilor români care se află în afara hotarelor se referă de fapt la extragere, și nu neapărat la intervenții militare. Bunăoară, au fost cazuri cu cetățeni români care au fost ținuți ostatici pe continentul african în diferite zone de conflict. Respectiv, acest instrument legal oferă o intervenție anumită cu scopul de a proteja cetățenii aflați în pericol.
Dar aici doar un exemplu aș vrea să dau pentru informare. Cu 10 ani în urmă nici noi, dar nici România nu a avut o legislație privind utilizarea dronelor sau un set de măsuri de prevedere cum ar trebui să ne purtăm cu existența dronelor. În special dacă vrem să le distrugem, să analizăm care este traseul acestora, însă tehnologiile avansează atât de mult, mediul de securitate avansează atât de mult, astfel încât cadrul legal de asemenea trebuie să facă față acestor provocări și să țină pasul cu noile tendințe de securitate din zona noastră, zona Europei de Est, în special în bazinul Mării Negre.
Radu Osipov: Dar mai devreme am discutat și despre cetățenia română, care e legată de această doctrină de securitate a României. Institutul american pentru Studiul Războiului relata recent despre politica de rusificare pe care o duce Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina. Practic, nu a inventat nimic nou. A prelungit metoda sovietică, strămutări forțate, deposedări de avere, introducerea forțată a limbii ruse, arestări și represiuni politice. Acest lucru s-a întâmplat la noi și se întâmplă acum în Ucraina. Există acest pericol, adică dacă este real și dacă România deschide calea unei intervenții în cazul în care Rusia reușește să ajungă, de exemplu, la gurile Dunării? Și în situația în care, de exemplu, chiar ucrainenii spun despre o potențială ofensivă rusească în mai sau iunie?
ZONA MĂRII NEGRE, AFECTATĂ DE CONFLICTE DE SECURITATE
Sanda Sandu: Într-adevăr, ați menționat și situația din Ucraina, dar trebuie să înțelegem că și Republica Moldova, țările baltice, deci continentul european, se confruntă cu un război hibrid, despre care s-a menționat de foarte multe ori, pentru care ar trebui să fim pregătiți să răspundem. Iar Republica Moldova lucrează destul de intens pentru a contracara aceste amenințări. România face același lucru. Și aici aș vrea să menționez că România, de când a început războiul din Ucraina, a început să-și consolideze tot mai activ rolul pe flancul Estic al NATO. Aceștia își modernizează legislația pentru a-și proteja cetățenii. Și la sigur că această acțiune va avea loc inclusiv cu partenerii strategici ai României, împreună cu SUA, cu NATO și UE. Și multe din aceste eforturi se vor concentra în special pe zona Mării Negre, deoarece observăm că este o zonă care este afectată de conflicte și de provocări de securitate. Dar observăm și atacurile constante asupra navelor și minarea apelor care are loc de către Rusia.
ROMÂNIA, PARTENERUL STRATEGIC AL R.MOLDOVA
Iar în acest context pentru Republica Moldova, deoarece analizând amenințările cu care ne confruntăm, România devine un partener strategic pentru țara noastră. Acest lucru a menționat și Daniel Vodă anterior în intervenția dumneavoastră. El a zis că România este un partener strategic pe calea de integrare europeană. Dar observând de fapt istoria de cooperare și de parteneriat cu România, acesta este statul care ne-a ajutat și în perioada pandemiei COVID-19, atunci când am primit suport financiar major și medical din partea acestei țări. De asemenea, am avut suport în legătură cu refugiații și cu criza economică și energetică majoră cu care Republica Moldova s-a confruntat în urma războiului din Ucraina.
Deci, la sigur că mizăm pe România, în calitate de partener strategic pentru Republica Moldova. Dar într-adevăr, ar trebui să înțelegem care sunt riscurile și amenințările cu care ne confruntăm în legătură cu războiul din Ucraina și în legătură cu acțiunile Rusiei. Aici nu ne referim doar la elementele militare, dar și la dezinformare, atacurile cibernetice, pregătirile pentru perioada electorală. Să luăm în considerare referendumul privind integrarea europeană și potențialele acțiuni ale Rusiei în Republica Moldova în acest sens. Și aici mă refer la manipulare, dezinformare cu scopul ca votul să fie nul sau să nu fie suficientă lume care ar vota în acea zi la referendum.
Deci, într-adevăr, situația este complexă, dar mizăm pe partenerii de încredere ai Republicii Moldova și cred că în ultimul timp primim semnale că Republica Moldova nu este singură, dar suntem alături de partenerii strategici care ne-ar susține și de fapt și ne-au susținut în ultimii ani.
Radu Osipov: În loc de concluzie, pe scurt, voiam să vă întreb dacă putem considera această legislație românească o continuare a declarațiilor lui Emmanuel Macron, care spunea că ar fi pregătit să trimită trupe în Ucraina și să facă mai mult pentru a împiedica Rusia să câștige războiul.
COORDONARE ÎNTRE UE ȘI NATO ÎN SPRIJINUL UCRAINEI și R.MOLDOVA
Sanda Sandu: Cred că această legislație, deci această lege din România, ar trebui analizată exact cum ați menționat și în contextul declarațiilor președintelui Emmanuel Macron, deoarece acesta indică o solidaritate europeană și o coordonare mult mai largă în domeniul securității și apărării între UE și NATO pentru Ucraina. De fapt, putem să observăm că și realegerea lui Putin, care a fost așteptată pentru majoritatea oamenilor, dar și acțiunile Rusiei din ultimul timp, vorbim despre atacurile nediscriminatorii asupra infrastructurii critice, acestea au erodat anumite limite convenționale care au fost puse până acum. Și este momentul ca aliații să reevalueze suportul și să întărească angajamentul de securitate pentru Ucraina. Dar în acest context și pentru R.Moldova, pentru a susține capabilitățile de apărare pentru ca Republica Moldova să participe la exerciții de interoperabilitate, dar și susținerea în continuare pentru securitatea umană, pentru cetățenii Republicii Moldova, așa cum a fost menționat în Strategia de securitate națională.
Deci sunt o serie de priorități pe care trebuie să ne focusăm și într-adevăr pentru următorii ani avem foarte mult de lucru, dar ne bucurăm că observăm anumiți indicatori de o solidaritate și o cooperare europeană pentru Ucraina pentru a face față acestui război.
