INTERVIU // Andrei Curăraru: Scopul referendumului este ca cetățeanul să înțeleagă că votează proiectul național - integrarea europeană
Scopul plebiscitului din toamnă este ca cetățeanul să înțeleagă pentru ce votează, iar cu cât este mai clar textul care va fi propus, cu atât oamenii vor merge să-și expună opțiunea, susține Andrei Curăraru, expert în politici publice și drept de la Organizația WatchDog. În cadrul știrilor amiezii de la Moldova 1, expertul a explicat că integrarea europeană este un proiect național și este la latitudinea poporului să-și asume acest angajament.
Moldova 1: Discutăm în continuare cu expertul în politici publice, Andrei Curăraru, despre referendumul constituțional de aderare la Uniunea Europeană, care este în legătură directă cu noi. Întrebarea va suna altfel. Inițial, era: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Acum a fost schimbată în: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Care e rostul acestor modificări?
Andrei Curăraru: Cred că aduce un pic de claritate în sensul aprobării acestei modificări a Constituției. Suntem destul de departe pe parcursul european pentru a vorbi direct despre integrare sau aderare la Uniunea Europeană. Noi nu avem o cultură a comunicării despre referendum foarte bine dezvoltată. Toate referendumurile anterioare nu au avut un rezultat bine pus la punct. De asta, cu cât este mai clar textul care va fi propus referendumului, cu atât mai degrabă oamenii vor alege să meargă la referendum și să voteze oricare opțiune ar avea.
Cred că scopul Parlamentului este ca cetățeanul simplu să înțeleagă pentru ce votează. Oricum, înțeleg că întreg textul modificării se va regăsi în buletinul de vot. Va fi o lectură scurtă pentru noi, alegătorii. Dar este un exercițiu care, după pe mine, trebuie înrădăcinat și trebuie practicat mai des în Republica Moldova.
Moldova 1: Referendumul constituțional pentru aderarea la Uniunea Europeană va fi organizat într-o zi cu alegerile prezidențiale. Este acest lucru o garanție că lumea va ieși la urne, că referendumul va trece de pragul validării, adică de peste 30%? Sondajele arată că majoritatea sunt eurooptimiști, dar întrebarea e dacă va trece acest referendum, ce consecințe urmează în ambele cazuri?
Andrei Curăraru: Statistica arată că cele mai populare alegeri în Republica Moldova sunt cele prezidențiale. Avem o tradiție patriarhală, aș spune eu, să credem că liderul, persoana pe care o alegem este cel mai important. Dar dacă oferă aceasta o garanție, este o întrebare deschisă. Știm deja că unele partide din Republica Moldova vor face o campanie de boicot pentru a încerca să diminueze prezența la vot și să nu ajungem la acea treime de votanți, care trebuie să se prezinte la un astfel de referendum. Nu trebuie să uităm că listele de alegători nu sunt integrate cu cele de la Agenția Servicii Publice și ele sunt învechite, prezentând un număr excesiv de mare de alegători. Asta face și mai grea acea sarcină pe care și-a asumat-o guvernarea, dar cred că și toate partidele proeuropene, de a face ca acest referendum să treacă.
Consecințele dacă trece, este un mesaj foarte bun pentru Bruxelles, care va înțelege că noi de fapt suntem pe calea integrării europene și este un răspuns definitiv din partea societății din Republica Moldova. Avem voci foarte gălăgioase care spun că nu am fi foarte bine intenționați în sensul integrării europene. Și tot ei cereau acest referendum, acum opunându-se. Iar dacă nu trece, este o lovitură gravă pentru imaginea externă a Republicii Moldova. Dar nu trebuie să uităm că în continuare vom avea o majoritate proeuropeană și alegerile din 2025 pot să reconfirme această intenție, chiar dacă acest referendum nu trece.
Dar cred că este la latitudinea cetățeanului din Republica Moldova să-și asume acest fapt, mai ales că integrarea europeană devine un proiect național, o idee națională, dacă doriți.
Moldova 1: Vă refereați mai devreme la boicot. Care va fi cartea jucată de Rusia: boicot sau participarea la referendum? Vedem că blocul pro rusesc nu anunță niciun candidat, înseamnă asta că mizează pe referendum, nu pe alegeri?
Andrei Curăraru: Cred că Maia Sandu i-a pus în zugzwang pe susținătorii Kremlinului. Fiindcă, pe de o parte, dacă faci un boicot la referendum, nu se vor prezenta la urnele de vot nici pentru alegerile prezidențiale, iar dacă faci o campanie de prezidențiale anemică sau lipsă, atunci setezi și rezultatele pentru alegerile parlamentare din 2025. Vom vedea care va fi situația. Cred că va fi o situație mixtă în care o parte din forțele proruse vor înainta un candidat, am văzut și ședințe în acest sens recente organizate de domnul Dodon, care, potrivit sondajelor, este în topul preferințelor celor de stânga și a forțelor cumva proruse. Iar o altă parte condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, supus sancțiunilor europene, vor organiza această campanie de boicot, în special cred cu fixarea acestei campanii în Găgăuzia și în Orhei, unde aceasta are polul de putere.
Moldova 1: Autonomia găgăuză poate fi folosită drept o insuliță antireferendum sau regiunea transnistreană, pentru că și moldovenii din stânga Nistrului vor avea dreptul să voteze, dar pe malul drept?
Andrei Curăraru: De obicei, moldovenii din stânga Nistrului, din păcate, votează foarte puțin. Cu toate că la alegerile prezidențiale iarăși este o prezență mai mare. Deja am văzut autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului care spun că nu au fost consultate, nu sunt prezente la masa de negocieri privind integrarea europeană. Nu trebuie să uităm că circa 70 de procente din exporturile din Transnistria merg în Uniunea Europeană, iar elitele, cel puțin cele economice, din Transnistria sunt foarte interesate de adâncirea acestei relații cu Uniunea Europeană, dar și, posibil, de fondurile de preaderare.
În ceea ce privește Găgăuzia, există argumentul simbolic, acel plebiscit ilegal pe care l-au făcut ei în 2014, prin care au votat masiv împotriva integrării europene. Ar putea să folosească acest argument pentru a spune că, uite, noi nu organizăm sau nu venim la secțiile de votare, pentru că deja am decis în acest sens. Nu trebuie să uităm despre faptul că, totuși, în regiunea găgăuză locuiesc circa 100 de mii de locuitori, ceea ce reprezintă în jur de 5 procente din populația Republicii Moldova.
Din punct de vedere al imaginii, da, acesta poate să fie un truc interesant al forțelor proruse, dar în cazul în care alegătorii proeuropeni se vor mobiliza efectiv, acest factor poate fi utilizat mai mult retoric decât ca un adevărat atu al Federației Ruse în Republica Moldova.
