Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: Pentru R.Moldova există șanse mai mari pentru deschiderea oficială a negocierilor până pe 31 iunie
Belgia deține președinția rotativă a Uniunii Europene (UE) și ar fi oportun ca Republica Moldova să reușească deschiderea negocierilor până la 1 iulie, când Ungaria va prelua președinția UE, iar situația va fi incertă pentru șase luni, a explicat expertul în securitatea UE, Laurențiu Pleșca, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT. Analistul politic a precizat că Belgia avansează la capitolul aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, respectiv, șansele sunt mai mari pentru lansarea acestui proces până la 31 iunie.
Dobânzile generate de activele rusești depozitate în Uniunea Europeană vor fi transmise Ucrainei. Consiliul European a dat undă verde. Estimările sunt între trei și cinci miliarde de euro pe an generate de activele înghețate ale Băncii Centrale rusești. 90 la sută vor fi fonduri de război și restul banilor sunt destinați altor programe pentru Ucraina. Astfel, toate organizațiile financiare care dețin depozite mai mari de un milion de euro sunt obligate să transfere dobânzile generate în bugetul UE. Dar în continuare rezervele și valorile mobiliare în valoare de peste 290 de miliarde de euro rămân în proprietatea statului rus.
Moldova 1: S-a conectat online Laurențiu Pleșca, politolog. Să începem de la Parteneriatul de Securitate Republica Moldova - Uniunea Europeană. Ce aduce nou acest acord semnat la Bruxelles de premierul Dorin Recean și vicepreședintele Comisiei, șeful diplomației europene, Josep Borrell? Știm deja că există această misiune civilă de securitate lansată anul trecut, există o misiune FRONTEX trimisă după invazia Rusiei în Ucraina și mai multe finanțări prin mecanismul de pace european. Ce aduce nou așadar acest acord și în același timp spunea săptămâna trecută ministrul Afacerilor Externe că nu e un tratat internațional și respectă neutralitatea din Constituție. Cât de adevărat este acest lucru?
Laurențiu Pleșca: Din punctul meu de vedere, semnarea acestui Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană permite în primul rând Republicii Moldova să aibă o mai bună comunicare cu oficialii europeni, cu Uniunea Europeană. Să facă schimb de informații care sunt foarte valoroase, mai ales când vin din partea de Est a Europei, dar și de asemenea să funcționeze ca un mecanism umbrelă pentru toate proiectele care sunt în desfășurare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Pentru că de la începutul războiului din Ucraina am observat aceste vizite constante și consolidate ale liderilor europeni, dar și am observat foarte multe documente strategice semnate. Iar până acum nu exista de fapt acest cadru legal, să-i spunem așa. Deci, chiar dacă acest document nu are statutul de tratat internațional, acesta se bazează pe angajamentele politice ale funcționarilor europeni și este foarte important că s-a semnat acum. Pentru că, amintesc, la fel de importantă a fost și semnarea acelui acord de securitate cu Franța, de exemplu, iar mai multe voci din Uniunea Europeană ne spun că vor urma și alte astfel de acorduri, cum ar fi cu Germania, de exemplu, în continuare.
Dar aș mai vrea să punctez aici că mai sunt foarte multe domenii care sunt încorporate în acest parteneriat de securitate. Și aici vorbim și de faptul că Republica Moldova va fi inclusă în forurile europene. Deci având statutul de țară candidată și deschizând, în iunie, să sperăm negocierile, vom putea observa cum Republica Moldova este mult mai activă în a participa la nivel european și anume în domeniul securității. Pentru că oficialii europeni au punctat de fiecare dată că este nevoie de mai multe documente-cadru care să demonstreze de fapt necesitatea Republicii Moldova de a se proteja din punct de vedere al securității cibernetice, pentru combaterea dezinformării, dar și pentru apărare. Iar faptul că Chișinăul a inclus anul trecut, în decembrie, în Strategia Națională faptul că Rusia este un stat agresor, această semnare a Parteneriatului este un document premergător la ceea ce s-a întâmplat anterior.
Moldova 1: Dar în ce mod poate ajuta Uniunea Europeană Republica Moldova mai mult decât a făcut-o până acum din punctul de vedere al securității și apărării? Pe de o parte, Europa apărării era mai degrabă o idee decât o serie sau o împletitură de structuri care funcționează. Am văzut doar că a început să funcționeze mai mult această idee în practică, după ce Rusia a agresat Ucraina. Pe de altă parte, orice pas pe care îl fac autoritățile de la Chișinău este văzut prin prisma acestei neutralități din Constituție?
Laurențiu Pleșca: Eu cred că semnarea acestui parteneriat leagă sectorul de apărare al Uniunii Europene, care încă nu este unul foarte dezvoltat, cu sectorul de apărare al Republicii Moldova. Uniunea Europeană s-a angajat că va investi în apărarea națională a Republicii Moldova și o face. Pentru aceasta au fost cheltuite mai mult de 100 de milioane de euro prin Instrumentul „Europa pentru pace”. Deci, în continuare vor exista alte inițiative care să suplinească deficitul în materie de domeniul militar al Republicii Moldova. Și, de asemenea, acest acord vine în ciuda amenințărilor repetate ale Rusiei, care a sugerat de fiecare dată că Republica Moldova ar putea avea aceeași soartă cu Ucraina. Deci este și un mesaj de susținere la nivel de angajament politic faptul că Uniunea Europeană nu lasă Republica Moldova de izbeliște, dar ajută exact când este nevoie. Pentru că aceste documente sunt acum într-un an foarte important pentru Republica Moldova, unde se încearcă destabilizarea țării. Uniunea Europeană este cu noi în acest demers.
Moldova 1: Am văzut că a menționat și Josep Borrell despre referendumul privind calea europeană și se așteaptă Uniunea Europeană la imixtiuni din exterior. Dar până atunci toți se așteaptă ca să înceapă propriu-zis negocierile de aderare. Prima ședință interguvernamentală, Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi nu a infirmat, dar nici nu au confirmat, cel puțin a vorbit despre faptul că Uniunea Europeană ar fi pregătită pe 25 iunie. Totul este în mâinile Guvernului, în mâinile Republicii Moldova. Condiția - un procuror cu mandat deplin, un procuror general. Concursul este în desfășurare la Chișinău. Cel mai probabil o lună nu e suficient pentru desemnarea unui procuror general, dar depinde foarte mult și de alte conjuncturi. Pentru că s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova la pachet, dar și de cât de multă încredere au oficialii de la Bruxelles în responsabilii de la Guvern că acest concurs va avea o finalitate pozitivă?
Laurențiu Pleșca: Dacă este să ne luăm după sursele diplomatice de la Bruxelles, tot mai multe voci ne spun că pe 25 iunie, cu siguranță, Consiliul European va adopta toate măsurile juridice necesare pentru începerea negocierilor de aderare la UE atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Dar dacă este să ne amintim, în timpul Summitului european trecut din decembrie, țările membre au anunțat de fapt această deschidere a negocierilor, dar fără a proceda la instrumentele juridice necesare, cum ar fi, de exemplu, formarea echipelor de negocieri sau alte lucruri. Dar dacă este să vorbim la modul concret, Republica Moldova nu este singura care poate dicta agenda europeană, deci o parte este planul acesta național de implementare a reformelor și, cum ați spus și dumneavoastră, de numire a procurorului general al Republicii Moldova, iar pe de altă parte, este acest context mai larg geopolitic, aș spune, dar și din interiorul Uniunii Europene. Pentru că în decembrie știm cu toții că Ungaria a fost de fapt țara care a fost cel mai greu de convins. Deci trebuie să fie o unanimitate de voturi în Consiliul European, iar pe 25 iunie dacă Ungaria va fi convinsă până atunci, cu siguranță că Republica Moldova și Ucraina vor începe negocierile la pachet. Aș vrea să mai punctez aici că din momentul acela se spune că Ucraina și Republica Moldova ar putea merge pe drumuri separate, adică fiecare echipă de negocieri să discute cu oficialii Uniunii Europene și să ajungă la un consens. Deci, drumurile Ucrainei și Republicii Moldova se vor separa din punct de vedere al negocierilor.
Totuși, până atunci este nevoie ca și Ucraina, și Republica Moldova să fie agreate pentru a începe negocierile. Și știm cu toții că, de exemplu, Ungaria este acum în negocieri directe cu Ucraina. Pentru că cele două state au convenit că vor răspunde la un plan de 11 puncte pentru a ameliora problemele dintre ei și va decide Ungaria și Guvernul de la Budapesta dacă va susține sau nu deschiderea negocierilor.
Dar o veste bună este că, în momentul de față, Belgia deține președinția rotativă a Uniunii Europene, deținând președinția dictezi agenda Uniunii Europene de întâlniri. Și dacă până pe 31 iunie, Uniunea Europeană va reuși să deschidă negocierile în mod formal cu desemnarea echipelor de negocieri, atunci Republica Moldova are o șansă mult mai mare de a înainta în aceste negocieri. Dacă va trece de 31 iunie, de la 1 iulie Ungaria va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, atunci, pentru șase luni, situația este puțin incertă, iar Republica Moldova are șanse de a se împotmoli în acest proces.
Moldova 1: Vorbeam mai devreme despre mecanismul european pentru pace. Am văzut că oficialii europeni și țările membre au găsit această metodă de a finanța Ucraina prin acest mecanism cu aproximativ 3 sau 5 miliarde de euro pe an, prin veniturile generate de activele băncilor rusești. Cât de mult ajută Ucraina această idee aprobată astăzi și de Consiliu, practic, Consiliul a dat undă verde. Este mult sau puțin 3 sau 5 miliarde de euro pe an pentru Ucraina pentru fonduri de război?
Laurențiu Pleșca: În primul rând, ca acest Consiliu al Uniunii Europene să ajungă la această decizie de a aproba folosirea profiturilor din activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina a fost o misiune aproape imposibilă. Au fost mai multe dezbateri, mai multe luni de dezbateri până s-a ajuns la acest consens. Este un adevărat succes pentru Kiev și pentru Ucraina, care luptă în războiul său de apărare. Dar, desigur, această cifră de la 3 la 5 miliarde de euro este o cifră infimă, mai ales că Ucraina știm cu toții că folosește sume mult mai însemnate pentru a se putea apăra zilnic, mai ales acum, în pofida faptului că Rusia avansează cu câțiva kilometri în regiunea Harkov.
Totuși, dacă este să ne luăm după suma totală a activelor înghețate rusești, aceasta este apropiată de 300 de miliarde de dolari. Deci, dacă este să ne uităm la întreaga sumă, chiar va putea face o diferență. Dar mai interesant din punctul meu de vedere este că această acțiune a Uniunii Europene reprezintă de fapt o palmă peste obrazul lui Vladimir Putin. Și, anume, din activele rusești se va finanța de fapt apărarea Ucrainei. Deci din banii rusești se vor distruge alți bani rusești, să spunem așa.
Dar din punctul meu de vedere, nevoile Ucrainei de ajutor cresc pe măsură ce Rusia își intensifică presiunea de-a lungul frontului și continuă atacurile aeriene împotriva armatei, dar și populației civile. Este nevoie de mult mai mult sprijin din partea Uniunii Europene pentru a asigura existența Ucrainei și rezistența acesteia pe front. Aceasta ar trebui să continue, să nu fie doar 3-5 miliarde de euro anual și să se îndrepte spre o sumă mult mai mare pentru că este de unde. De asemenea, dacă este să facem o comparație de unde au fost înghețate cele mai multe active, o să observăm că este de la Compania de servicii financiare EUROCLEAR cu sediul în Belgia. Deci vedem că Belgia de fapt este țara care a contat foarte mult pe acest aspect. Chiar Belgia, de exemplu, acum avansează foarte mult pe domeniul negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova.
