INTERVIU // Alexandru Tănase: Președinția CCCCE la Chișinău e recunoașterea faptului că în R.Moldova există justiție constituțională
Președinția Congresului Conferinței Curților Constituționale Europene (CCCCE), care are loc la Chișinău, a fost obținută în urma unui efort enorm la care s-a lucrat mai bine de cinci ani, iar faptul că s-a reușit această performanță e un semn de recunoaștere a faptului că în Republica Moldova există justiție constituțională, precizează fostul președinte al Curții Constituționale (CC), Alexandru Tănase.
Expertul a explicat în emisiunea ÎN CONTEXT” că țarile mici, de regulă, nu obțin acest statut dacă nu aduc argumente serioase, or constituționalitatea Acordului de Asociere sau apartenența la spațiul valoric european derivă din hotărârile emise de CC, acte ce au contribuit la procesul de integrare europeană.
Moldova 1: Rămânem ÎN CONTEXT. S-a conectat online constituționalistul Alexandru Tănase. Așadar, interesantă abordare „democrațiile versus autocrațiile și rolul Curții Constituționale”. Dar dacă e să ne referim la rolul Curții Constituționale în contextul în care este atacată democrația din Republica Moldova, cum credeți, i-a reușit Curții noastre să apere și Constituția, și democrația?
Alexandru Tănase: Vreau să vă zic că, în toată perioada de existență a Republicii Moldova, Curtea Constituțională a fost instituția care a fost chemată mereu să rezolve cele mai complicate crize și cele mai complicate situații. Faptul că în Republica Moldova în acești 30 de ani de zile noi am avut mereu o alternanță la guvernare, faptul că în Republica Moldova în acești ani au avut loc alegeri libere, faptul că avem partide politice, mass-media liberă, societate civilă care poate activa nestingherit, în mare parte este și rolul Curții Constituționale, care a știut mereu să tempereze, pe de o parte, anumite porniri autoritare. Din altă perspectivă, a știut să echilibreze cumva, să zicem așa, corelația puterilor în stat.
Moldova 1: Dar dacă e să facem comparație cu alte țări din Europa. De exemplu, vorbeam săptămânile trecute despre rolul serviciilor în apărarea Constituției și ne refeream la Germania, unde Serviciul de Informație Internă poartă chiar această denumire - Oficiul pentru protecția Constituției. Iată, în Republica Moldova sau în țările din Estul Europei, cu democrații incipiente sau tinere, întotdeauna se pune accentul mai degrabă pe instanțe, pe Curtea Constituțională decât pe protecția Constituției cu mână de fier sau fiind o metaforă mai degrabă această mână de fier. Dumneavoastră cum credeți?
Alexandru Tănase: Misiunea serviciilor speciale este puțin diferită decât se înțelege la noi. Serviciile speciale în toată lumea sunt ochii și urechile și centre de analiză ale decidenților politici. Misiunea acestor instituții este să analizeze, să cunoască și să furnizeze analize și informații decidenților.
Pe când Curtea Constituțională este singura instituție din arhitectura noastră instituțională, care are posibilitatea, dreptul și mandatul să elimine din spațiul juridic orice lege, orice act normativ care este în contradicție cu acele valori fundamentale care stau la baza contractului social pe care l-am încheiat noi, cetățenii Republicii Moldova, când am adoptat această Constituție.
Nu contează atât de mult cum se numesc instituțiile care stau la veghea Constituției, fiecare are partea sa de misiune. Și la noi în cadrul Serviciului de Informații și Securitate, din câte cunosc eu, există o secțiune care este responsabilă de protecția ordinii constituționale. Or mandatul lor se reduce la furnizarea de informații și prevenirea anumitor situații care pot pune în pericol securitatea națională. Or Curtea Constituțională veghează la nivel de valori fundamentale care stau la baza funcționării acestui stat.
Moldova 1: Dar, dacă e să ne referim la precedentul „Șor”, cât de mult a reușit Curtea Constituțională să apere Constituția? Pe de o parte, a dat o decizie, pe de altă parte, a anulat alte decizii politice care aveau drept obiectiv protecția democrației sau înlăturarea unor actori considerați sau acuzați de acțiuni subversive împotriva Republicii Moldova?
Alexandru Tănase: Curtea Constituțională, ca instituție, nu este pur juridică, este o instituție politico-juridică. Sigur că deciziile pe care le adoptă Curtea Constituțională au și o mare încărcătură și o dimensiune pronunțat politică. În sensul ăsta nu există decizii populare care să-i mulțumească pe toți. Bineînțeles că unii au aplaudat decizia de declarare drept neconstituțional a acestui partid politic, alții au criticat-o. E ceva firesc într-o democrație.
Până la urmă, nu cred că este cel mai important lucru care au fost reacțiile, ci care este efectul. Efectul sigur că a fost într-un fel salvgardarea procesului democratic, astfel încât sufragiul sau procesul electoral să nu fie viciat de acte de corupție. Este o chestiune esențială, deoarece de aici pornește formarea puterii în stat. În cazul în care procesul de formare a puterii de stat este viciat, în mod clar vom aveau o putere care va acționa în interesul unor grupuri de interese sau în interesul unor grupuri financiare și mai puțin în interesul Constituției.
Partea cea mai discutabilă cu această decizie sigur că este precedentul care a fost creat care, la un moment dat, ar putea fi replicat dacă am avea la Curtea Constituțională oameni care acționează din alte interese sau care nu respectă principiul bunei-credințe.
Dar, iarăși, nu ai cum să elimini sau să tratezi o boală fără să intervii cu un anumit tratament. Și Curtea nu a făcut altceva decât să-și facă misiunea, așa cum au înțeles judecătorii. Până la urmă, procesul politic este în continuă derulare. Suntem și noi în campanie electorală, vedem foarte bine febra electorală, câți oameni și câte persoane vor dori să-și adjudece funcția de președinte.
Toate aceste elemente vorbesc despre faptul că în Republica Moldova avem un regim democratic care funcționează. Poate nu funcționează perfect, dar nu cred că am găsi în lume un stat unde democrația ar putea fi adusă la perfecțiune. Există oriunde lacune, există tot felul de deraieri, ca să zic așa. Dar care sunt calibrate prin acțiunile Curții Constituționale, prin acțiunile Parlamentului, ale Guvernului. Și eu cred că Republica Moldova nu se deosebește cu nimic de alte state din regiune sau de alte state europene.
Moldova 1: Dar dacă e să facem această comparație. În Republica Moldova de fapt primatul îl are Declarația de Independență, o declarație politică, istorică și identitară care este mai importantă decât Constituția Republicii Moldova. Mai întâlnim și în alte țări asemenea situații?
Alexandru Tănase: Sigur, există mai multe state unde există create blocuri de constituționalitate. Eu nu aș zice neapărat că Declarația de Independență este mai importantă. Mai degrabă este vorba de o ierarhie a normelor juridice. Și în sensul ăsta bineînțeles că actul fondator al statului ierarhic nu are cum să fie plasat inferior unui act care a fost adoptat ulterior proclamării independenței. Cu atât mai mult cu cât nu există nicio contradicție dintre valorile pe care le regăsim în Constituție sau valorile care sunt inserate în Declarația de Independență. Avem modelul Franței, există foarte multe state în statele Americii Latine care au creat blocuri de constituționalitate. E o chestie firească pentru acele state care au necesitatea de a crea astfel de instrumente.
Moldova 1: Iată, Domnica Manole a spus că „Curtea Constituțională a pavat drumul european al Republicii Moldova”. Cum apreciați aceste declarații, mai ales că ați participat și la acele consultări de la Parlament privind proiectul de modificare a Constituției și v-ați referit și la întrebarea care între timp a fost schimbată?
Alexandru Tănase: Vreau să vă zic că chiar și Congresul Conferinței Curților Constituționale Europene, care are loc la Chișinău astăzi a fost obținută președinția în perioada mandatului meu, a fost un efort, un efort mare la care s-a lucrat peste cinci ani de zile. Am reușit această performanță ca un semn de recunoaștere a faptului că în Republica Moldova există justiție constituțională. Trebuie să înțelegem că state ca Moldova, mici, mai ales statele post-sovietice, de regulă, nu obțin astfel de poziții dacă nu au o serie de argumente foarte-foarte serioase.
Astfel că Republica Moldova și justiția constituțională și-au făcut rolul lor pentru a putea să ne mișcăm înainte pe calea europeană. Curtea Constituțională sau componența din care am făcut eu parte am examinat și am consacrat constituționalitatea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, mai multe principii de ordin constituțional au fost inserate, inclusiv acel principiu pe care îl regăsim astăzi în buletinul de vot privind apartenența Republicii Moldova la spațiul valoric european este derivat dintr-o serie de hotărâri ale Curții Constituționale, care datează din acea perioadă.
Eu cred că este astăzi o ocazie foarte bună pentru a felicita toți judecătorii constituționali din toate cadențele care au fost pentru rezultatul pe care îl are Curtea în această perioadă de timp. Și eu cred că cetățenii Republicii Moldova pot fi siguri că acele principii și acele valori care stau la baza contractului nostru social cu statul vor fi protejate și în continuare la fel de bine cum au fost protejate în toți acești 30 de ani de zile.
