INTERVIU // Vladimir Socor: R.Moldova ar putea obține garanții de securitate din partea țărilor membre NATO
Republica Moldova ar putea obține pe cale diplomatică garanții de securitate din partea mai multor țări membre NATO, care să acționeze în nume propriu pentru a ajuta țara noastră să facă față unei eventuale invazii ruse. Opinia aparține analistului politic al Fundației Jamestown, Vladimir Socor. În emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, expertul a explicat că autoritățile trebuie să înceapă discuțiile cu partenerii pentru a demara procesul, pentru că nu este exclus scenariul în care armata rusă să forțeze accesul în direcția regiunii Odesa și să ajungă aproape de regiunea transnistreană.
Moldova 1: Rămânem ÎN CONTEXT. Vladimir Socor, expert în politică, specializat pe Europa de Est. Aș dori să începem de la contextul vizitei secretarului de stat american. Se discută despre o confruntare între democrație și autocrație, în același timp, despre o potențială escaladare pe frontul din Ucraina. Ce mesaj, de fapt, a transmis Antony Blinken prin această vizită? Putem să interpretăm venirea sa la Chișinău printr-o garanție de securitate neoficială?
Vladimir Socor: Nu, în niciun caz nu e vorba despre garanții de securitate. Din păcate, Republica Moldova nu are garanții de securitate, garanții oficiale, legale, din partea nici unei mari puteri. Este necesar să procurăm asemenea garanții. Ele trebuie abia procurate și construite. Și primul pas în această direcție ar putea să fie constituirea unui grup de țări, membre NATO, care să acționeze nu în numele alianței NATO, ci în numele lor propriu pentru a echipa Republica Moldova să facă față unei eventuale invazii sau atac din partea Rusiei.
Republica Moldova nu dispune de o armată capabilă de luptă în cazul unei amenințări de tip militar convențional din partea Rusiei.
O asemenea amenințare poate să apară în cazul în care armata rusă forțează accesul ei în direcția Odesei și și-ar face, eventual, apariția la hotarele Republicii Moldova, în vecinătatea Transnistriei. Trebuie să avem în vedere posibilitatea clară a unui asemenea scenariu și să ne pregătim pentru el. Și pregătirea ar putea să înceapă, așa cum spuneam adineauri, prin constituirea unui grup de țări, membre NATO, dar care să nu acționeze în numele alianței NATO, ci în nume propriu, care să pregătească Republica Moldova pentru asemenea scenarii, cu echipamentul militar necesar și cu instruire de trupe și chiar cu planificare pentru a interveni în caz de necesitate.
Moldova 1: Vă referiți la modelul de parteneriate pe care le are Republica Moldova cu Franța sau, mai recent, cu Uniunea Europeană, parteneriate pe securitate? Dacă ar fi posibile cu restul țărilor aliate, așa și Ucraina a început să semneze acorduri bilaterale după Summitul NATO de vara trecută?
Vladimir Socor: Da, așa este. Republica Moldova este încă foarte departe de această etapă. Noi trebuie să ajungem la această etapă și, pentru că Republica Moldova nu are statutul internațional de care se bucură Ucraina, Republica Moldova nu poate să urmeze exemplul Ucrainei de a semna tratate de cooperare de securitate cu practic toate țările membre NATO. Practic, aproape toate. Repet că aceste țări care semnează parteneriatul de securitate cu Ucraina, acționează în nume propriu, nu în numele Alianței NATO. Deci Republica Moldova poate să facă un pas asemănător sau o politică asemănătoare numai cu câteva țări. Cu câteva țări care și până astăzi au arătat un interes deosebit față de securitatea națională a Republicii Moldova. Mă gândesc, bineînțeles, la Franța, în primul rând, la România, la Polonia și cred că s-ar găsi și alte țări doritoare. Eventual, state scandinave. Acest lucru trebuie explorat pe canale diplomatice și trebuie făcut foarte rapid, deoarece situația din Ucraina se poate schimba foarte rapid.
Moldova 1: Spunea și ministrul Apărării, la Bruxelles, la Forumul de Securitate Schuman că e nevoie de o abordare colectivă sau, cel puțin, de o viziune colectivă a securității, pentru că securitatea este un teatru unic. Dar vreau să vă întreb, totuși, cum s-a ajuns iată la această confruntare a autocrației și democrației, pentru că, până la urmă, la un moment dat, și Rusia, și China și alte autocrații au fost acceptate în acest circuit comercial internațional, au făcut afaceri cu lumea liberă, cu Occidentul. Și iată, acești bani, îi folosește acum împotriva lumii libere și democrației?
Vladimir Socor: Așa este. Statele occidentale au subapreciat pericolul rusesc. L-au subapreciat, l-au subestimat încă de la sfârșitul Uniunii Sovietice, când s-a considerat că Rusia va duce o politică de pace și de cooperare cu Occidentul. O premisă cu totul falsă, o premisă care ignoră toată istoria Rusiei. Rusia actuală și domnul Putin personal sunt întruchiparea „Rusiei veșnice”. Faptul că Uniunea Sovietică sau Rusia de după Uniunea Sovietică s-a descotorosit de comunism nu înseamnă că a dispărut natura eternă a Rusiei.
Noi avem de-a face acum cu „Rusia veșnică”, Rusia tiranică, Rusia expansionistă, așa cum există Rusia de multe secole încoace. Ea nu s-a schimbat, nu arată nicio perspectivă că se va schimba. Iar domnul Putin nu este dumnealui personal un agresor, e o mare greșeală să reducem politica Rusiei la persoana domnului Putin. Putin nu este decât interfața actuală, din zilele noastre, a unei Rusii veșnice cu care avem de-a face. Iată realitatea pe care Occidentul a ignorat-o până acum. S-a trezit la această realitate, în sfârșit, dar nu în măsură suficientă. Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova nu poate să conteze pe sprijinul a zeci de țări occidentale. Republica Moldova poate să apeleze la sprijinul câtorva țări occidentale interesate. Le-am numit adineauri.
Moldova 1: Dar dacă e să vorbim despre acest război asimetric, la care s-a referit ministrul Nosatîi. Pe de o parte, Republica Moldova nu este o țintă directă a Federației Ruse, din punct de vedere militar, nu există aceste amenințări iminente, au transmis și diplomații americani. Pe de altă parte, iată, este acest parcurs european asumat de guvernarea de la Chișinău și acest parcurs nu este pe placul Rusiei, care nu are de gând să renunțe și cu siguranță vor fi imixtiuni în contextul alegerilor din toamnă. Ce vreau să vă întreb este dacă există acest pericol ca să ajungem într-un moment când să se piardă unele realizări și să fie izolată Republica Moldova, de exemplu, de România sau de Ucraina. Pentru că la Chișinău, va ajunge, de exemplu, o putere pro-rusă.
Vladimir Socor: Eu nu anticipez ca forțele pro-ruse, partidele pro-ruse, să câștige alegerile. Nu. Eu văd pericolul în altă direcție. Partidele pro-ruse să câștige un număr impresionant de voturi, fără să câștige alegerile. Să obțină un număr impresionant de voturi, iar rezultatul alegerilor parlamentare să fie unul neconcludent, care ar produce un parlament pestriț, care, la rândul său, ar necesita guvernări de coaliție instabile, formate din mai multe partide. Acolo văd eu pericolul cel mai mare. Partide precum cele generate de Ilan Șor, Partidul „Șor” interzis, dar partidele din constelația creată de Ilan Șor nu au forța necesară ca să câștige alegerile. Ele sunt partide care se adresează unei părți restrânse, limitate din electorat. Ele se adresează acelor pro-ruși și rusofoni care la urma urmelor formează cel mult o treime din electorat. Deci ei nu pot să câștige alegerile.
Alegeri nedecise, parlament pestriț, guverne instabile de coaliție, acolo văd eu pericolul cel mai mare. Moldova a mai trecut prin perioade de guvernare de coaliție, ce-i drept, fără forțe pro-ruse la putere. Dar partide zise centriste, partide corupte, care au deraiat parcursul european, au blocat pur și simplu și au destabilizat țara pe termen lung, atâta timp cât erau aceste guverne de coaliție. Și până la urmă un guvern de coaliție a fost practic monopolizat de către Vladimir Plahotniuc. Ăsta a fost rezultatul guvernării de coaliție.
Nu vrem așa ceva, avem nevoie de ceea ce avem astăzi să continue, și anume un Parlament cu o guvernare monocoloră, guvernarea unui partid care să ia deciziile necesare pe termen lung, să asigure stabilitatea, să asigure planificarea strategică, fără să fie șantajat de parteneri de coaliție care nu împărtășesc ideile proeuropene ale PAS, partidul de guvernământ.
